Infracțiuni la legea privind mărcile și indicațiile geografice (legea 84/1998). Decizia 65/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 65/
Ședința publică din 22 Octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Minodora Rusu judecător
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:
Procuror:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, apelurile declarate de inculpatul AL, fiul lui și, născut la 13.01.1972 în -Irak, cu reședința în B,-, -.6, sector 6, posesor al pașaportului seria H, nr.13090, eliberat la data de 8.04.2002 de autoritățile din Irak și de partea civilă ANAF B-PRIN DGFP V, împotriva sentinței penale nr. 19 din data de 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței potrivit art. 304 alin.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns pentru apelantul inculpat AL, avocat din oficiu, în baza delegației nr. 1251/2009, emisă de Baroul Argeș, lipsă fiind apelanta parte civilă ANAF B-prin DGFP V, intimatele părți civile SC B, GARDA FINANCIARĂ-SECȚIA V, intimatele părți responsabile civilmente SC COM SRL B, SC COM SRL B- și intimata SC SRL R
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul apelantului inculpat învederează că la dosar este o adresă către Registrul Comerțului și un răspuns la această adresă din care rezultă că SC COM SRL B-V și-a schimbat sediul. Arată că nu insistă în refacerea procedurii de citare cu această societate și lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul parchetului arată că nu are alte cereri de formulat. Precizează că, dacă motivele de apel vizează doar individualizarea nu s-ar impune efectuarea procedurii de citare, însă dacă vizează și alte aspecte legate de această societate lasă la aprecierea instanței.
Curtea constată că procedura este legal îndeplinită în această cauză și în raport de actele dosarului, precum și de mențiunile din dosarul de urmărire penală, în sensul că această societate are sediul la adresa la care a fost citată și că a intrat în procedura falimentului, constată apelurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Apărătorul apelantului inculpat solicită admiterea apelului declarat de acesta, în sensul că nu s-au aplicat dispozițiile prevăzute de art. 74 rap. la 76 Cod penal, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, nu are antecedente penale și a achitat o parte din prejudiciu care nu a fost făcut prin evaziune fiscală, ci prin neplata la timp a accizelor. În legătura cu apelul declarat de Direcția Finanțelor Publice V, solicită respingerea acestuia ca nefondat. Apreciază că prima instanță în mod corect a stabilit prejudiciul la care apelantul să fie supus.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere atât a apelului declarat de inculpat, cât și a apelului declarat de partea civilă. În ceea ce privește apelul declarat de inculpat, apreciază că instanța a avut în vedere atât aspectele ce cântăresc în favoarea inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale, faptul că a acoperit o parte din prejudiciu și faptul că a avut o atitudine relativ sinceră pe parcursul cercetărilor, dar a avut în vedere și multitudinea de infracțiuni comise de acesta, motiv pentru care s-a orientat către o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de lege și a acordat un spor de pedeapsă de 6 luni închisoare. Apreciază că au fost respectate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod penal și nu se impune admiterea apelului declarat de inculpat. În ceea ce privește apelul părții civile, consideră că despăgubirile au fost acordate în măsura dovedirii lor, avându-se în vedere toate probele de la dosar și apreciază ca nefondat apelul declarat. Cu privire la măsura luată față de inculpat aceea a obligării de a nu părăsi țara, arată că s-a luat o astfel de măsură, însă hotărârea nu este definitivă și solicită a se constata că în cauză s-a dispus luarea acestei măsuri.
CURTEA
Asupra apelurilor penale formulate, deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.19 din 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în baza art.83 alin.1 lit.b din Legea nr.84/1998, a fost condamnat inculpatul AL, fiul lui și, născut la data de 13 ianuarie 1972 în -Irak, cu reședința în municipiul B,-, -.53,.6, sector 6,cetățean irakian, cu statut de refugiat în România, scopul șederii-protecție subsidiară, căsătorit, are doi copii minori, studii superioare, fără antecedente penale, la 1 an închisoare.
În baza art.5 alin.1 lit.g din Legea nr.11/1991, modificată, același inculpat a fost condamnat la 8 luni închisoare.
În baza art.2961alin.1 lit.b din Legea nr.571/2003, modificată, a fost condamnat inculpatul la 3 ani închisoare, iar în baza art.2961alin.1 lit.h din Legea nr.571/2003, modificată, a fost condamnat la 3 ani închisoare.
În baza art.7 alin.2 din Legea nr.241/2005, a mai fost condamnat inculpatul la 3 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit b Cod penal pe o perioadă de 3 ani.
În baza art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005, a fost condamnat inculpatul la 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe o perioadă de 3 ani.
În baza art.290 Cod penal, a fost condamnat inculpatul la 3 luni închisoare, iar în baza art.25 rap.la art.290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, a mai fost condamnat inculpatul la 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a și b Cod penal și art.34 lit.b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe o perioadă de 3 ani, la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, în total, inculpatul va executa 4 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe o perioadă de 3 ani.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și a arestării preventive, începând cu 20 februarie 2007 și până la 18 iulie 2007, inclusiv.
S-a făcut aplicarea art.57 Cod penal și art.71 rap.la art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal;
În baza art.351 alin.1 Cod pr.penală, s-a menținut față de inculpat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, luată prin încheierea din 24 octombrie 2007, cu modificările dispuse prin încheierea din 19 decembrie 2007, în ceea ce privește măsurile pe care trebuie să le respecte inculpatul.
S-a admis, în parte, acțiunea civilă formulată de Agenția Națională de Administrare Fiscală B, prin DGFP V, așa cum a fost precizată prin cererea de la fila 9 din dosar.
În baza art.14 și art.346 alin.1 Cod pr.penală, art.998 și urm. civil, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile, cu titlu de despăgubiri, suma de 2.572.226 lei, compusă din:2.097.990 lei acciză; 415.124 lei taxă pe valoarea adăugată; 13.900 lei impozit pe profit și 45.212 lei acciză la cantitatea de 21.683 pachete țigări marca "", la care se adaugă dobânzi și penalități de întârziere calculate până la data efectivă a plății.
S-a constatat achitată, din prejudiciu, suma de 200.000 lei, cu chitanța seria - 6 nr.- din 15 mai 2007(dosar nr-).
