Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 149/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 149/R/2008
Ședința publică din 20 martie 2008
PREȘEDINTE: Țarcă Gabriela președintele secției,
JUDECĂTOR 2: Pantea Nistor
JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit art. 304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent T, domiciliat în,-/A, jud. M, împotriva deciziei penale nr. 347/A din 26 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bihor, decizie prin care s-a desființat în totalitate sentința penală nr. 901/01.06.2007 pronunțată de Judecătoria Oradea, inculpatul recurent fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, faptă prev. și ped. de art. 78 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă pentru inculpatul recurent T, lipsă, av. în baza împuternicirii avocațiale nr. 19 din 20.03.2008 emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual.
Ministerul Public este reprezentat prin procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai, după care:
Avocatul inculpatului recurent T depune la dosar decizia penală nr. 274/A/30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș și decizia penală nr. 754/R/17 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Cluj.
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra recursului.
Avocatul inculpatului recurent T susține recursul, solicită admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate, rejudecarea cauzei și în urma rejudecării a se menține ca legală și temeinică hotărârea instanței de fond. Arată că inculpatul avea efectuate cursurile școlii de șoferi și în prezent a obținut permisul de conducere. Inculpatul a fost sunat de logodnică spunându-i că a suferit un accident grav, motiv pentru care s-a urcat în mașină și a condus până în România. Pe drum nu s-a întâmplat nici un eveniment rutier, însă la frontieră, cerându-i-se actele, a fost sincer și a declarat că nu posedă permis de conducere. Cu privire la starea de recidivă, arată că inculpatul a mai fost prins anterior pentru același gen de faptă, comunicându-i-se că urmează a i se aplica o amendă. El a fost greșit citat, în acel dosar, astfel că nu a avut cunoștință despre pedeapsa cu suspendare aplicată.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului ca fiind nefondat, a se menține ca legală și temeinică hotărârea recurată. Consideră că fapta inculpatului prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, acesta a condus autoturismul pe o distanță foarte mare, respectiv din Milano până în loc.. Faptul că ulterior a obținut permisul de conducere, a fost apreciat ca circumstanță atenuantă.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față,
Constată că prin sentința penală nr. 901 din 01.06.2007, pronunțată de Jud. O, s-au hotărât următoarele:
În baza art.11 pct.2 lit. a Cod Procedură penală raportat la art.10 al.1 lit.b ind.1 Cod Procedură penală cu referire la art.18 ind.1 Cod penal, a fost achitat inculpatul T, de sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către persoană care nu are permis, infracțiune prev.și ped. de art.78 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, în urma renumerotării art. 85 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal.
În baza art.91 Cod Penal, a fost aplicată inculpatului sancțiunea de 1.000 RON amendă administrativă.
În baza art.192 pct.1 lit.d Cod Procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata sumei de 150 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
În data de 24.07.2006 inculpatul T s-a prezentat la. pe sensul de intrare în țară, la volanul autoturismului marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare BY-254-KA, proprietatea fratelui său, iar la controlul de frontieră i s-a solicitat să prezinte permisul de conducere. Cu această ocazie inculpatul a declarat în fața autorităților vamale de control că nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.
Acest fapt a fost confirmat și în urma verificărilor efectuate la Serviciul Public comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (fila 9 dosar nr.2689/P/2006).
Totodată, inculpatul a declarat în fața autorităților de control vamal, în prezența martorilor asistenți că în data de 23.07.2006, în jurul orelor 20.00, a luat autoturismul proprietatea fratelui său, numitul T și a condus din Milano până în - întrucât intenționa să se deplaseze până în loc. pentru a-și vizita prietena, despre care a aflat că în dimineața zilei respective fusese victima unui accident rutier și a fost internată în spital.(fila 5-7 dosar nr.2689/P/2006).
În mod similar a declarat inculpatul în cursul urmăririi penale și în instanță.
În dovedirea apărării sale, inculpatul prin avocat a depus la termenul de judecată din data de 11.05.2006, biletul de ieșire din spital din care rezultă că numita, în vârstă de 17 ani, domiciliată în loc.-, jud.M, din data de 23.07.2006 până în data de 29.07.2006 a fost internată în secția Interne al Spitalului de Recuperare din loc. cu diagnosticul: traumatism cranio-cerebral acut prin cădere de la același nivel, comoție cerebrală, spasmofilie, sindrom hipoanabolic(fila 17 dosar nr.2689/P/2006).
Totodată a depus și certificatul medical nr.1344/20.04.2007 în care sunt confirmate aceleași aspecte (fila 18 dosar nr.2689/P/2006).
Inculpatul nu a solicitat audierea numitei, arătând că acesta este minoră și părinții ei nu au cunoștință de relația lor.
