Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 13/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 13
Ședința publică din data de 09 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Ștefana Anghel
JUDECĂTOR 2: Gabriela Diaconu
JUDECĂTOR 3: Cristina Georgescu
Grefier- - -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 30.09.1965, domiciliat în F, st.r -, nr. 18, județul B, împotriva deciziei penale nr. 214 din 02.10.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentinței penale nr. 200 din 06.06.2007 pronunțată de Judecătoria Rm S, prin care, în baza art. 334 Cod procedură penală a fost schimbată încadrarea juridică a fpatei din art. 78 alin. 3 din OUG nr. 195/2002 în art. 78 alin. 3 din OUG nr. 195/2002 cu art. 37 lit. b Cod penal.
În baza art. 78 alin.3 din OUG nr. 195/2002 cu art. 37 lit. b Cod penal a fost condamnat inculpatul, recidivist, la 1 an închisoare.
Cu aplic. art. 71-64 lit. a,b Cod penal.
De asemenea, a fost obligat inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit recurentul inculpat pentru care a răspuns din oficiu avocat substituind avocat G, din cadrul Baroului P, potrivit delegației avocațiale nr. 6646/2007, depusă la dosar, fila 17.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că a fost atașat dosarul nr. 2689/2006 al Judecătoriei Râmnicu Sărat.
Avocat pentru recurentul inculpat și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe rând arată că nu au cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act act că nu sunt cereri de formulat, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate și în baza art. 11 pct. 2 lit a rap. la art. 10 lit. d achitarea inculpatului, întrucât nici a doua oară nu a cunoscut că inculpatul nu posedă permis de conducere.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvâtul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor pronunțate ca fiind temeinice și
-2-
legale sub aspectul reținerii vinovăției inculpatului pentru infracțiunea dedusă judecății cât și sub aspectul individualizării pedepsei
Apreciază că în mod corect s-a reținut vinovăția inculpatului, având în vedere că inițial în primul rechizitoriu prin care s-a propus trimiterea în judecată a inculpatului, recurentul a fost audiat ca martor la data de 24.07.2006, dată la care aflase de împrejurarea că nu posedă permis de conducere și ulterior în data de 25.10.2006 a încredințat autoturismul spre a fi condus, iar apărările inculpatului nu pot fi primite.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 200 din 6.06.2007, pronunțată de Judecătoria Rm.S, s-a dispus în baza disp.art.334 pr.penală, schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, din disp.art.78 alin.3 din nr.OUG 195/2002 în disp.art.78 alin.3 din nr.OUG195/2002, cu aplicarea disp.art.37 lit.b
În baza disp.art.78 alin.3 din nr.OUG195/2002 cu aplicarea disp.art.37 lit.b, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, ns.la 30.09.1065, în localitatea F, județ B, cetățean român, studii 6 clase,stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, căsătorit, domiciliat în loc.Rm.S,-, județ B, CNP -, recidivist, la pedeapsa de un an închisoare.
S-au aplicat disp.art.71 și 64 lit.a
În baza disp.art. 78 alin.1 din nr.OUG 195/2002 a fost condamnat prin aceeași sentință inculpatul, fiul lui și, ns.la 10.11.1979, în loc.Rm.S, județ B, cetățean român, studii 6 clase, fără ocupație, stagiul militar nesatisfăcut, necăsătorit, domiciliat în Rm.Săart, str. -, nr.7A, județ B, CNP -, fără antecedente penale, la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza disp.art.85 s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 581 din 15.11.2006 a Judecătoriei Rm.S, urmând ca în baza art. 33 și art. 34 inculpatul să execute pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare.
În baza art. 81, s-a dispus în privința acestui inculpat suspendarea condițioantă a executării pedepsei pe durata unui termen de 3 ani și 4 luni, atrăgându-se atenția inculpatului asupra disp.art.359 pr.penală.
A fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei onorariu apărător din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut pe baza actelor și lucrărilor dosarului că la data de 25.10.2006, în jurul orelor 10,30 la domiciliul inculpatului s-a deplasat fiul inculpatului, cerându-i să meargă la locuința tatălui său, lucru cu care acesta a fost de acord.
Deplasându-se la domiciliul inculpatului, acesta i-a cerut primului inculpat să meargă cu el cu autoturismul proprietatea sa 1300 cu nr. de înmatriculare -, la un atelier service pentru reparații.