S-a respins capătul de cerere formulat de partea civilă ANAF B, privind obligarea SC SRL B, în solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor civile solicitate.
În baza art.11 din Legea nr.241/2005, s-a instituit sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile proprietatea inculpatului.
S-a constatat că Garda Financiară-Secția V, nu are calitatea de parte vătămată în cauză.
De asemenea, s-a constatat că partea vătămată SC SA B, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art.118 alin.1 lit.a și b și alin.3 Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a următoarelor bunuri și sume de bani:
-133 fișicuri a câte 500 bucăți de timbre de marcare a pachetelor de țigări(66.500 bucăți timbre), având inscripționate diferite serii, toate având inscripția ( ) România, precum și stema României desenată pe fond;
-2 baxuri conținând hârtie albă cu dimensiunea 42 cm/ 60 cm, înălțimea fiecărui bax fiind de 9 cm;
-6 baxuri conținând hârtie tipărită cu inscripția "", pentru ambalat țigări, în pachete de dimensiunea 10 cm x 15, 5 cm(conform procesului-verbal din 8 februarie 2007 s-a efectuat numărarea hârtiei din cele 8 bax-uri și s-a constatat 2000 bucăți hârtie de împachetat cartușe pentru țigarete marca "" și 47.000 bucăți hârtie de împachetat pachete de țigări marca "");
-o rolă metalică de marcat hârtie pentru țigarete cu inscripția "";
-o rolă metalică de marcat hârtie pentru țigarete cu inscripția "Palatul"(toate aceste bunuri se ală la camera de corpuri delicte a IPJ V);
-un utilaj industrial de culoare, cu greutatea de 2800 kg, inscripționat cu seria - - M nr.5235 MA// 3000, folosit pentru fabricarea țigaretelor;
-o cutie de carton ce conține 880 țigarete marca"" în lungime fiecare de 70 mm;
-1175 bucăți țigarete cu inscripția "Palatul" de 82 mm;
-33 role de hârtie pentru confecționarea țigaretelor cu următoarele inscripții: " ", "OP-", " REPUBLIC ", cu dimensiunile fiecare de 27 mm/6000 m;
-44 cutii carton goale, având aplicate etichete din care rezultă că au conținut tutun în greutate de 100 kg, din care 4 cutii sunt pline cu rebut de tutun și hârtie rezultată în procesul de producție;
-o cutie cerneală " NORMAL", de culoare roșie seria 382-350;
-un compresor electric și o instalație pentru filtrat aer, ambele conectate la utilajul de fabricat țigarete;
-1339 bucăți cartoane și 1339 bucăți capace din carton neutilizate;
-1883 bucăți cartoane și capace neutilizate;
-589 kg țigarete rebut;
-158, 7 kg reziduri tutun;
-263, 3 kg reziduri tutun (toate aceste bunuri se află în spațiul închiriat și sigilat din Rm.V,-, județul V);
-patru role de folie pentru sigilarea pachetelor de țigarete cu filtru și 8 cartușe cu câte 10 pachete țigări ridicate de organele de poliție de la martorul;
-1,7 tone tutun vrac;
-21.683 pachete țigări "", a câte 20 țigarete /pachet;
-suma de 6000 lei, reprezentând contravaloarea autovehiculului, marca "-" cu nr.de înmatriculare -;
-suma de 8500 lei, reprezentând contravaloarea autoutilitarei "Iveco-35-15 ", an de fabricație 1991, cu nr.de înmatriculare B-52- și a fost obligat inculpatul la plata acestor bunuri, precum și a sumelor de bani către stat;
S-a dispus anularea facturilor fiscale false seria - nr.- din 10 decembrie 2006; seria - nr.- fără dată și seria - nr.- din 8 ianuarie 2007, precum și a contractului de închiriere nr.18 din 13 decembrie 2006, încheiat între SC SRL Rm.V și SC SRL
De asemenea, s-a dispus plata sumei de 720 lei din fondurile Tribunalului Vâlcea către traductor, precum și a sumei de 300 lei către expert, reprezentând contravaloarea expertiză tehnică dispusă a se efectua din oficiu.
În baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, a fost obligat inculpatul la 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, în care s-a inclus și suma de 300 lei, reprezentând onorariu pentru expertul tehnic desemnat să evalueze autovehiculul cu nr.de înmatriculare B-52-.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea nr.10/P/2007, din 24 septembrie 2007, fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul Al, pentru săvârșirea, în concurs real și ideal, a infracțiunilor de punere în circulație fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare și care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prev.de art.83 lit.b din Legea nr.84/1998, de producere a unor mărfuri purtând mențiuni false privind mărcile prev.de art.5 lit.g din Legea nr.11/1991 modificată, de producerea de produse accizabile ce intră sub incidența sistemului de antrepozitare fiscală în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea fiscală competentă și de marcare cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării, prev.de art.2961lit.b și h din Legea nr.571/2003, de punerea în circulație, cu știință, de timbre utilizate în domeniul fiscal cu regim special, falsificate, prev.de art.7 alin.2 din Legea nr.241/2005, de ascundere a bunului ori a sursei impozabile, prev.de art.9 alin.1 lit.a din Legea bnr.241/2005, fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art.290 Cod penal și instigare la comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev.de art.25 rap.la art.290 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a și b Cod penal.
In urma cercetării judecătorești efectuate în cauză, având în vedere probatoriul administrat atât în cursul judecății cât și în cursul urmăririi penale, tribunalul a constatat următoarele:
La data de 15 ianuarie 2007, pe raza comunei Mihăești, județul V, a fost oprită în trafic autoutilitara marca"" cu nr.de înmatriculare -, condusă de martorul, în interiorul căreia au fost identificate un număr de 21.600 pachete de țigări marca"", ambalate în cutii de carton, care nu aveau documente de proveniență legală, marfă despre care conducătorul auto a declarat că aparține inculpatului.
În dimineața zilei de 16 ianuarie 2007, tot pe raza comunei Mihăești, județul V, a fost oprită în trafic autoutilitara marca"Iveco" cu nr. de înmatriculare B-52-, condusă de martorul, în interiorul căreia, în compartimentul de marfă au fost identificate 13 cutii de carton, ce conțineau cantitatea de 1,71 tone tutun vrac, marfă care nu era însoțită de documente de proveniență.
