Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 399/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 399/2009
Ședința publică de la 18 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 3: Dana Ghițoaica
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 123/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat inculpatul recurent asistat de avocat cu delegație de apărător ales și avocat cu delegație din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care avocatul ales al inculpatului a depus la dosar motive de recurs.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocatul ales al inculpatului a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel în vederea efectuării unei expertize privind calculul retroactiv al alcoolemiei.
În subsidiar a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit.d pr.penală pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 87 din OUG 195/2002 nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.
Într-un ultim subsidiar a solicitat achitarea inculpatului și aplicarea unei sancțiuni administrative în conformitate cu art. 91 cod penal având în vedere pericolul social destul de scăzut.
A precizat că alcoolemia a fost de aproximativ 0,85 gr la momentul opririi inculpatului în trafic astfel că în apel s-a solicitat o nouă expertiză la Minovici și trecându-se peste această cerere nu a fost respectat dreptul inculpatului la apărare.
Valoarea alcoolemiei comunicată de IML T a fost de aproximativ 0,85 gr și față de sintagma "aproximativ" nu se poate stabili dacă fapta se califică infracțiune sau contravenție.
A mai precizat că instanța de apel nu a făcut o judecată dreaptă având în vedere însemnările cu creionul aflate pe hotărârea instanței de fond.
Reprezentantul parchetului a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a deciziei penale atacate precizând că judecătorii au apelat la criteriul verosimilității probelor și s-a ales acea versiune care corespunde probelor din dosar.
În replică, avocatul inculpatului a precizat că atât instanța de fond cât și cea de apel nu au ales versiunea care profită inculpatului.
Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 23/6.01.2009, Judecătoria Deva a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 24.12.1974 în D, jud.H, cetățean român, studii medii, stagiul militar satisfăcut, divorțat, 1 copil minor, muncitor la SC SA B - punct de lucru, domiciliat în, str.1 -,.102,.A,.1,.8, jud.H, recidivist, CNP -, la:
-1 an și 2 luni închisoarepentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală prev. și ped. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.37 lit.b
Cod PenalA privat pe inculpat de exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a, b în Cod Penal condițiile art.71
Cod PenalA obligat pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 500 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 12.10.2007, inculpatul a consumat băuturi alcoolice. În jurul orelor 12,55 s-a urcat la volanul autoturismului marca, cu nr. de înmatriculare -, pe care l-a condus pe raza orașului, fiind depistat la un control de rutină de către organele de poliție.
Inculpatul emana miros de alcool, drept pentru care s-a încercat de 4 ori testarea cu aparatul fără a se putea stabili concentrația de alcool pur în aerul expirat.
Apoi inculpatul a fost condus la Spitalul Județean H-D în vederea recoltării probelor biologice.
S-a constatat că inculpatul avea în sânge o îmbibație alcoolică de 2,15 gr (ora 13,50) și 2,00 gr. (ora 14,50).
Inculpatul a recunoscut că a mâncat în jurul orelor 12,00 și a consumat alcool, respectiv 300 ml de 40 grade între orele 12,20-12,50, dar a contestat valorile alcoolemiei stabilite de Serviciul Județean de Medicină-Legală H-
În aceste condiții s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale privind calculul retroactiv al alcoolemiei la Institutul de Medicină -Legală
Aceasta a stabilit că la orele 12,55 inculpatul "ar fi putut avea o alcoolemie teoretică de aproximativ 0,85 gr.%0", cu condiția să fi îngurgitat cantitatea de alcool menționată în intervalul de timp declarat, deci peste limita admisă de lege.
Din cazierul judiciar a reieșit că inculpatul nu este la prima întâlnire cu legea penală, fiind condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare prin sp.nr. 334/1997 a Tribunalului Hunedoara pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. A fost arestat la data de 30.08.1997 și liberat condiționat la data de 21.06.2000 cu un rest rămas neexecutat de 799 zile închisoare, motiv pentru care inculpatul este recidivist în condițiile art.37 lit.b
Cod PenalAșadar, fapta inculpatului, astfel cum a fost descrisă mai sus, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. și ped. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 republicată cu aplicarea art.37 lit.b
Cod PenalÎn baza acestui text de lege, inculpatul a fost condamnat.