-3-
Inculpatul, a acceptat propunerea făcută de inculpatul și împreună au plecat cu autoturismul sus menționat, condus de inculpatul.
La un control efectuat de o patrulă a poliției rutiere s-a constatat că inculpatul a condus acest autovehicul fără a poseda permis de conducere, deoarece la 21.07.2006 fusese depistat în trafic conducând un alt autoturism, fără a poseda permis de conducere, inculpatul fiind condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără permis de conducere la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare condiționată, prin sentința penală nr. 581 din 15.11.2006 a Judecătoriei Rm.
S-a mai reținut că la 21.07.2006 când a avut loc primul control rutier soldat cu depistarea și mai apoi condamnarea inculpatului, inculpatul era de față, autovehiculul implicat aparținând de altfel inculpatului, care se afla și el în autovehicul, astfel încât cunoștea despre împrejurarea că inculpatului, i-a fost întocmit dosar penal, în acele împrejurări.
În privința inculpatului, s-a constatat că potrivit fișei de cazier judiciar de la fila 22 dosar urmărire penală, acesta a fost condamnat pentru săvârșirea mai multor infracțiuni între care, ultima condamnare este aceea de 1 an și 11 luni închisoare, prin sentința penală nr. 387 din 30.10.2003 a Tribunalului Brăila, definitivă prin decizia penală nr. 1727 din 26.03.2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Inculpatul a fost arestat la 13.06.2003 și liberat condiționat la 13.09.2005 având un rest neexecutat de 238 zile închisoare care a fost împlinit până la data săvârșirii faptei deduse judecății.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, reținându-se că acesta nu a arătat în scris sau verbal motivele pentru care a formulat calea de atac și a fost prezent la un singur termen de judecată când a formulat cerere de amânare pentru angajarea unui apărător.
Apărătorul desemnat din oficiu a solicitat instanței de control judiciar reducerea pedepsei la care a fost condamnat inculpatul.
Prin decizia penală nr. 214 din 2.10.2007, pronunțată de Tribunalul Buzăua fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, constatându-se că fapta dedusă judecății este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani, că situația de fapt a fost corect reținută și că inculpatul nu este la prima încălcare a legii penale, fiind condamnat anterior prin numeroase alte sentințe pentru infracțiuni de furt calificat.
În privința infracțiunii dedusă judecății s-a reținut că în cuprinsul sentinței penale nr. 581/2006 a Judecătoriei Rm.S, prin care inculpatul, a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendare condiționată, pentru infracțiunea de conducere fără permis, se face vorbire că inculpatul - apelant a avut calitatea de martor în acest proces, cunoscând deci că celălalt inculpat nu avea permis de conducere.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs în termenul legal inculpatul, criticându-le ca nelegale și netemeinice, susținându-se în motivele scrise depuse la dosar, că în mod greșit s-a dispus condamnarea, ajungând din martor învinuit. A mai arătat recurentul, în motivele scrise de recurs, că nu s-a ținut cont de circumstanțele sale personale, respectiv, de împrejurarea că are un copil care suferă
-4-
de grave afecțiuni, respectiv, encefalită și infestare cu precum și un alt copil în vârstă de 4 ani bolnav de epilepsie, iar mama sa se află în întreținerea recurentului.
Deși recurentul s-a prezentat în cursul soluționării recursului și a fost audiat de instanța de recurs, ulterior nu s-a mai prezentat apărătorul din oficiu solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor și achitarea inculpatului, în baza art. 11 pct.2 lit.a rap.la art. 10 lit.d pr.penală, deoarece nu a cunoscut împrejurarea că celălalt inculpat, nu posedă permis de conducere.
Curtea, examinând hotărârile recurate, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu în limita motivelor de casare prev.de art. 385/9 alin.3 pr.penală, constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în continuare:
Instanțele au reținut în mod corect și complet situația de fapt și au realizat o justă interpretare și apreciere a mijloacelor de probă administrate în cauză în cele două faze ale procesului penal, din care rezultă atât existența faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată cât și săvârșirea acesteia cu vinovăție în forma cerută de lege, de către inculpat.