În acest autovehicul au fost identificate de către organele de poliție mai multe facturi fiscale, trei dintre ele completate, iar altele în alb. Constatările tehnico-științifice efectuate asupra scrisului facturilor completate a stabilit că acesta a fost executat de către.
În ziua de 16 ianuarie 2007, la domiciliul martorului, inculpatul a adus timbre false pentru țigări, precum și alte materiale de ambalat țigări "", în vederea folosirii lor. Martorul a predat materialele vecinului său, cu rugămintea de a le păstra pentru o perioadă scurtă de timp.
Aceste materiale au fost ridicate de la domiciliul lui și s-a stabilit că au fost predate un număr de 66.500 timbre pentru țigări, având inscripționate diferite serii, toate cu inscripția "țigarete "( România)", două baxuri conținând hârtia albă cu dimensiunea 42 cm x 560 cm, 6 baxuri conținând hârtie diferită cu inscripția "", pentru ambalat țigări, în pachete cu dimensiuni de 10 cm x 15,5 cm, bunuri ce au fost depuse la camera de corpuri delicte a IPJ
În aceeași zi, respectiv 16 ianuarie 2007, martorul a condus organele de poliție în municipiul Râmnicu V,-, unde a fost identificată o fabrică ce producea țigarete în mod clandestin.
La cercetarea la fața locului, în locația indicată de martori, s-a constatat existența unei instalații industriale de fabricat țigarete, un număr de 44 cutii, din carton goale, 4 cutii din carton ce conțin rebuturi de tutun și hârtie rezultate din procesul de producție, un compresor electric, trei stive cu foi de carton din care se confecționează cutii pentru țigarete, o cutie de carton pentru țigarete ce conține 880 bucăți țigarete "" în lungime de 70 mm fiecare, o rolă metalică de marcat hârtie pentru țigarete cu inscripția"", 33 de role de hârtie pentru confecționarea țigaretelor ce au inscripționate următoarele cuvinte" ", "OP-", " REPUBLIC ", cu dimensiunile fiecare de 27 mm x 6000, mai multe scule și piese folosite pentru funcționarea utilajului, o rolă metalică de marcat hârtia pentru țigarete cu inscripția "Palatul", două caiete studențești și un caiet format mic de 48 file, o cutie cu 1875 bucăți țigarete cu inscripția "palatul" fiecare în lungime de 82 mm, 4 stive cu foi de carton din care se confecționează cutii pentru țigarete, două cutii de carton pentru tutun.
În același proces verbal, s-a mai reținut că în dispozitivul utilajului de fabricat țigarete se afla bandă de hârtie pentru fabricat țigarete, pe care era inscripționat cuvântul"".
Pornind de la aceste constatări, din actele dosarului, tribunalul a reținut, că în perioada ianuarie 2006-ianuarie 2007, inculpatul s-a ocupat de achiziționarea, transportul și desfacerea de țigarete fără acte legale, iar în perioada august 2006-ianuarie 2007, organizat și coordonat producția și comercializarea clandestină de țigarete mărcile "", "Palatul" și "", fără ca această activitate să fie înregistrată sau autorizată și fără a se achita obligațiile fiscale către stat.
Astfel, instanța a reținut că inculpatul Al, cetățean irakian, cu statut de refugiat, locuiește în România din anul 1997, iar pe raza municipiului Râmnicu V, a desfășurat activități comerciale, ocazie cu care l-a cunoscut pe martorul, cu care s-a împrietenit.
Începând cu luna ianuarie 2006, la cererea inculpatului, acest martor a transportat, fără acte de proveniență, de la complexul din B, la Râmnicu V, diferite cantități de țigări, de diferite mărci, străine sau românești, pe care le-a predat inculpatului, care îl aștepta în diferite parcări, singur, sau însoțit de martorul, sau le-a predat acestui martor.
La cererea inculpatului, diferite cantități de țigări a adus de la complexul din B și martorul, pe care, de asemenea, le-a predat inculpatului. de unde trebuiau ridicate țigaretele au fost indicate celor doi martori de către inculpat, iar transportul a fost efectuat cu mașini închiriate de inculpat, cu un autoturism pus la dispoziție de inculpat sau cu autovehiculul "-", cumpărat de inculpat pe numele martorului.
Contravaloarea transporturilor, precum și plata martorilor care aduceau țigările la Râmnicu Vaf ost efectuată întotdeauna de către inculpat.
După preluare, țigările erau distribuite de inculpat, care era însoțit de martorul, la diferite persoane, cu care se întâlnea în parcări situate în diferite zone ale municipiului Râmnicu V sau la unități comerciale din diferite localități ale județului V, (D, H, B, ), ai căror patroni erau cunoscuți ai inculpatului.
Întreaga cantitate de țigări a fost adusă fără acte și predată tot fără acte.
În luna ianuarie 2006, inculpatul i-a propus martorului, să îi aducă la domiciliu țigări vrac, pe care să le ambaleze în pachete și cartușe, propunere cu care martorul a fost de acord.
Astfel, în mai multe rânduri, inculpatul a adus la domiciliul martorului țigări vrac, inscripționate "", hârtie pentru pachete de țigări "", timbre, folie pentru cartușe de țigări de 10 pachete și lipici.
Inițial, astfel de țigări au fost ambalate de martor, împreună cu soția sa, iar, ulterior, la cererea inculpatului, care deținea cantități mari de țigări vrac, pentru ambalat, sau inculpatul personal, au contactat mai multe persoane, pentru această activitate.
Aceste împrejurări - susține tribunalul - rezultă din declarațiile martorilor, precum și din declarațiilor martorilor, -, și, persoane care au arătat că, în perioada iunie-decembrie 2006, au ambalat țigări mărcile "" și "", în schimbul unor sume de bani cuprinse între 30 și 50 lei, cu materiale puse la dispoziție de inculpat, de martorul sau de soția acestuia din urmă.
Cu referire la transporturile de țigări vrac din diferite localități din țară la domiciliul lui, tribunalul arată că aceste transporturi au fost efectuate la cererea inculpatului, de către martorul din
Toată această activitate desfășurată de inculpat nu a fost înregistrată în actele contabile ale vreunei societăți comerciale, însă cuantumul prejudiciului adus bugetului de stat nu a putut fi stabilit, întrucât nu s-a identificat cantitatea de țigări contrafăcute care au fost ambalate și comercializate.
