Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 419/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR. 419/R/2009
Ședința publică din 6 octombrie 2009
INSTANȚA
Este compusă din:
PREȘEDINTE: Popovici Corina Rodica JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
- - -JUDECĂTOR 3: Munteanu
- -judecător
-grefier
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
Ministerul Public este reprezentat prin -.procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul domiciliat în O, str.-.- nr.20, -C 83,.10, Județul împotriva Deciziei penale nr.165/A din 12 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect infracțiuni privind circulația pe drumurile publice (OUG 195/2002).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurentz, asistat de av. potrivit delegației pentru asistență judiciară obligatorie nr.4471/23 septembrie 2009 emisă de Baroul d e Avocați
Procedura este completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Apărătorul inculpatului recurent nu are alte cereri.
Reprezentantul Ministerului Public nu are alte cereri.
Nefiind excepții sau alte cereri de formulat, curtea consideră cauza lămurită iar în baza art.385 ind.13 Cod procedură penală acordă cuvântul părților asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate și pe cale de consecință a se dispuneîn principal,achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b Cod procedură penală, fapta nefiind prevăzută de legea penală. În motivarea acestei cereri, solicită a se ține cont de expertiza medicală întocmită de INML Minovici în faza de cercetare judecătorească în care se concluzionează aspectul legat de valoarea alcoolemiei, ca urmare, a reține în favoarea inculpatului o alcoolemie sub 0,80 gr. %0 și a dispune achitarea sa raportat la temeiul prev.de art.10 lit.b Cod pr.penală.
În subsidiar, față de dubiile ce le ridică expertiza, a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b/1 cu C.P.P. referire la art.18/1 și Cod Penal aplicarea uneia din sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute de art.91 Cod penal.
Reprezentantul Ministerului Publica formulat concluzii pentru respingerea recursului ca nefondat. Raportat la considerentele ce țin de probațiunea administrată și aprecierea acestora solicitat a se reține că hotărârea este legală sub aspectul condamnării inculpatului, iar înlăturarea concluziilor expertizei a fost făcută justificat de instanța de apel.
În baza art.385 ind.13 al.3 Cod procedură penală i s-a acordat ultimul cuvânt inculpatului recurent, solicitând a se lua în considerare lucrarea întocmită de INML Minovici.Mai arată că nu a fost prins în trafic de către organele de poliție.
CURTEA DE APEL deliberând,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 425 din 6 aprilie 2009, Judecătoria Oradea, a dispus în baza art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată, condamnarea inculpatului, la pedeapsa de 1 an 4 luni închisoare.
În baza art. 81. penal a dispus suspendarea executării pedepsei pe o durată de 3 ani 4 luni, care constituie termen de încercare conform art. 82 Cod penal, iar în baza art. 359.C.P.P. i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 2. penal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și penal, iar în baza art. 71 alin. 5. penal -a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
In baza art. 189.C.P.P. a dispus virarea din fondurile Ministerului Justiției in contul Baroului de Avocați Bas umei de 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu, av., conform delegației nr. 4482 din 08.09.2008.
In baza art. 191 alin. 1.C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
În ziua de 11.01.2008, în jurul orei 17,30, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice, inculpatul a condus autoturismul marca "Opel" cu nr. de înmatriculare -, pe str. - din O, unde a fost oprit de o patrulă a poliției rutiere.
Agentul de poliție sosit la fața locului, sesizând că inculpatul emană miros de alcool, a procedat la testarea inculpatului cu aparatul alcool test marca ", constatat că acesta nu știe să sufle, motiv pentru care aparatul alcool test nu a indicat nici o valoare. Inculpatul a fost condus ulterior la Serviciul de Medicină Legală B, unde i s-au recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, proba de sânge recoltată la ora 18,15 indicând o îmbibație de 1,35 gr/l alcool pur în sânge, iar cea de-a doua, recoltată la ora 19,15 indicând o îmbibație de 1,20 gr/l alcool pur în sânge.
Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că în jurul orei 16,00 consumat trei beri cu alcool a 500 ml fiecare, după care în jurul orei 17,20 s-a urcat la volanul autoturismului marca Opel proprietate personală pe care l-a condus aprox. 500, ajungând pe str. - unde a fost oprit de un echipaj al poliției rutiere, inculpatul motivând că a condus autoturismul doar fiind că dorea să-l parcheze pe o stradă lăturalnică.