Inculpatul prin apărătorul său a susținut că nu a avut cunoștință de procesul penal finalizat cu condamnarea lui prin Sent.pen. nr.131/09.03.2004 a Judecătoriei Vișeul de la o pedeapsă de 1 an închisoare cu art.81 pen, nu a înțeles noțiunea de pedeapsă cu suspendare pe un termen de încercare. A susținut că nu a fost prezent la termenul de judecată întrucât a fost citat de la o altă adresă decât adresa de domiciliu. În acest sens inculpatul a depus în copie Sent.pen. nr.131/09.03.2004 a Judecătoriei Vișeul de (fila 20-21), dovada de îndeplinire a citației din care rezultă că a fost citat din loc.-/A- procedura fiind îndeplinită prin afișare pe ușa principală a locuinței (fila 40 ), procesul verbal din data de 06.02.2004 din care rezultă că inculpatul a fost legitimat cu domiciliul loc.-/A. (fila 41).
Fapta inculpatului de a conduce autoturismul marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare BY-254-KA din Milano până în - fără a poseda permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule, inculpat care anterior fusese condamnat prin Sent.pen. nr.131/09.03.2004 a Judecătoriei Vișeul de la o pedeapsă de 1 an închisoare cu art.81 pen, pentru o infracțiune similară constituie infracțiunea prev. și ped. de art.78 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, în urma renumerotării art. 85 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal.
Dar, având în vedere împrejurările în care fapta a fost comisă, scopul urmărit, vârsta de 22 de ani al inculpatului la data săvârșirii faptei, posibilitatea credibilă ca acesta într-adevăr să nu fi știut de existența unei hotărâri de condamnare, faptul că acesta are o situație cât de cât stabilă în Italia având o pregătire profesională și un domiciliu stabil, la data prezentă a obținut un permis de conducere, atitudinea sinceră pe parcursul urmăririi penale și în instanță, faptul că acesta s-a prezentat la toate termenele de judecată, instanța apreciază că fapta acestuia a adus o atingere minimă valorilor apărate de lege, prin conținutul ei este lipsit în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni chiar dacă s-a reținut starea de recidivă pentru o condamnare la pedeapsa de 1 an închisoare cu art.81 pen. pentru comiterea unei infracțiuni similare.
Pentru acest motiv, în baza art.11 pct.2 lit. a Cod Procedură penală raportat la art.10 al.1 lit.b ind.1 Cod Procedură penală cu referire la art.18 ind.1 Cod penal, a fost achitat inculpatul T, de sub aspectul comiterii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către persoană care nu are permis, infracțiune prev.și ped. de art.78 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal, în urma renumerotării art. 85 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod penal.
În baza art.91 Cod Penal, a fost aplicată inculpatului sancțiunea de 1.000 RON amendă administrativă.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Jud.O, solicitând desființarea hotărârii atacate ca netemeinică și nelegală, iar în rejudecarea cauzei, condamnarea inculpatului pentru infracțiunea menționată în actul de inculpare.
În motivarea căii de atac, se susține că instanța de fond, în mod netemeinic, a dispus achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit.c rap.la C.P.P. art.10 lit.b/1 C.P.P. reținând în considerentele hotărârii că prin împrejurările în care a fost comisă fapta, respectiv inc. a condus autoturismul pentru a veni în România, la prietena sa, care a suferit un accident rutier grav, vârsta juvenilă a acestuia, posibilitatea ca acesta să nu fi știut de existența hotărârii anterioare de condamnare, faptul că inc. are o situație stabilă în Italia și că până la data pronunțării hotărârii a obținut permisul de conducere, în condițiile în care acesta a săvârșit fapta în stare de recidivă.
Se susține că în situația altor inculpați, în constant instanțele au apreciat că faptele similare prezintă gradul de pericol social al infracțiunii, deși aceștia au invocat diverse motive de circumstanțiere, cum ar fi necesitatea deplasării la farmacii, spitale, respectiv deplasare pe un traseu neînsemnat.
Prin decizia penală nr. 347/A din 26 noiembrie 2007, Tribunalul Bihora admis apelul penal declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea împotriva sentinței penale nr. 901 din 01.06.2007, pronunțată de Judecătoria Oradea, pe care a desființat-o în totalitate.
În baza art.78 al.1 din OUG 195/2002 cu aplic.art.37 lit.a Cod Penal, art.74 al.2 și Cod Penal art.76 lit.d Cod Penal, l-a condamnat pe inculpatul T, fiul lui și, născut la data de 15.02.1984 în, jud.M, la pedeapsa de:
- 6 luni închisoare.
În baza art.83 Cod Penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin 131 din 9.03.2004 a Judecătoriei Vișeul de și s-a dispusexecutarea acestei pedepse de 1 an închisoare alăturat pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată în prezenta cauză.
În baza art.71 Cod Penal, i s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal pe executării pedepsei închisorii.
În baza art.191 al.1 Cod Penal, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare în fața primei instanțe și a instanței de apel, în sumă de 250 lei.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că acesta este fondat, și l-a admis ca atare, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală.
Instanța de fond a reținut în mod corect, sub aspectul stării de fapt, pe baza probatoriului administrat, că în data de 24.07.2006 inculpatul T s-a prezentat la. pe sensul de intrare în țară, la volanul autoturismului marca Mitsubishi cu nr. de înmatriculare BY-254-KA, proprietatea fratelui său, iar la controlul de frontieră i s-a solicitat să prezinte permisul de conducere, iar cu această ocazie, inculpatul a declarat în fața autorităților vamale de control că nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.