In continuare, tribunalul arată că, intenționând să aducă la Râmnicu V un utilaj pentru fabricat țigarete, inculpatul i-a solicitat martorului să lucreze la acest utilaj și să-i găsească un spațiu pentru a fi amplasat.
Martorul l-a contactat pe și, prin intermediul acestuia, inculpatul, în calitate de reprezentant al SC SRl B, a convenit cu reprezentanții SC SRL Râmnicu V, să închirieze o parte din imobilul (o hală), situat în Râmnicu V,-, pentru o chirie lunară de 1000 lei.
Contractul de închiriere a fost întocmit de reprezentanții locatorului la data de 2 august 2006, și a fost semnat, în numele inculpatului, de către o persoană cu numele " ", neidentificată, ca reprezentant al SC SRL.
În hala închiriată, în luna august 2006, inculpatul a adus utilajul de fabricat țigarete, iar pentru punerea în funcțiune a acestuia, a apelat la martorul din B, care, anterior, a lucrat ca electrician la fabrica de țigarete B, la întreținerea utilajelor, iar acesta, la rândul său, pentru partea mecanică, i l-a recomandat inculpatului pe, care i-a fost coleg de serviciu.
Cei doi s-au prezentat la Râmnicu V și, ajutați de și, au pus în funcțiune utilajul și au efectuat probe de funcționare.
Conform înțelegerii pe care a avut-o cu inculpatul, martorul a rămas la Râmnicu Vop erioadă de 2 săptămâni, pentru a iniția în fabricarea de țigarete pe și pe.
Solicitarea inculpatului a fost aceea ca utilajul să fie reglat în așa fel încât să producă zilnic circa 500.000 țigarete, solicitare care, inițial, nu a putut fi realizată, în sensul că se fabricau zilnic circa 30-40 cutii a câte 3500-4000 țigarete fiecare, însă, ulterior, utilajul a produs câte 100 de cutii cu țigarete pe zi.
Plata celor doi martori veniți din B pentru instalarea și punerea în funcțiune a utilajului, a fost făcută de către inculpat care, pe perioada în care aceștia au rămas în Râmnicu V, le-a pus la dispoziție și spațiul de locuit.
Pe parcursul perioadei de funcționare a utilajului, martorul a revenit în mai multe rânduri la Râmnicu V, la solicitarea inculpatului, fie pentru efectuarea unor reparații, sau pentru a modifica utilajul, în vederea producerii de țigarete mai lungi, inscripționate cu denumirea "Palatul".
vrac folosit în procesul de producție a fost pus la dispoziție de către inculpat, care a adus la Râmnicu V și a depozitat într-un spațiu pe care l-a închiriat în Râmnicu V,-, un încărcat cu tutun.
În spațiul închiriat s-au produs țigări neinscripționate, precum și țigări inscripționate cu mărcile "" și "Palatul".
neinscripționate erau transportate ulterior la domiciliul soților sau la persoanele care ambalau țigări, în scopul împachetării acestora în pachete cu inscripția "", precum și al aplicării timbrelor false.
Celelalte țigări produse și inscripționate cu mărcile ""și "Palatul", erau ambalate în fabrică iar apoi erau transportate de diferite autoutilitare în municipiul B, pentru a fi comercializate.
La cererea inculpatului, care a contestat cuantumul prejudiciului stabilit în faza de urmărire penală, s-a admis și a fost efectuată o expertiză contabilă care, ulterior, ca urmare a obiecțiunilor formulate, a fost completată.
În același timp, din oficiu, instanța a dispus evaluarea autoutilitarei marca"Iveco", cu nr.de înmatriculare B-52-, autovehicul despre care s-a susținut că a fost folosit de către inculpat la săvârșirea infracțiunilor.
Coroborând actele de la dosar, tribunalul a reținut, că în perioada iulie 2006-ianuarie 2007, inculpatul a pus în circulație, fără drept, respectiv, a comercializat țigări purtând marcă identică cu marca denumită "", al cărui titular pe teritoriul României este SC SA B, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.83 lit.b din Legea nr.84/1998.
Declarațiile martorilor audiați în cauză, au confirmat că, în perioada iulie-decembrie 2006, inculpatul s-a aprovizionat cu țigarete vrac, marca "", ce au fost ambalate la cererea sa, iar apoi comercializate, și că, în aceeași perioadă, din tutunul vrac folosit la fabricarea țigaretelor, a produs și țigarete neinscripționate care, apoi, au fost ambalate sub marca "" și comercializate.
Din același tutun s-au fabricat și țigări inscripționate cu marca "" și "Palatul".
Drept urmare, a apreciat tribunalul, această activitate este de natură să prejudicieze pe partea vătămată SA SA B, întrucât în cauză țigările sunt contrafăcute și nu au o rețetă de fabricație specifică țigărilor produse de această parte vătămată.
În faza de urmărire penală această parte vătămată și-a motivat plângerea penală și a arătat că persoanele care consumă țigări contrafăcute de felul celor produse de către inculpat, își pierd încrederea în aceste produse, fapt ce conduce, ca pe termen, să fie pierdut un important segment de piață.
Deși în plângere partea vătămată a precizat că se va constitui parte civilă în termen legal, de îndată ce va putea cuantifica prejudiciul, deși a fost legal citată, în faza cercetării judecătorești, nu a depus o cerere în acest sens.
Această faptă a inculpatului, chiar și în condițiile în care partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, este de natură - consideră tribunalul - să aducă un prejudiciu material părții vătămate, care are, de altfel, la îndemână și dispozițiile OUG nr.100 din 14 iulie 2005, privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială pentru a-și recupera eventualul prejudiciu produs.
Întrucât inculpatul a produs țigări cu mențiuni false privind mărcile, în sensul că a produs țigări neinscripționate, pe care apoi le-a ambalat cu titulatura "", în sarcina acestuia s-a reținut și săvârșirea infracțiunii prev.de art.5 lit.g din Legea nr.11/1991.
Expertiza contabilă efectuată de către expert - a stabilit, în raport de cantitatea de țigări menționată în cele două caiete în limba română și arabă și de cantitatea medie de țigări ce rezultă din depozițiile martorilor, că, în aceeași perioadă, la cererea inculpatului, s-au fabricat un număr de 962.958 pachete țigări, în afara unui antrepozit fiscal autorizat, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.2961alin.1 lit.b din Legea nr.571/2003, modificată.