În cursul urmăririi penale, la solicitarea inculpatului a fost efectuată o expertiză medico-legală, înregistrată sub nr. 553/27.02.2008 de către IML T în concluziile căreia se estimează că în data de 11.01.2008 în jurul orei 17,30 inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretică de aprox 1,45 gr.% Inculpatul nu a fost mulțumit cu rezultatul expertizei, motiv pentru care a solicitat efectuarea unei alte expertize medico-legale de către INML Minovici Comisia superioară de medicină legală din cadrul INML Minovici a aprobat raportul de expertiză medico-legală nr. 553/27.02.2008 efectuat la IML T cu precizarea că valoarea teoretică a alcoolemiei la ora 17,30 este de 1,35 gr.%
Audiat fiind în cursul cercetării judecătorești (fila 4), inculpatul a recunoscut comiterea faptei, precizând că în intervalul 14,00- 16,50 consumat o bere cu alcool, după care până la ora 17,20 consumat 300 ml, modificându-și astfel declarația dată în cursul urmăririi penale (filele 14-17) în care în mod consecvent a declarat că a consumat 3 beri cu alcool în jurul orei 16,00 câte 500 ml fiecare, după care în jurul orei 17,20 urcat la volanul autoturismului proprietate personală cu intenția de a-l parca pe o stradă lăturalnică.
În cursul cercetării judecătorești, a fost efectuată o nouă expertiză medico-legală în vederea recalculării alcoolemiei, pe baza datelor noi intervenite în cauză, respectiv noua declarație dată de inculpat cu privire la consumul băuturilor alcoolice. Expertiza medico-legală nr. 226/i/09 întocmită de INML Minovici concluzionează de această dată ținând cont de noua declarație dată de inculpat că în data de 11.01.2008 la ora 17,30 inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretică în creștere de circa 0,65-0,95 gr.%o precizându-se însă,concluziile acestei expertize reprezintă valoarea rezultată din corelarea teoretică a alcoolemiei stabilite la analiză cu cea rezultată din calculul teoretic al consumului declarat", instanța reținând astfel că în funcție de modificările intervenite în declarația inculpatului cu privire la consumul băuturilor alcoolice pot surveni modificări și în ceea ce privește recalcularea valorii alcoolemiei.
Oricum rezultatele obținute prin expertizele efectuate în cauză a caracter strict teoretic și nu pot fi considerate ca având valoare certă din punct de vedere medico-legal, valoare indubitabilă de probă științifică obiectivă și care estimă îmbibația reală este numai cea determinată prin analiza sângelui din momentul prelevării.
Ținând cont de concluziile primelor două expertize efectuate în faza urmăririi penale, a căror concluzii se corelează și între ele și cu valoarea stabilită prin analiza sângelui, instanța de fond a înlăturat expertiza efectuată în cursul cercetării judecătorești în vederea recalculării alcoolemiei, întrucât neconcordanța acesteia cu celelalte probe este evidentă, iar noile valori ale alcoolemiei sunt consecința modificării substanțiale a declarației inculpatului cu privire la cantitatea de alcool consumată, tăria acestuia și intervalul oral al consumului.
În probațiune a fost audiat în cursul cercetării judecătorești și martorul (fila 35), care a relatat,că starea de ebrietate a inculpatului era evidentă și acesta era puternic sub influența băuturilor alcoolice, nici măcar nu vorbea coerent", martorul declarând că mașina condusă de inculpat a fost urmărită un timp de un echipaj de poliție care încerca să-l oprească, dar care în ciuda semnalelor acustice și luminoase cu greu au reușit să-i blocheze drumul, martorul oprind în spatele mașinii inculpatului, întrucât acesta încerca să plece. Tot martorul a relatat că în prezența sa inculpatul a încercat să sufle în alcool test dar nu a reușit, fiind condus la spital în vederea recoltării probelor de sânge.
În declarațiile date de martorii asistenți și, în cursul urmării penale, s-a menționat că în prezența lor inculpatul a declarat că în jurul orei 12,00 consumat două sticle de bere, același aspect fiind consemnat și în procesul verbal de constatare semnat de inculpat.