La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere dispozițiile art.72 Cp referitoare la: limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptei, persoana inculpatului, împrejurările în care a fost comisă infracțiunea, precum și cele care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Față de cele arătate, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de1 an și 2 luni închisoare.
În condițiile și pe durata prev.de art.71 Cp instanța l-a privat pe inculpat de exercițiul drepturilor civile prev.de art.64 lit.a,b Cp.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen și motivat inculpatul, solicitând în principal să fie achitat în baza art. 10 lit. d Cpp, iar în subsidiar în baza art. 10 lit. b/1 Cpp susținând că fapta sa nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Prin decizia penală nr. 123/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr- a fost admis ca fondat apelul declarat de inculpatul, a fost desființată sentința penală atacată, privind pedeapsa accesorie, și în rejudecare, a fost înlăturat din conținutul pedepsei accesorii dispozițiile art. 64 alin. 1 lit. a teza a I-a Cod penal, în condițiile art. 71 Cod penal.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, iar încadrarea juridică a faptei este legală și corespunde probelor administrate.
Astfel, din procesul verbal de sesizare din oficiu (2), buletin de analiză toxicologică alcoolemie (3), buletin de examinare clinică (5), raport de expertiză medico-legală privind calculul retroactiv al alcoolemiei (53), declarațiile inculpatului (8-13,38-39) a reieșit că în data de 12.10.2007, inculpatul a consumat băuturi alcoolice și că în jurul orelor 12,55 s-a urcat la volanul autoturismului marca, cu nr. de înmatriculare -, pe care l-a condus pe raza orașului, fiind depistat la un control de rutină de către organele de poliție.
Inculpatul emana miros de alcool, drept pentru care s-a încercat de 4 ori testarea cu aparatul fără a se putea stabili concentrația de alcool pur în aerul expirat, situație în care a fost condus la Spitalul Județean H-D în vederea recoltării probelor biologice, constatându-se că avea în sânge o îmbibație alcoolică de 2,15 gr (ora 13,50) și 2,00 gr. (ora 14,50). Încadrarea juridică a faptei inculpatului apelant în infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. și ped. de art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002 este legală.
Pedeapsa aplicată inculpatului, orientată spre limita minimă a textului de lege sancționator, a fost bine individualizată, avându-se în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, respectiv limitele speciale de pedeapsă, gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările în care au fost comise și datele ce caracterizează persoana și conduita inculpatului.
Inculpatul este recidivist, fiind condamnat anterior la pedeapsa de 5 ani închisoare prin sp.nr. 334/1997 a Tribunalului Hunedoara pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. A fost arestat la data de 30.08.1997 și liberat condiționat la data de 21.06.2000 cu un rest rămas neexecutat de 799 zile închisoare, motiv pentru care inculpatul în mod corect s-a reținut că inculpatul este recidivist în condițiile art.37 lit.b.
Cod PenalProbele administrate au confirmat că inculpatul a condus un autovehicul pe drumurile publice având o alcoolemie ridicată de 2,15 gr la prima recoltare și de 2,00 gr. la a doua recoltare, deci în scădere.
Inculpatul a recunoscut consumul de băuturi alcoolice iar recoltarea probelor biologice s-a făcut într-un termen rezonabil de o oră și 5 minute din momentul depistării în trafic. În cauză s-a efectuat și un raport de expertiză medico-legală privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei (53) care a stabilit că inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretică de aproximativ 0,85 gr., dar numai dacă întreaga cantitate de alcool ar fi fost consumată între orele 12,20 - 12,50. Chiar luând în calcul acest calcul teoretic, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 87 al.1 OUG 195/2002.
Conform prevederilor art. 18/1 cod penal nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret este lipsită în mod vădit de importanță. Elementele de stabilire a pericolului social sunt enumerate în art. 18/1 al. 2 cod penal și se referă la modul de săvârșire a faptei, scopul urmărit, la împrejurările în care fapta a fost comisă, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului.
Circumstanțele faptei și circumstanțele personale exclud posibilitatea ca fapta inculpatului apelant să fie considerată ca fiind lipsită de pericol social concret.
Astfel, inculpatul are antecedente penale, a avut un grad deosebit de ridicat de alcoolemie și a mai fost implicat la scurt timp (în 27.10.2007) într-un incident la Barul 50/50 din legat tot de consumul de băuturi alcoolice, aspect care rezultă din declarațiile de la filele 21 și 22 din dosarul de urmărire penală.