Toată această cantitate de țigări, ce constituie produse accizabile și sunt supuse marcării au fost timbrate cu marcaje false, faptă ce constituie infracțiunea prev.de art.2961alin.1 lit.h din Legea nr.571/2003, modificată.
Elementul material al laturii obiective al acestei infracțiuni, constă în neîndeplinirea obligațiilor fiscale prin ascunderea bunului sau a sursei impozabile sau taxabile.
Acțiunea de ascundere implică întreprinderea unor măsuri pentru a face ca bunul sau activitățile lucrative să nu fie cunoscute autorităților fiscale, fie prin ascunderea fizică, fie prin înregistrarea bunurilor sau activităților.
Nici una din activitățile infracționale desfășurate de inculpat, constând în producerea și comercializarea de țigarete nu a fost înregistrată.
Instanța de fond a reținut, că nici cantitatea de tutun vrac adusă de inculpat, nici cantitatea de țigări rezultată în urma procesului de producție și nici celelalte materiale folosite la fabricarea țigărilor nu au fost evidențiate în evidența contabilă a vreunei societăți comerciale, ceea ce înseamnă că inculpatul a ascuns sursa impozabilă sau taxabilă pentru a nu se achita de obligațiile datorate bugetului statului, fapta sa întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.9 alin.1 lit.a din Legea nr.241/2005.
În același timp, din declarațiile martorilor - susține tribunalul - rezultă că inculpatul este acela care a pus la dispoziție soților și prin intermediul acestora și celorlalți martori care s-au ocupat de ambalarea țigărilor, timbre utilizate în domeniul fiscal, despre care rapoartele de constatare tehnico-științifică au stabilit că sunt false.
Astfel, din certificatul de expertiză întocmit de Ministerul Finanțelor Publice -CN Imprimeria Națională SA, rezultă că marcajele timbre puse la dispoziție pentru expertizare și inscripționate cu SC SRL, cod /serie emisiunea EA -, EA -, EA -, EA -, EA -, EA -, EA -, EA -, EA - și EA -, prelevate de pe pachetele de țigări marca "" și cele inscripționate cu () România, cod/serie emisiune AB -, AB -, AB -, AB -, AB -, AB -,AB -, AB -, AB - și AB - nu sunt autentice, această faptă întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.7 alin.2 din Legea nr.241/2005, întrucât inculpatul a pus în circulație timbre utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.
La data de 13 decembrie 2006, s-a încheiat între SC SRL Râmnicu V, reprezentată de și SC SRL B, un contract de închiriere pentru spațiul situat în Râmnicu V,-.
Discuțiile pentru închirierea spațiului s-au purtat între și inculpat, care s-a prezentat sub alt nume și a semnat contractul în calitate de reprezentant al SC SRL, calitate pe care nu o are, întrucât această societate are ca reprezentanți alte persoane.
Tribunalul a apreciat, că prin semnarea în fals a acestui contract de închiriere, inculpatul a săvârșit infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art.290 Cod penal.
Martorii audiați în cauză care, la cererea inculpatului, au efectuat transporturi de țigarete din B sau din Râmnicu V spre B, au precizat că pentru unele transporturi nu s-au întocmit documente legale, iar pentru alte transporturi, la cererea inculpatului, au fost completate facturi de către martora.
Cu ocazia controlului efectuat asupra autoutilitarei -, au fost identificate mai multe facturi fiscale, dintre care trei erau completate, iar restul în alb, facturi despre care probele dosarului arată că au fost scrise de către martoră, la cererea inculpatului, această faptă întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.25 rap.la art.290 Cod penal, faptă pentru care s-au reținut și disp.art.41 alin.2 Cod penal, referitoare la infracțiunea continuată, întrucât completarea facturilor la cererea inculpatului s-a făcut în mai multe rânduri.
S-au reținut, de asemenea, disp.art.33 lit.a referitoare la concursul real de infracțiuni, precum și disp.art.33 lit.b referitoare la concursul ideal de infracțiuni.
Potrivit acestui din urmă text de lege, instanța de fond a reținut, că există concurs ideal de infracțiuni când o acțiune sau inacțiune săvârșită de aceeași persoană datorită împrejurărilor în care a avut loc și urmărilor pe care le-a produs, întrunind elementele mai multor infracțiuni.
În cauză, există - apreciază tribunalul - concurs ideal de infracțiuni, întrucât fapta inculpatului de a pune în circulație fără drept a țigaretelor "" purtând marcă identică cu marca înregistrată pe numele SC SA B, realizează conținutul mai multor infracțiuni de același fel, prin care se aduce atingere unor valori sociale, ocrotite prin dispoziții legale diferite, respectiv al infracțiunii prev.de art.83 lit.b din Legea nr.84/1998 și a infracțiunii prev.de art.5 lit.g din Legea nr.11/1991.
Referitor la faptele pentru care a fost cercetat, inculpatul a arătat că nu le-a săvârșit, iar, ulterior, a recunoscut că s-a ocupat de activitatea de producție a țigaretelor și a coordonat fabricarea țigaretelor, ca urmare a faptului că a fost însărcinat de un alt cetățean de naționalitate arabă, zis "", administrator la SC Super Com B, susținând constant că acesta a fost șeful, iar el a fost doar un angajat.
În faza cercetării judecătorești, inculpatul și-a menținut poziția, susținând că nu a desfășurat nici un fel de activitate infracțională, că toate acestea au fost executate de cetățeanul irakian denumit "". Atât utilajul pentru producerea țigaretelor, cât și aprovizionarea fabricii cu tutun vrac, ambalaje, timbre și banderole, necesare producerii țigărilor au fost aduse de către cetățeanul irakian, mai puțin cartoanele pentru baxuri, care au fost comandate la cererea sa de către martorul.
Nu a avut nici un fel de legătură cu distribuirea țigărilor rezultate în procesul de producție și nici nu știe dacă pentru comercializarea acestora s-au întocmit acte.
S-a susținut, de asemenea, că nu a închiriat spațiul de la, însă a coordonat activitatea muncitorilor pe care i-a și plătit.