Starea evidentă de ebrietate în care se găsea inculpatul precum și faptul că valoarea alcoolemiei rezultate în urma analizării probelor de sânge precum și cea stabilită prin cele două expertize efectuate în cursul urmăririi penale sunt dovedite atât cu probele anterior analizate, cât și cu consemnările menționate în buletinul de examinare clinică, în care s-a reținut că inculpatul, prezintă halenă alcoolică, culoarea feței fiind hiperenică, inculpatul a prezentat dificultăți în păstrarea echilibrului la întoarcerea bruscă din mers, a ridicat obiecte mici cu dificultate, prezenta vorbire dizartrică, comportare agitată, era confuz, atenția era dispersată iar judecata incoerentă, toate aceste semnalmente excluzând posibilitatea ca valoarea alcoolemiei să fie sub limita de 0,80 gr.%o, întrucât aprecierea ca și contravenție a conducerii unui autoturism pe drumurile publice cu alcoolemie sub 0,80 gr.%o a avut în vedere tocmai lipsa pericolului social caracteristic unei infracțiuni, ceea ce în speță nu se poate reține, fiind că starea în care se afla inculpatul la momentul examinării clinice era incompatibilă cu calitățile cerute pentru conducerea unui autoturism în condiții de siguranță.
Prin urmare, instanța de fond a apreciat că declarația dată de inculpat în cursul cercetării judecătorești nu corespunde adevărului, fiind dată în scopul sustragerii de la răspunderea penală și reprezintă o "adaptare" a consumului de băuturi alcoolice la concluziile expertizelor efectuate în cursul urmăririi penale, inculpatul încercând prin schimbarea declarației să obțină o expertiză favorabilă.
Vinovăția inculpatului s-a reținut a fi pe deplin dovedite cu probele administrate în cauză: declarația de recunoaștere a inculpatului care se coroborează cu procesul verbal de constatare, declarația martorilor și, buletinul de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 89-90 din 15.01.2008 (fila 9 dosar ), buletinul de examinare clinică (fila 8 dosar ), raportul de expertiză medico-legală nr. 553/27.02.2008 întocmit de IML T și avizul Comisiei Superioare de Medicină Legală.
Fapta inculpatului de a conduce autoturismul "Opel" cu nr. de înmatriculare -, pe str. - din mun. O, în condițiile în care avea o alcoolemie de 1,35 gr.%o în sânge, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o îmbibație alcoolică ce depășește limita legală, faptă prev. și ped. de art. 87 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată, text în baza căruia instanța de fond l- condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 1 an 4 luni închisoare.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a ținut cont de limitele de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei comise, de împrejurările în care a fost comisă fapta - pentru oprirea inculpatului în trafic fiind necesar ca acesta să fie blocat de un echipaj al poliției rutiere, de persoana inculpatului, de atitudinea nesinceră a acestuia, ar și de valoarea alcoolemiei.
Față de cele reținute, prima instanța a apreciat că în cauză nu se impune reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74. penal, întrucât nesăvârșirea anterior a altor infracțiuni corespunde doar unui comportament normal în societate, fiind o conduită firească și nu una de natură să îl îndreptățească obligatoriu pe inculpat la un tratament sancționator mai ușor. Raportat la natura infracțiunii reținute în sarcina inculpatului - infracțiune de pericol, instanța de fond a apreciat că nici atitudinea sinceră a acestuia nu impune reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a și c penal, întrucât aceste împrejurări pot doar constitui circumstanțe atenuante, nefiind obligatoriu să fie reținute astfel, iar, constatându-le, instanța nu este obligată să le recunoască în mod automat caracter ușurător. Față de acestea instanța de fond a apreciat că în nici un caz nu se poate reține că fapta comisă de inculpat nu ar prezenta gradul de pericol social al unei infracțiuni
Având în vedere lipsa antecedentelor penale instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție, motiv pentru care în baza art. 81. penal a dispus suspendarea executării pedepsei pe o durată de 3 ani 4 luni, care constituie termen de încercare conform art. 82 Cod penal, iar în baza art. 359.C.P.P. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal, a declarat apel, inculpatul, solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței apelate, iar în rejudecarea cauzei solicită ca în urma reaprecierii probelor de la dosar, a se dispune achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 li6t.b Cod procedură penală, iar in subsidiar aplicarea art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit.1Cod procedură penală. În situația în care totuși se va aprecia că se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute in sarcina sa, solicită ca la individualizarea pedepsei să se rețină circumstanțe atenuante și în consecință să se dispună coborârea pedepsei sub minimul special.
