Infracțiuni privind frontiera de stat a româniei (g nr. 105/2001). Decizia 582/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIE Nr. 582
Ședința publică de la 09 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Crîșmaru
JUDECĂTORI: Gabriel Crîșmaru, Ioana Vorniceasa, Valerica Niculina președinte secție
- -
GREFIER-
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU - a fost legal reprezentat de - procuror
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul -., împotriva deciziei penale nr. 187/A/03.04.2008 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul asistat de avocat, apărător ales.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Avocat, pentru inculpat, depune la dosar, ca practică judiciară, un număr de patru hotărâri pronunțate în cauze similare. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.
La solicitarea instanței, inculpatul precizează că în prezent are domiciliul în B,-.
Reprezentantul parchetului arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Avocat solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, în temeiul art. 11 pct.2 lit. a raportat la art. 10 lit.1Cod pr. penală, să se dispună achitarea inculpatului, motivat de faptul că fapta comisă de acesta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În susținerea recursului arată că instanțele nu au avut în vedere criteriile pentru care s-a săvârșit fapta, gradul de pericol social și persoana inculpatului.
Din probele administrate în cauză rezultă fără dubiu că scopul în care a fost comisă fapta a fost acela de a lucra în străinătate și nu de a se sustrage de la executarea vreunei pedepse, din înscrisurile depuse la dosar rezultând că inculpatul lucrează în prezent în Italia, bucurându-se de apreciere la locul de muncă.
Un alt criteriu este acela al mijloacelor săvârșirii faptei. Inculpatul a trecut frontiera României nu pentru a intra în altercație cu alte persoane sau pentru a comite infracțiuni ci pentru a lucra și a-și câștiga existența.
Față de aceste aspecte și față de împrejurarea că inculpatul este tânăr și a manifestat preocuparea de a-și asigura în mod licit mijloacele de existență, apreciază că fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni și în consecință se pot aplica dispozițiile art. 181Cod penal.
Reprezentantul parchetului arată că fapta comisă de inculpat prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Această faptă nu a fost dezincriminată și în consecință se impune menținerea hotărârii pronunțată de instanța de fond.
Solicită respingerea recursului, ca nefondat și să se dispună obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Inculpatul arată că lucrează de 15 ani în Italia și în toată această perioadă și-a câștigat existența în mod licit.
În consecință apreciază că nu prezintă un pericol social și solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând-
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.2310/2007, pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Bacăus -a dispus:
În baza art. 334 Cod procedură penală s-a schimbat încadrarea juridică reținută prin actul de sesizare din trecere frauduloasă a frontierei de stat a României prevăzut de art. 70 al.1 din Legea 243/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal în trecere frauduloasă a frontierei de stat a României prevăzut de art. 70 al.1 din OUG105/2001 modificată prin Legea. 243/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
În baza art. 70 al.1 din OUG 105/2001 modificată prin Legea 243/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 14.12.1963 în loc. L, jud. B, cetățean român, studii 10 clase, fără ocupație, domiciliat în B,-, jud. B, în com. L, sat, jud. B, pentru săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României, la pedeapsa de un an închisoare.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 al.1 lit. a teza a II a și b Cod penal, în condițiile și pe durate prevăzute de art. 71 al. 2 Cod penal.
S-a luat act că inculpatul a avut apărător ales.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a arătat că:
La data de 19.02.2004, autoritățile italiene au returnat în România, în baza acordului de readmisie, un cetățean român ce a fost identificat ca fiind inculpatul.
Din verificările efectuate în cauză privind intrările și ieșirile din țară ale inculpatului coroborate cu declarațiile acestuia a rezultat că inculpatul a ieșit din țară în cursul lunii iulie 2003 prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat, fără a se putea stabili punctul și modalitatea de trecere a frontierei.
Ulterior, inculpatul s-a deplasat în Italia, unde a fost depistat la data de 12.02.2004 fără a poseda documente de ședere legală, fiind returnat în țară la data de 19.02.2004.
Fiind audiat în cauză, în momentul returnării în țară, inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei susținând că a ieșit legal din țară prin T în cursul lunii iulie 2003, însă apărările acestuia sunt infirmate de verificarea intrărilor și ieșirilor din țară în baza de date a din care a rezultat că inculpatul în perioada dintre cele 2 intrări în țară cu care figurează inculpatul în baza de date - 21.08.2002-19.02.2004- nu a existat nici o ieșire din țară a acestuia.