Inculpatul a precizat, de asemenea, că este de acord să plătească prejudiciul produs, dar nu cel reținut de organele de urmărire penală, despre care a considerat că este calculat greșit, în sensul că este prea M față de cel produs în realitate, întrucât s-a reținut o cantitate exagerată de produs finit.
A precizat, de asemenea, că autovehiculul marca "Iveco", aparținea lui, iar autoutilitara a fost cumpărată cu banii săi, însă pe numele lui.
Apărările inculpatului nu au fost avute în vedere, întrucât toate declarațiile martorilor audiați în faza de urmărire penală, precum și în faza cercetării judecătorești au confirmat că transportul inițial al țigărilor de la B la Râmnicu V, iar apoi distribuirea acestora către diferite persoane sau societăți comerciale, a fost făcut la cererea inculpatului care a și plătit persoanele care au efectuat această activitate.
Totodată, la cererea inculpatului au fost împachetate țigări vrac, care apoi au fost inscripționate cu marca "", inculpatul fiind acela care a pus la dispoziție timbrele false, ca și celelalte materiale necesare acestei activități și tot el a făcut plata.
pentru fabricat țigări a fost adus la Râmnicu V de către inculpat, care s-a ocupat de instalarea lui, precum și de găsirea persoanelor care au avut cunoștințele necesare pentru punerea în funcțiune și pentru instruirea celor care urmau să-l folosească.
Tot din declarațiile martorilor, a apreciat tribunalul, rezultă că țigările produse clandestin în hala închiriată de inculpat erau comercializate la cererea acestuia, că cea mai M parte dintre acestea erau transportate în general pe timpul nopții, cu autoutilitara -, la domiciliul din comuna Mihăești, județul V, al martorului, de unde erau ridicate de autoutilitare cu numere de înmatriculare de B (leasing), ce erau trimise de către inculpat.
Tot martorii care au participat la activitatea de producere a țigaretelor au susținut că o parte din producție era ridicată direct din hală de autovehicule de același fel, la cererea inculpatului.
În baza textelor de lege mai sus menționate, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa închisorii.
La individualizarea pedepsei, au fost avute în vedere împrejurările în care au fost săvârșite infracțiunile, modalitatea comiterii acestora, poziția oscilantă a inculpatului asupra comiterii faptelor, valoarea Map rejudiciului produs, precum și împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale, a fost de acord în final, să achite întreg prejudiciul produs și, totodată, pe parcursul cercetărilor penale, din acest prejudiciu, a achitat suma de 200.000 lei.
S-a apreciat de către tribunal, că reeducarea sa se poate face prin condamnarea la o pedeapsă cu închisoarea a cărui executare să se facă prin privare de libertate, pedeapsă la care s-a aplicat un spor față de numărul de fapte penale comise de către inculpat.
Potrivit disp.art.88 Cod penal, din pedeapsa aplicată s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive, începând cu 20 februarie 2007 și până la 18 iulie 2007, inclusiv.
S-au aplicat disp.art.57 Cod penal, precum și disp.art.71 rap.la art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
Întrucât prin încheierea din 24 octombrie 2007, față de inculpat a fost luată măsura obligării de a nu părăsi țara, potrivit art.145/1 Cod pr.penală, s-a menținut această măsură preventivă, astfel cum a fost modificată, prin încheierea din 19 decembrie 2007, în ceea ce privește obligațiile ce trebuie respectate de inculpat.
Pe latură civilă, partea vătămată ANAF B, prin DGFP V, a solicitat ca inculpatul să fie obligat să-i plătească cu titlu de despăgubiri, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC SRL B, suma de 1.296.680,43 lei la care s-au adaugat dobânzile și penalitățile de întârziere, până la data efectivă a plății creanțelor.
Obligarea inculpatului, în solidar cu partea responsabilă civilmente, a fost motivată de partea civilă, prin aceea că SC SRL este succesoarea în drepturi și obligații a SC SRL, acesta aspect fiind reținut în rechizitoriu de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea.
La data de 4 noiembrie 2008, partea civilă și-a majorat pretențiile la suma de 2.683.057 lei, stabilită prin raportul de expertiză întocmit de către expert -, sumă ce se compune din 2.227.541 lei acciză; 440.758 lei TVA și 14.758 lei impozit pe profit.
În faza cercetării judecătorești, s-a întocmit un raport de expertiză contabilă, precum și o completare la acest raport de către expert -, și un raport de expertiză contabilă de către expertul observator, desemnat de către inculpat.
Din concluziile raportului de expertiză întocmit de către expert -, rezultă că prejudiciul suferit de partea civilă, calculat în raport de cantitatea de țigări stabilită prin expertiza tehnică de către expert, respectiv 46.325.000 bucăți țigarete, este compus din 5.046.401 lei acciză, 998.518 lei TVA și 33.433 lei impozit pe profit.
Același expert a stabilit prejudiciul produs statului prin neplata accizei, a taxei pe valoarea adăugată și a impozitului pe profit în raport de cantitatea de țigări care rezultă din cele două caiete în care s-a ținut evidența de către inculpat și martora, precum și de cantitatea medie de țigări, produsă și care rezultă din declarațiile martorilor, este compus din 2.097.990 lei ron acciză;415.124 lei TVA și 13.900 lei impozit pe profit.
Expertul a mai întocmit o altă variantă, în care acciza datorată s-a calculat în raport de numărul de țigarete din înscrisurile în limba română și arabă, din rubrica "producție", având în vedere o altă cantitate de țigări reținută ca fiind în interiorul fiecărei cutii.
La această variantă, acciza a fost stabilită la suma de 2.227.541 lei, TVA-ul la 440.758 lei și impozitul pe profit la suma de 14.758 lei.
Din aceste variante, tribunalul a apreciat că varianta a II-a reprezintă prejudiciul real produs prin fabricarea țigărilor, întrucât la calculul acestuia s-au avut în vedere mențiunile din cele două caiete, precum și cantitatea medie de țigări ce rezultă din depozițiile martorilor, prejudiciu ce este compus din 2.097.990 lei acciză, 415.124 lei TVA și 13.900 lei impozit pe profit, în total 2.527.014 lei, reprezentând prejudiciu total rezultat ca urmare a fabricării ilegale a țigaretelor.