Astfel, în mod corect s-a reținut și rezultă că la 25.10.2006, în jurul orelor 11,00 fiind oprit pentru control în trafic autoturismul cu nr. de înmatriculare - ce circula pe raza localității Rm.S, s-a stabilit că la volanul acestui autovehicul se afla inculpatul, care a condus autoturismul pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere, împrejurare confirmată de adresa aflată la fila 7 dosar urmărire penală.
Potrivit acestei adrese eliberată de Prefectura B inculpatul, nu figurează cu permis de conducere în evidențele poliției, acesta susținând anterior examen la 4.04.2006 pentru obținerea permisului de conducere însă, a fost declarat respins.
S-a mai reținut în mod corect că inculpatul a săvârșit fapta dedusă judecății în condițiile în care autovehiculul i-a fost încredințat pentru a fi condus pe drumurile publice de către coinculpatul, care îl chemase la domiciliul său și îi solicitase să meargă împreună la un atelier de reparații auto.
Această încredințare a autovehicului a avut loc în condițiile în care coinculpatul cunoștea că inculpatul, nu avea permis de conducere, motiv pentru care acesta fusese trimis în judecată și condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare, cu suspendare condiționată prin sentința penală nr. 581 din 15.11.2006 a Judecătoriei Rm.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului nr. 2689/2006 al Judecătoriei Rm.S, în care a fost pronunțată sentința menționată, dosar ce a fost atașat la solicitarea instanței de recurs, rezultă că în acest dosar inculpatul a avut calitatea de martor, fiind audiat de lucrătorii de poliție la 24.07.2006 și dând declarația aflată la file 14-15 din dosarul de urmărire penală.
În această împrejurare, fiind audiat în calitate de martor, recurentul a cunoscut că inculpatului i-a fost întocmit dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de conducere fără permis și că acesta din urmă nu posedă permis de conducere, aspecte care rezultă cu claritate din lecturarea declarației de martor a recurentului.
-5-
În aceste condiții susținerile recurentului potrivit cărora nu a cunoscut că celălalt inculpat nu are permis de conducere și deci i-a încredințat autovehiculul aflându-se în eroare de fapt cu privire la acest aspect, sunt în mod evident nefondate.
Pe cale de consecință, soluția instanțelor anterioare de condamnare a inculpatului este corectă, vinovăția acestuia fiind confirmată de mijloacele de probă expuse mai sus, așa încât criticile acestuia din motivele scrise de recurs, prin care invocă greșita sa condamnare sunt nefondate.
În privința susținerilor recurentului, privitoare la gravitatea pedepsei ce i-a fost aplicată, fără se avea în vedere circumstanțele sale personale și situația sa familială, Curtea observă că inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă situată chiar la limita minimă specială prevăzută de textul legal incriminator.
O reducere a acestei pedepse, sub limita minimă specială, ar lipsi sancțiunea penală de eficiență, cu atât mai mult cu cât așa cum a reținut și prima instanță inculpatul se află în stare de recidivă post executorie, fiind condamnat anterior de mai multe ori, potrivit fișei de cazier judiciar, dintre care ultima dată la o pedeapsă cu închisoarea, liberat condiționat la 13.09.2005, fără ca termenul de reabilitare judecătorească să fie împlinit până la data săvârșirii faptei deduse judecății. În plus, în condițiile existenței stării de recidivă, o altă modalitate de executare a pedepsei în afara celei dispuse de prima instanță, nu este prevăzută de dispozițiile legale.
Ca atare, criticile recurentului sub acest aspect sunt apreciate ca nefondate, astfel că recursul urmează a fi respins ca nefondat, conform art. 385/15 pct.1 lit.b C.P.P. cu precizarea că, asupra aplicării disp.art.71 și art. 64, raportat la persoana făptuitorului, natura faptei și starea de recidivă, precum și multiplele condamnări ale acestuia, Curtea, apreciază ca impunându-se aplicarea acestor dispoziții așa cum s-a dispus de către prima instanță.
Văzând și disp.art.192 pr.penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 30.09.1965, domiciliat în F,-, județul B împotriva deciziei penale nr. 214 din 02.10.2007 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentinței penale nr. 200 din 06.06.2007 a Judecătoriei Rm
Obligă recurentul la 180 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
2 ex./16.01.2008
nr. 2689/2006 Judecătoria Rm.
nr- Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ștefana AnghelJudecători:Ștefana Anghel, Gabriela Diaconu, Cristina Georgescu