Prin Decizia penală nr 165/ din 12 iunie 2009 Tribunalul Bihor în baza art. 379 pct. 1 lit.b Cod procedură penală, a respins ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 425 din 06.04.2009 pronunțată de Judecătoria Oradea, hotărâre ce a fost menținută în totul, fiind obligat apelantul să plătească statului suma de 300 RON cheltuieli judiciare în apel.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a considerat hotărârea instanței de fond temeinică și legală sub aspectul reținerii stării de fapt, probele administrate în cauză demonstrând cu certitudine că în data de 11.01.2008, în jurul orei 17,30, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice, inculpatul a condus autoturismul marca "Opel" cu nr. de înmatriculare -, pe str. - din O, unde a fost oprit de o patrulă a poliției rutiere; că agentul de poliție sosit la fața locului, sesizând că inculpatul emană miros de alcool, a procedat la testarea inculpatului cu aparatul alcool test marca ", și constatând că acesta pretinde că nu știe să sufle, motiv pentru care aparatul alcool test nu a indicat nici o valoare l-a condus pe inculpat ulterior la Serviciul de Medicină Legală B, unde i s-au recoltat acestuia probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, proba de sânge recoltată la ora 18,15 indicând o îmbibație de 1,35 gr/l alcool pur în sânge, iar cea de-a doua, recoltată la ora 19,15 indicând o îmbibație de 1,20 gr/l alcool pur în sânge.
Această stare de fapta fost corect reținută de instanța de fond pe baza unui probatoriu complet și corect interpretat ce însumează expertize medico-legale;depoziția martorului, care a relatat, că starea de ebrietate a inculpatului era evidentă și acesta era puternic sub influența băuturilor alcoolice, nici măcar nu vorbea coerent", martorul declarând că mașina condusă de inculpat a fost urmărită un timp de un echipaj de poliție care încerca să-l oprească, dar care în ciuda semnalelor acustice și luminoase cu greu au reușit să-i blocheze drumul, martorul oprind în spatele mașinii inculpatului, întrucât acesta încerca să plece. Tot martorul a relatat că în prezența sa inculpatul a încercat să sufle în alcooltest dar nu a reușit, fiind condus la spital în vederea recoltării probelor de sânge;declarațiile date de martorii asistenți și, în cursul urmării penale, unde au menționat că în prezența lor inculpatul a declarat că în jurul orei 12,00 consumat două sticle de bere, același aspect fiind consemnat și în procesul verbal de constatare, semnat de inculpat.
Sub aspectul stabilirii vinovăției inculpatului s-a reținut că în fața instanței de fond inculpatul a contestat alcoolemia, solicitând recalcularea acesteia prin efectuarea unei expertize care să aibă în vedere consumul de alcool așa cum inculpatul l-a susținut în fața instanței.Succesiunea acestor probe a fost următoarea:
În cursul urmăririi penale, la solicitarea inculpatului a fost efectuată o expertiză medico-legală de IML T în concluziile căreia se estimează că în data de 11.01.2008 în jurul orei 17,30 inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretică de aprox 1,45 gr.% Inculpatul a solicitat efectuarea unei alte expertize medico-legale de către INML Minovici Comisia superioară de medicină legală din cadrul INML Minovici a aprobat raportul de expertiză medico-legală nr. 553/27.02.2008 efectuat la IML T cu precizarea că valoarea teoretică a alcoolemiei la ora 17,30 este de 1,35 gr.%
În cursul cercetării judecătorești inculpatul a recunoscut comiterea faptei, precizând că în intervalul 14,00- 16,50 consumat o bere cu alcool, după care până la ora 17,20 consumat 300 ml, modificându-și astfel declarația dată în cursul urmăririi penale în care în mod consecvent a declarat că a consumat 3 beri cu alcool în jurul orei 16,00 câte 500 ml fiecare, după care în jurul orei 17,20 urcat la volanul autoturismului proprietate personală cu intenția de a-l parca pe o stradă lăturalnică. Față de această nouă declarație a inculpatului în cursul cercetării judecătorești, a fost efectuată o nouă expertiză medico-legală în vederea recalculării alcoolemiei, pe baza datelor noi intervenite în cauză, respectiv noua declarație dată de inculpat cu privire la consumul băuturilor alcoolice. Expertiza medico-legală nr. 226/i/09 întocmită de INML Minovici concluzionează de această dată că ținând cont de noua declarație dată de inculpat că în data de 11.01.2008 la ora 17,30 inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretică în creștere de circa 0,65-0,95 gr.%o precizându-se însă că, concluziile acestei expertize reprezintă valoarea rezultată din corelarea teoretică a alcoolemiei stabilite la analiză cu cea rezultată din calculul teoretic al consumului declarat".