Fapta inculpatului de a ieși din țară prin trecerea frauduloasă a frontierei de stat în cursul lunii iulie 2003 a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii prev. și ped. de art.70 al.1 din Legea 243/2002, cu aplic. art.37 lit. b Cod procedură pentru care a urmat a se dispune punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată.
Situația de fapt reținută de instanță s-a probat cu următoarele probe existente în dosarul de urmărire penală:
- copie rechizitoriu nr. 1.959/P/2004 din 24.09.2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău ( fl. 7-8 dosar),
- adresa nr. 143.319/25.01.2006 a Inspectoratului General al Poliției Române - Centrul de Comunicații și Informatică ( fl. 14 dosar)
- cazier judiciar al inculpatului ( fl.16 dosar)
- sentința penală nr. 3/D/05.01.1995 a Tribunalului Bacău
- referat de terminare a urmăririi penale ( fl. 46-47 dosar)
- referat cu propunere de declinare a competenței ( fl. 50-51 dosar)
- adresa nr. 17.614/17.05.2006 a Serviciului Public Comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple B ( fl. 54 dosar)
- cerere de eliberare pașaport( fl.54-56 dosar)
- adresa nr.267.843/17.10.2006 a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră B-Băneasa " " și declarația numitului ( fl. 74-76 dosar)
- fișa infracțiunii sesizate ( fl. 89 dosar)
- fișa statistică a persoanei/învinuitului ( fl. 90 dosar)
- fișa statistică a faptei/infracțiunii (fl.91 dosar)
Instanța a reținut că în drept fapta inculpatului a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României prev. de art. 70 al.1 din Legea 243/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Având în vedere că la încadrarea juridică a faptei nu s-a avut în vedere faptul că Legea 243/2002 modifica OUG nr. 105/2001, instanța, în baza art. 334 Cod procedură penală a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, din trecere frauduloasă a frontierei de stat a României prev. de art. 70 al.1 din Legea 243/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal în trecere frauduloasă a frontierei de stat a României prev. de art. 70 al.1 din OUG105/2001 modificată prin Legea. 243/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Prin urmare, în cauză a urmat a opera răspunderea penală a inculpatului pentru fapta comisă, prin aplicarea unei pedepse prevăzute de lege, la a cărei individualizare au fost avute criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal si anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete in care a fost comisa fapta, urmările produse sau care s-ar fi putut produce.
Astfel, instanța a avut în vedere faptul că în timpul urmăririi penale inculpatul nu s-a prezentat la organele de urmărire penală, că deși a avut apărător ales nu a dat domiciliul exact unde locuiește, instanța citându-l la două adrese, că nu a colaborat cu organele judiciare în scopul aflării adevărului. S-a reținut recidiva post executorie.
Instanța, în baza art. 70 al.1 din OUG 105/2001 modificată prin Legea 243/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal a condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României, la pedeapsa de un an închisoare.
Instanța a constatat că prin Legea nr. 278/04.07.2006, a fost introdus un nou alineat la art. 71 Cod penal, respectiv al. 5, potrivit căruia"pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii -, se suspendă și executarea pedepselor accesorii".Această dispoziție legală a fost introdusă pentru clarificarea unor aspecte menționate în doctrina penală, care aprecia că pedepsele accesorii sunt alăturate, secundare pedepselor principale cu închisoarea sau detențiunea pe viață și că acestea presupun interzicerea drepturilor prevăzute de lege pe toată durata executării pedepsei principale. În consecință, se aprecia că în cazul pedepselor suspendate condiționat nu s-a impus aplicarea pedepselor accesorii, în condițiile în care pedeapsa principală nu ar fi executabilă, ci suspendată condiționat.
Prin introducerea dispoziției legale menționate, legiuitorul a clarificat aceste aspecte, în sensul că pedepsele accesorii pot însoți și o pedeapsă suspendată condiționat, însă, în acest caz, și executarea acestora este suspendată, pe toată durat suspendării condiționate a executării pedepsei principale.
O interpretare contrară, în sensul că s-au impus doar suspendarea executării pedepselor accesorii, automat, în virtutea alineatului 5 al art. 71 Cod penal, fără ca în prealabil instanța să la fi aplicat, nu poate fi primită, întrucât nu s- putut dispune suspendarea unor pedepse care anterior nu au fost aplicate.
În consecință, instanța a dispus și aplicarea pedepselor accesorii.