Diferența dintre prejudiciul reținut în actul de inculpare și cel rezultat în expertiza efectuată în faza de judecată, s-a datorat faptului că la stabilirea accizei datorate în raport de cantitatea de țigări fabricată a fost avut în vedere de către expertul contabil desemnat în faza de urmărire penală, prețul de 8 euro la 1000 bucăți țigări, în timp ce prețul corect, pentru data săvârșirii faptei, este de 30,83 euro.
Actele dosarului au stabilit că, separat de activitatea de producere țigarete, inculpatul s-a ocupat de aprovizionarea și, apoi revânzarea, fără acte, de țigări din diferite localități ale țării.
La controlul în trafic al autoutilitarei -, s-au identificat 21.600 pachete de țigări marca"", fără documente de proveniență, țigări pentru care s-a calculat acciză în valoare de 45.212 lei, ce este datorată de către inculpat bugetului statului, prejudiciul total produs și la care a fost obligat inculpatul către partea civilă este de 2.572.226 lei.
Întrucât din actele dosarului nu rezultă că inculpatul a desfășurat vreo activitate ca prepus al SC SRL B, cu prilejul exercitării atribuțiilor ce i-au fost încredințate, nu s-a reținut de către instanța de fond, că în cauză această societate are calitatea de parte responsabilă civilmente, care să atragă răspunderea solidară cu inculpatul la repararea prejudiciului.
Drept urmare, acțiunea civilă a părții vătămate a fost admisă în parte, iar inculpatul a fost obligat să-i plătească, cu titlu de despăgubiri suma de 2.572.226 lei, în componența arătată mai sus, la care s-au adăugat dobânzi și penalități de întârziere, calculate până la data efectivă a plății.
S-a constatat că din valoarea totală a prejudiciului cu chitanța seria - 6 nr.-, din 15 mai 2007, inculpatul a achitat suma de 200.000 lei.
S-a respins capătul de cerere formulat de partea civilă, privind obligarea SC SRL B, în solidar cu inculpatul, la plata despăgubirilor solicitate, întrucât această societate nu a desfășurat nici un fel de activitate și nici nu este succesoarea în drepturi și obligații a SC SRL B, societate de sine stătătoare, care are alți asociați și administratori.
In acest sens, prima instanță a învederat că, parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, cu ocazia cercetărilor penale efectuate a constatat existența unor nereguli, în ceea ce privește autorizarea funcționării celor două societăți, în sensul că actele de înființare au fost falsificate sau actele de modificare ale statutului SC SRL au fost, de asemenea, falsificate, motiv pentru care a disjuns cauza și și-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3
Potrivit disp.art.11 din Legea nr.241/2005, s-a instituit sechestru asigurator asupra bunurilor mobile și imobile proprietatea inculpatului.
La cererea părții civile, în cauză s-a introdus ca parte vătămată și Garda Financiară-Secția V, însă instanța a reținut că această unitate nu are calitatea de parte vătămată în cauză, ci numai a făcut constatări și a înaintat relații organelor de urmărire penală.
S-a constatat, de asemenea, că partea vătămată SC SA B nu s-a constituit parte civilă în cauză.
In legătură cu confiscarea de la inculpat a mai multor bunuri și sume de bani, prima instanță a stabilit că se impune o atare confiscare, pe de o parte în baza art.118 lit.a, b și Cod penal, iar în cazul în care astfel de bunuri nu au aparținut inculpatului iar persoana căreia îi aparțineau nu a cunoscut scopul folosirii lor, s-a confiscat echivalentul în bani al acestora, cum ar fi în cazul autovehiculului sau autoutilitarei folosite de inculpat, așa cum rezultă, de altfel, din dispozitivul enunțat.
Impotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul Al și partea civilă ANAF B, prin
Inculpatul - deși legal citat nu s-a prezentat la nici un termen de judecată - prin apărătorul desemnat din oficiu a criticat soluția pentru netemeinicie, sub aspectul laturii penale, susținând că pedeapsa aplicată este prea M în ceea ce privește cuantumul acesteia, solicitând, în consecință, reținerea de circumstanțe atenuante, având în vedere că a recunoscut săvârșirea faptei, nu are antecedente penale și a achitat o parte din prejudiciu care nu a fost creat prin evaziune fiscală, ci prin neplata la timp a accizelor.
Partea civilă ANAF B, prin V, urmare a motivelor scrise invocate - și această parte a fost lipsă - critică soluția cu privire la latura civilă a cauzei, în sensul că se impunea obligarea inculpatului la plata sumei de 2.683.057 lei, cu titlu de despăgubiri, precum și a majorărilor de întârziere, până la data stingerii creanței, în solidar cu partea responsabilă civilmente " " B, hotărârea primei instanțe fiind nelegală, astfel atât sub aspectul cuantumului prejudiciului stabilit de prima instanță, cât și cu privire la faptul că prima instanță nu a reținut și obligarea, în solidar a părții responsabile civilmente menționate, cu cât aceasta este succesoarea în drepturi și obligații a " ", așa cum s-a reținut prin actul de trimitere în judecată.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma motivelor arătate, potrivit prevederilor art.378 și 371 Cod pr.penală, curtea constată că acestea nu sunt întemeiate, pentru considerentele ce vor urma:
Astfel, prima instanță, în urma probatoriului administrat, așa cum de altfel a fost analizat nuanțat în considerentele exprimate mai sus, a stabilit în mod corect faptele reținute în sarcina inculpatului, încadrarea juridică a acestora, precum și vinovăția sa.
Cu referire la atitudinea inculpatului, în legătură cu faptele reținute în sarcina sa, acesta în cursul cercetării judecătorești a avut o poziție oscilantă, cu privire la recunoașterea acestora, dar, așa cum rezultă din motivarea amplă și nuanțată a hotărârii, ca de altfel din întreg probatoriul administrat în cursul urmăririi penale cât și al judecății, există martori care audiați confirmă vinovăția, la care se adaugă și concluziile expertizelor efectuate în cauză, toate acestea integrate ansamblului probator al cauzei, conducând la concluzia evidentei vinovății a acestuia.