S-a apreciat pertinentă și etică soluția dată de instanța de fond în interpretarea acestor probe pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut că rezultatele obținute prin expertizele efectuate în cauză au caracter strict teoretic și nu pot fi considerate ca având valoare certă din punct de vedere medico-legal, valoarea indubitabilă de probă științifică obiectivă și care estimă îmbibația reală fiind numai cea determinată prin analiza sângelui din momentul prelevării; că se impune a se ține cont de concluziile primelor două expertize efectuate în faza urmăririi penale, a căror concluzii se corelează și între ele și cu valoarea stabilită prin analiza sângelui;că expertiza efectuată în cursul cercetării judecătorești în vederea recalculării alcoolemiei, este în neconcordanța cu celelalte probe, iar noile valori ale alcoolemiei sunt consecința modificării substanțiale a declarației inculpatului cu privire la cantitatea de alcool consumată, tăria acestuia și intervalul oral al consumului. Acestor considerate sunt juste normele de procedură penală stabilind fără echivoc aplicabilitatea principiului coroborării în materia probațiunii. Aceleași norme statuează expres că declarația inculpatului nu probează date sau împrejurări ale cauzei decât în măsura coroborării cu alte probe. Cum în speța de față această cerința nu a fost îndeplinită expertiza medico-legală ce are la bază declarația inculpatului, de principiu neavând o valoare absolută ca probă,este cu atât mai mult neconcludentă.
Ca atare, raportat la considerentele ce țin de probațiunea administrată și aprecierea acesteia, sus-expuse, instanța de apel a reținut că este legală hotărârea instanței de fond sub aspectul condamnării inculpatului pentru infracțiunea de care este trimis in judecată.
În ceea ce privește pedeapsa închisorii aplicate și cuantumul acesteia, s-a apreciat că valorificarea corectă a criteriilor prev.de art.72 nu Cod Penal impune reducerea pedepsei aplicate. Se reflectă astfel în acest regim sancționator atât circumstanțele reale ale comiterii faptelor,cât și circumstanțele personale ale inculpatului în considerarea cărora instanța de apel a individualizat pedeapsa orientând-o spre limita sa minimă, inculpatul fiind fără antecedente penale, însă nemanifestând sinceritate în cursul procedurilor judiciare raportat la conduita sa de ansamblu.