Probele relevante în reținerea stării de fapt de mai sunt proces verbal de constatare, al cărui conținut este atestat de depozițiile martorilor asistenți, adresa Prefecturii M, din care rezultă că inculpatul, la data săvârșirii faptei, nu figura în evidențele oficiale ca posesor al permisului de conducere pentru nici o categorie, și declarația de recunoaștere a inculpatului.
Rezultă cu prisosință, din acest probatoriu, existența faptei și vinovăția inculpatului.
În ceea ce privește pericolul social concret al faptei, instanța de apel a reținut că acesta este unul specific infracțiunii, raportat la criteriile reglementate expres în alin.2 al.art.18 Astfel Cod Penal, raportat la persoana și conduita inculpatului, nicidecum fapta sa nu este lipsită de pericolul social specifica al unei infracțiuni. Inculpatul este recidivist, și nu numai atât, dar primul termen al recidivei îl constituie condamnarea la 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei ( 131/2004 a Jud. Vișeu de ), dispusă pentru săvârșirea unei infracțiuni similare, respectiv conducere fără permis.
De asemenea, raportat la împrejurările în care a fost fapta comisă, Tribunalul Bihora reținut că inculpatul a condus în aceste condiții un autoturism pe o distanță foarte mare, respectiv din Milano - Italia până în loc. - România, în mod evident creând o stare de pericol însemnată pentru ceilalți participanți la trafic.
Faptul că acesta invocă în apărare împrejurarea că prietena sa suferise un accident rutier nu lipsește de pericol fapta sa. Atitudinea corectă într-o astfel de situație era aceea de a fi apelat la un mijloc rapid de transport în comun.
Împrejurarea că acesta este o persoană cu situație stabilă în Italia, având o pregătire profesională și un domiciliu stabil, reținută de instanța de fond, ca circumstanță favorabilă, este discutabilă, raportat la conduita inculpatului, de a conduce fără permis, în mod repetat și deplasându-se pe teritoriul mai multor state. Această conduită, în opinia instanței de apel, ilustrează atitudinea unei persoane ce, acționând în sfidarea unor norme legale, nu dovedește profilul acelei persoane respectabile, ce ar rezulta din elementele apreciate de instanța de fond.
Totodată, este nefondată apărarea inculpatului că acesta nu a cunoscut condamnarea sa anterioară, faptul surprinderii în trafic fără permis de conducere și încheierea unui act constatator fiind suficient ca o persoană diligentă să încerce să afle ce consecințe a generat fapta sa. Din contră, în opinia tribunalului, împrejurarea în discuție dovedește o indiferență a inculpatului față de norma legală, cât și consecințele încălcării acesteia.
Față de cele arătate, tribunalul a reținut că în cauză sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii prev.și ped.de art.78 al.1 din OUG 195/2002, text de lege în baza căruia, cu aplic.art.37 lit.a Cod Penal, art.74 al.2 și Cod Penal art.76 lit.d Cod Penal, l-a condamnat pe inculpatul T la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art.83 Cod Penal, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin 131 din 9.03.2004 a Judecătoriei Vișeul de și a dispus executarea acestei pedepse de 1 an închisoare alăturat pedepsei de 6 luni închisoare, aplicată în prezenta cauză.
În baza art.71 Cod Penal, a interzis inculpatului drepturile prev.de arr.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal pe executării pedepsei închisorii.
La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, instanța de apel a avut în vedere criteriile prev.de art.72 Cod Penal, reținând gravitatea faptei acestuia, calitatea de recidivist a inculpatului, dar și atitudinea sinceră în cursul procesului penal.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen inculpatul, solicitând casarea ei și menținerea, ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond întrucât în mod corect a apreciat această instanță că fapta inculpatului nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Examinând decizia recurată prin prisma motivelor invocate, cât și, din oficiu, în limitele legale, se reține că recursul este nefondat și, drept urmare, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală acesta va fi respins cu obligarea inculpatului recurent la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului.
Astfel, se constată că în mod corect a apreciat instanța de apel că fapta inculpatului de a conduce fără permis autoturismul proprietate personală pe ruta Milano -, prezintă în mod cert pericolul social al unei infracțiuni și nu se impune aplicarea art. 18/1 Cod penal, cu atât mai mult cu cât inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie, primul termen al recidivei constituindu-l o pedeapsă de 1 an închisoare cu aplicarea art. 81 Cod penal pentru comiterea unei infracțiuni identice.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul T, împotriva deciziei penale nr. 347/A din 26 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 20 martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - - - -
Red. decizie- P-N/03.04.2008
Jud. apel - C-
Jud. fond -
Tehnodact. 2 ex./03.04.2008,
Președinte:Țarcă GabrielaJudecători:Țarcă Gabriela, Pantea Nistor, Pătrăuș Mihaela