De altfel, inculpatul, arestat inițial, a fost pus în libertate, luându-se împotriva sa măsura obligării de a nu părăsi țara - a se vedea încheierea din 24 octombrie 2007 Tribunalului Vâlcea, obligațiile dispuse prin această încheiere fiind modificate, ulterior, prin încheierea din 19 decembrie 2007 aceluiași tribunal - inculpat care, după ce a fost prezent la dezbaterile pe fond în primă instanță, nu a mai fost prezent la instanța de apel, fiindu-i desemnat un apărător din oficiu, instanța de apel făcând repetate demersuri pentru prezența acestuia, în vederea audierii sale, dar inculpatul nu s-a prezentat la nici unul dintre termenele date pe parcursul judecății.
Așa fiind, în aceste condiții, curtea nu poate reține că în cauză s-ar impune aplicarea de circumstanțe atenuante prevăzute de art.74 Cod penal, constând în lipsa de antecedente penale și o eventuală diligență minimă pentru achitarea prejudiciului, așa cum susține apărarea, aceste criterii nefiind suficiente pentru a se reține astfel de circumstanțe atenuante, cu atât mai mult cu cât art.74 Cod penal invocat, vizează și atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorităților, atitudine de care inculpatul nu a dat dovadă în această cauză.
Curtea constată, astfel, că pedeapsa aplicată de 4 ani și 6 luni închisoare, în condiții privative de libertate, este un cuantum la care corect s-a orientat prima instanță, având în vedere multitudinea faptelor reținute în sarcina inculpatului, gravitatea și rezonanța acestora, pericolul social apreciat și prin prisma limitelor pedepselor prevăzute pentru astfel de fapte, concursul de infracțiuni, prejudiciul M creat cu privire la latura civilă a cauzei.
instanței spre o astfel de pedeapsă, s-a făcut în mod just, în opinia curții, luându-se în considerare criteriile de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, ce fac referire atât la faptă, la gravitatea acesteia, așa cum s-a menționat mai înainte, cât și la persoana inculpatului, care nu are antecedente penale.
Curtea apreciază, în consecință, că aplicarea acestei pedepse și în condiții privative de libertate, corespunde scopului pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal, în sensul că pedeapsa trebuie să fie nu numai un mijloc de reeducare dar și o măsură de constrângere, scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, o astfel de pedeapsă aplicată în această cauză, prin cuantum dar și ca modalitate, atingându-și acest scop preventiv.
Ca urmare, față de cele arătate, cum nu subzistă nici unul din motivele invocate și nu există vreun alt motiv care invocat din oficiu ar atrage reformarea hotărârii atacate, apelul inculpatului urmează a fi respins ca nefondat, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală.
Cu referire la apelul declarat de partea responsabilă civilmente, în sensul că soluția pe latura civilă a cauzei nu este legală și temeinică, pe considerentul că prejudiciul la care a fost obligat inculpatul către apelanta - parte civilă este prea mic, la care adaugă și împrejurarea că nu s-a dispus nici obligarea în solidar a inculpatului cu partea responsabilă civilmente " " B, astfel de motive, nici acestea nu este întemeiate.
Astfel, în mod corect prima instanță a respins capătul de cerere formulat de apelanta-parte civilă, privind obligare " " B, în solidar cu inculpatul la plata despăgubirilor solicitate, întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă că această societate ar fi desfășurat vreo activitate, din ultima adresă (124 dosar curte) reținându-se că sediul acesteia nu mai corespunde, de altfel, în cursul cercetării judecătorești precum și în cursul urmăririi penale, existând suficiente date și probe că actele de înființare atât a " " B, cât și a " ", ca succesoare în drepturi a " " au fost falsificate, motiv pentru care, în legătură cu aceste aspecte, cauza a fost și disjunsă, declinându-se competența în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3
Ca atare, față de această situație, în mod corect prima instanță a respins capătul de cerere privind obligarea în solidar a " " B cu inculpatul, existând suficiente date că această societate nu este constituită în condițiile legii, urmând, desigur, a se hotărî asupra existenței sau nu a acesteia într-un alt proces, astfel că la acest moment, în mod corect, tribunalul a dispus obligarea numai a inculpatului la plata prejudiciului și nu în solidar cu această societate, și în consecință, critica apelantei sub acest aspect nu poate fi primită.
De asemenea, nu poate fi reținută nici cealaltă critică a apelantei, sub aspectul greșitei stabiliri a prejudiciului reținut în sarcina inculpatului în această cauză, în sensul că prejudiciul corect trebuia să fie într-un cuantum de 2.683.057 lei, la care se adaugă și majorările de întârziere până la data stingerii creanței, și nu cel stabilit de instanță în cuantum de 2.572.226 lei.
Aceasta, deoarece curtea reține că în mod corect prima instanță a evaluat prejudiciul cauzat, luând în considerare una dintre variantele întocmite de expert, așa cum rezultă și din considerentele primei instanței, precum și din întreg ansamblu probator pe latură civilă, prejudiciul real produs prin fabricarea ilegală a țigărilor fiind 2.097,990 lei acciză, 415.124 lei tva. și 13.900 lei impozit pe profit, în total 2.527.014 lei, la care s-a adăugat acciza în valoare de 45.212 lei, urmare a identificării a 21.600 pachete de țigări, marca "", fără documente de proveniență, în total rezultând prejudiciul menționat de 2.572.226 lei, prejudiciu pe care curtea îl apreciază ca fiind cel just, neîmpărtășind critica apelantei-părinți civile sub acest aspect.
Ca urmare, și apelul părții civile urmează a fi respins ca nefondat, potrivit art.379 pct.1 lit.b Cod pr.penală.
Respingându-se apelul declarat de inculpat, acesta, în baza art.189 și 192 alin.2 Cod pr.penală, va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 600 lei, din care 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul AL, fiul lui și, născut la 13.01.1972 în -Irak, cu reședința în B,-, -.6, sector 6, posesor al pașaportului seria H, nr.13090, eliberat la data de 8.04.2002 de autoritățile din Irak și de partea civilă ANAF B, prin DGFP V, împotriva sentinței penale nr. 19 din data de 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Obligă pe apelantul inculpat la 600 lei cheltuieli judiciare statului din care 200 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs în termen de 10 zile.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 octombrie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI -secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.-
Tehnored./ex.3/3 noiembrie 2009
Jud.fond
Președinte:Elena Minodora RusuJudecători:Elena Minodora Rusu, Dumitru Diaconu