Deși sunt prezente aceste elemente pozitive, referindu-se în mod deosebit la poziția de sinceritate, de lipsă de antecedență penală, instanța de apel a apreciat ca nefondată cererea de achitare în temeiul art.10 lit "b" respectiv art.10 lit "b/1" C.P.P. în condițiile în care conduita în trafic a inculpatului a creat un pericol real, modul în care conducea autoturismul demonstrând că nu se poate reține un caracter neînsemnat al faptei. Într-adevăr inculpatul este lipsit de antecedență penală, însă acest element în sine de principiu ar putea justifica în contextul acestei analize, doar o soluție de reducere a pedepsei și nu o soluție de achitare, fapta acestuia având în mod evident un pericol social concret specific infracțiunii. A analiza pericolul social al faptei inculpatului doar prin raportare la elemente ce țin de persoana acestuia ar echivala cu o evaluare artificială și trunchiată ce nu se poate justifica prin nici un considerent, circumstanțele reale sus expuse vizând valoarea alcoolemiei, ce au un efect de agravare,neputând fi apreciate ca neînsemnate sau de o relevanță minoră.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs inculpatul solicitând prin intermediul apărătorului său admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate și pe cale de consecință a se dispune în principal,achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b Cod procedură penală, fapta nefiind prevăzută de legea penală. În motivarea acestei cereri, solicită a se ține cont de expertiza medicală întocmită de INML Minovici în faza de cercetare judecătorească în care se concluzionează aspectul legat de valoarea alcoolemiei, ca urmare, a reține în favoarea inculpatului o alcoolemie sub 0,80 gr. %0 și a dispune achitarea sa raportat la temeiul prev.de art.10 lit.b Cod pr.penală.
În subsidiar, față de dubiile ce le ridică expertiza, a solicitat achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b/1 cu C.P.P. referire la art.18/1 și Cod Penal aplicarea uneia din sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute de art.91 Cod penal.
Curtea examinând hotărârea atât, prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 385 ind. 9 alin. 3 Cod procedură penală, combinate cu articolul 385 ind. 6 alin. 1 și 385 indice 7 aliniat 1 Cod procedură penală apreciază că recursul inculpatului este nefondat, urmând a-l respinge în consecință.
Starea de fapt a fost bine reținută de instanța de fond și cea de apel, just argumentată și conformă cu probele administrate în cauză, încadrarea juridică a faptelor comise de inculpat fiind legală.
Astfel, în mod corect, s-a reținut vinovăția inculpatului care a fost condamnat de prima instanță (soluție menținută și de instanța de apel) la o pedeapsă de 1 an 4 luni închisoare cu art.71 și 64 lit.a teza II și b Cod penal, iar ca modalitate de executare a pedepsei s-a dispus suspendarea executării acesteia pe durata unui termen de încercare de 3 ani 4 luni stabilit conform art.82 Cod penal, constând în aceea că în data de 11 ianuarie 2008, în jurul orei 17.30 după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice inculpatul a condus autoturismul marca Opel cu nr.de înmatriculare - pe strada - din O unde a fost oprit de o patrulă a poliției rutiere ocazie cu care agentul de poliție sosit la fața locului sesizând că inculpatul emană miros de alcool, a procedat la testarea inculpatului cu aparatul alcooltest marca și constatând că acesta pretinde că nu știe să sufle, l-a condus pe inculpat la Serviciul de Medicină Legală B unde i s-a recoltat probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, proba de sânge recoltată la ora 18.15 indicând o imbibație de 1,35 gr.%0 alcool pur în sânge iar cea de a doua recoltată la ora 19.15 indicând o imbibație de 1,20 gr.%0 alcool pur în sânge.
De menționat că inculpatul a solicitat achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b Cod pr.penală susținând că din expertiza medicală întocmită de INML Minovici în faza de cercetare judecătorească ar rezulta faptul că alcoolemia inculpatului ar fi sub pragul de 0,80 gr.%0. În mod corect și judicios însă instanța de fond și cea de apel a apreciat însă că vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită, acesta conducând pe drumurile publice un autoturism având în sânge o imbibație alcoolică peste limita legală.