În cauză a formulat apel inculpatul, prin apărător, nemenționat în scris, susținut oral de către avocatul ales, prin care a solicitat reducerea pedepsei.
Prin decizia penală nr. 187 din 3.04.2008 a Tribunalului Bacău, în dosar nr-, s-a respins ca nefondat apelul declarat de apelantul-inculpat -. în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a avut în vedere următoarele:
Prima instanță a apreciat în mod corect probele administrate legal în cauză, în baza cărora s-a reținut situația de fapt redată în considerentele sentinței penale apelate și vinovăția inculpatului.
De asemenea, instanța a făcut o justă individualizare a pedepsei, acestea fiind proporționale cu gradul de pericol social al faptelor și consecințele produse, dar și cu datele ce caracterizează persoana inculpatului, care este recidivist post executoriu.
Rezultă din baza de date a că inculpatul nu figurează cu vreo ieșire legală din țară, deși se prezintă cu 2 intrări, la ultima fiind returnat în România de autoritățile italiene.
Pentru aceste considerente, în baza art. 379, pct.1, lit. b Cod procedură penală, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.
Împotriva deciziei penale mai sus menționată a declarat în termen legal recurs inculpatul -., care a invocat netemeinicia deciziei apelate, în sensul că fapta nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii pentru care a fost condamnat, solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a și art. 101Cod procedură penală cu art. 181Cod penal.
Analizând decizia penală recurată sub aspectul motivelor de recurs invocate, dar si din oficiu în temeiul art.3859al. 3 Cod procedură penală, Curtea de Apel reține următoarele:
Instanța de fond a stabilit corect situație de fapt în baza probatoriului eficient administrat pe parcursul procesului penal, fapta comisă de inculpat întrunește sub aspect obiectiv și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de trece frauduloasă a frontierei de stat a României, prevăzute de art. 70al. 1 din nr.OUG 105/2001 modificată prin Legea nr. 243/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.
Fapta reținută în sarcina inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al infracțiunii pentru care s-a dispus condamnarea acestuia având în vedere următoarele:
- Pericolul social al unei infracțiuni este apreciat în funcție de valoarea socială căreia i se aduce atingere, valoare socială primejduită prin fapta penală la care pericolul este diferit în raport de interesul ocrotit într-un moment sau altul al dezvoltării sociale. Or, în acest moment nu mai există, prin intrarea României în, acea restricție la trecerea frontierei de stat, de a avea viză pentru intrarea într-un stat sau altul din cadrul Uniunii Europene, ce împiedica libera circulație a persoanelor de a călători sau de a se stabili într-un anumit loc.
- Prin fapta inculpatului nu s-au cauzat urmări grave valorii sociale încălcate.
Așa fiind, ținând seama de condițiile în care s-a comis fapta, circumstanțele acesteia, persoana inculpatului, instanța de recurs apreciază că nu se impune aplicarea unei pedepse penale inculpatului ci una cu caracter administrativ, în cauză fiind legitimă trăsătura esențială a infracțiunii - lipsa pericolului social.
Pentru cele mai sus reținute, în temeiul art. 38515pct. 2 lit. d Cod procedură penală, Curtea de Apel, va admite recursul inculpatului, potrivit dispozitivului prezentei.
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 3 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedură penală admite recursul declarat de recurent inculpat -., împotriva deciziei penale nr. 187 din 03.04.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosar nr-.
Casează în totalitate decizia penală recurată și desființează în totalitate sentința penală nr. 2310 din 06.11.2007 pronunțată de Judecătoria Bacău, în dosar nr-.
Rejudecând cauza în recurs:
În temeiul art.11 pct. 2 lit. a și art. 10 lit.1Cod procedură penală raportat la art. 181Cod penal achită pe inculpatul ( cu date de stare civilă cunoscute), pentru săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României, prevăzute de art. 70 al. 1 din nr.OUG 105/2001 modificată prin Legea nr. 243/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, întrucât fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În baza art. 91 Cod penal aplică inculpatului sancțiunea amenzii administrative de 1000 lei.
Constată că recurentul inculpat a fost asistat de apărător ales.
În temeiul art. 192 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciar avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.10.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Gabriel Crîșmaru, Ioana Vorniceasa, Valerica Niculina
GREFIER,
Red. borocianu
Red. - AntiS./
Red. -
Tehnored. - 4 ex
24/27.27.10.2008
Președinte:Gabriel CrîșmaruJudecători:Gabriel Crîșmaru, Ioana Vorniceasa, Valerica Niculina