În considerarea celor expuse mai sus, cererea inculpatului apelant de a se constata că fapta săvârșită nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală sau că nu are gradul de pericol social al unei infracțiuni nu este întemeiată.
Din oficiu, instanța de apel a constatat că apelul inculpatului este fondat în ceea ce privește conținutul pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit.a teza-I-a referitoare la dreptul de a alege. Astfel, din perspectiva deciziei penale nr. 74 ÎCCJ, a prevederilor art. 64 al. 3 Cpp și a hotărârii CEDO în cauza Hirsch c/a Regatul Unit al Marii Britanii, interzicerea acestui drept nu se justifică în prezenta cauză față de natura infracțiunii deduse judecății.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel a declarat recurs inculpatul.
Recursul a fost declarat în termen.
În motivarea recursului inculpatul a criticat hotărârea atacată sub aspect penal, susținând că instanța de apel, prin respingerea cererii de efectuare a unei noi expertize de calcul retroactiv a alcoolemiei a încălcat drepturile inculpatului, influențând în defavoarea inculpatului soluția procesului, precum și împrejurarea că fapta nu întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii, fiind incidente dispozițiile art. 181Cod penal, ținând seama de valoarea mică a alcoolemiei.
Criticile formulate de inculpat se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 3859alin. 1 pct. 10 și 18 Cod procedură penală.
Inculpatul a invocat și cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală.
Din perspectiva cazurilor de casare prevăzute de art. 3859alin. 1 pct. 10, 14 și 18 Cod procedură penală, verificând temeinicia criticilor formulate, pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar, instanța de recurs apreciază că acestea sunt nefondate, din următoarele considerente:
Instanțele au administrat probele necesare elucidării laturii obiective și subiective a cauzei, reținând corect starea de fapt, din care rezultă că în data de 12.10.2007 în jurul orelor 1255inculpatul a condus pe drumurile publice un autoturism, deși avea în sânge o îmbibație alcoolică de 2,15 gr0/00.
Raportat la starea de fapt, instanțele au făcut o justă încadrare juridică a faptei, potrivit art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, precum și o judicioasă individualizare judiciară a pedepsei.
Referitor la primul motiv de recurs, prin care a fost invocat cazul prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 10 Cod procedură penală, acesta este nefondat deoarece în cauză a fost efectuată o expertiză medico-legală privind interpretarea retroactivă a alcoolemiei (f 53-54 dosar fond), care a concluzionat că alcoolemia teoretică era de aproximativ 0,85 gr.0/00, iar avizul Comisiei Superioare Medicale din cadrul Institutului Național de Medicină Legală " Minovici" B nu poate compara rezultate cu caracter strict teoretic, care nu pot fi considerate ca având valoare certă din punct de vedere medico-legal și o probă științifică obiectivă, cu valoare indubitabilă, care exprimă îmbibația reală determinată prin analiza sângelui din momentul prelevării, în scopul eliminării uneia dintre cele două concluzii.
Respingerea probei ca neutilă cauză nu este de natură a influența soluția procesului, deoarece instanțele s-au bazat pe o probă științifică obiectivă cu valoare indubitabilă, care exprimă îmbibația reală determinată prin analiza sângelui din momentul prelevării, fiind garantate drepturile procesuale ale inculpatului.
Al doilea motiv de recurs, prin care s-a susținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 181Cod penal, este nefondat, deoarece prin conținutul ei concret, fapta inculpatului de a conduce pe drumurile publice un autovehicul, deși avea o îmbibație alcoolică de 2,15 gr0/00,săvârșită în stare de recidivă post executorie, prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
În cauză, criticile formulate de inculpat, din perspectiva cazului de casare prev. de art. 3859alin. 1 pct. 14 Cod procedură penală, sunt nefondate, deoarece instanțele au ținut seama de prevederile art. 72 Cod penal, neimpunându-se reducerea pedepsei de 1 an și 2 luni închisoare, care este aproape de minimul special al pedepsei.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de inculpatul recurent.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 123/A/2.04.2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 260 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu în cotă procentuală de 50% va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. CL
Tehnored VV 2 ex/24.06.2009
CM,
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Maria Covaciu, Dana Ghițoaica