În acest sens, verificându-se actele și lucrările dosarului se constată că în cursul urmăririi penale la solicitarea inculpatului, a fost efectuată o expertiză medico-legală de IML T în concluziile căreia se estimează că în data de 11.01.2008 în jurul orei 17,30 inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretică de aprox 1,45 gr.% Inculpatul a solicitat efectuarea unei alte expertize medico-legale de către INML Minovici Comisia superioară de medicină legală din cadrul INML Minovici a aprobat raportul de expertiză medico-legală nr. 553/27.02.2008 efectuat la IML T cu precizarea că valoarea teoretică a alcoolemiei la ora 17,30 este de 1,35 gr.%
În cursul cercetării judecătorești inculpatul a recunoscut comiterea faptei, precizând însă că în intervalul 14,00- 16,50 consumat o bere cu alcool, după care până la ora 17,20 consumat 300 ml, modificându-și astfel declarația dată în cursul urmăririi penale în care în mod consecvent a declarat că a consumat 3 beri cu alcool în jurul orei 16,00 câte 500 ml fiecare, după care în jurul orei 17,20 urcat la volanul autoturismului proprietate personală cu intenția de a-l parca pe o stradă lăturalnică. Față de această nouă declarație a inculpatului în cursul cercetării judecătorești, a fost efectuată o nouă expertiză medico-legală în vederea recalculării alcoolemiei, pe baza datelor noi intervenite în cauză, respectiv noua declarație dată de inculpat cu privire la consumul băuturilor alcoolice. Expertiza medico-legală nr. 226/i/09 întocmită de INML Minovici concluzionează de această dată că ținând cont de noua declarație dată de inculpat că în data de 11.01.2008 la ora 17,30 inculpatul ar fi putut avea o alcoolemie teoretică în creștere de circa 0,65-0,95 gr.%o precizându-se însă că, concluziile acestei expertize reprezintă valoarea rezultată din corelarea teoretică a alcoolemiei stabilite la analiză cu cea rezultată din calculul teoretic al consumului declarat.
Ca urmare, în mod corect a reținut instanța de fond și cea de apel că rezultatele obținute prin expertizele efectuate în cauză au caracter strict teoretic și nu pot fi considerate ca având valoare certă din punct de vedere medico-legal, valoarea indubitabilă de probă științifică obiectivă și care estimează îmbibația reală fiind numai cea determinată prin analiza sângelui din momentul prelevării; că se impune a se ține cont de concluziile primelor două expertize efectuate în faza urmăririi penale, a căror concluzii se corelează și între ele și cu valoarea stabilită prin analiza sângelui. Pe de altă parte, în mod judicios s-a reținut că expertiza efectuată în cursul cercetării judecătorești în vederea recalculării alcoolemiei, este în neconcordanța cu celelalte probe, iar noile valori ale alcoolemiei sunt consecința modificării substanțiale a declarației inculpatului cu privire la cantitatea de alcool consumată, tăria acestuia și intervalul oral al consumului. De menționat că această nouă expertiză a fost efectuată numai pe baza declarației inculpatului dată în cursul cercetării judecătorești, declarație care nu se coroborează cu nici o altă probă administrată în prezenta cauză, motiv pentru care concluziile acesteia au și fost înlăturate.
Față de această stare de fapt este legală hotărârea instanței de fond sub aspectul condamnării inculpatului pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul având în sânge o imbibație alcoolice care depășește limita legală prev.și ped.art.87 alin.1 din OUG 195/2002 republicată și totodată se constată că atât cuantumul pedepsei aplicate inculpatului și modalitatea de executare a acesteia sunt în deplină concordanță cu scopul prevăzut de art.52 Cod penal și cu criteriile de individualizare a pedepselor prev.și ped.art.72 Cod penal respectiv pericolul social al faptei săvârșite, modul și împrejurările comiterii infracțiunii, valoarea alcoolemiei respectiv circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
De precizat că inculpatul a solicitat în subsidiar achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.b/1 Cod pr.penală, susținând că fapta pe care a săvârșit-o nu ar atinge gradul de pericol social al unei infracțiuni. În mod corect însă s-a reținut de instanța de apel că deși inculpatul nu are antecedente penale și a fost relativ sincer nu este fondată cererea acestuia de achitare în temeiul art.10 lit.b/1 Cod pr.penală, câtă vreme chiar împrejurările în care a fost comisă fapta - pentru oprirea inculpatului în trafic fiind necesar ca acesta să fie blocat de un echipaj al poliției rutiere - relevă un grad ridicat de pericol social în ceea ce privește conduita sa în trafic.
Față de cele ce preced, curtea în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, fiul lui și al lui, ns.la 10 noiembrie 1960 împotriva deciziei penale nr.165/A din 12 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o va menține în întregime.
Fiind în culpă procesuală, va obliga pe recurent să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, fiul lui și al lui, ns.la 10 noiembrie 1960 împotriva deciziei penale nr.165/A din 12 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în recurs din care suma de 200 lei, onorariu pentru avocat din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 6 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
Red.dec.judecător -
Jud.fond C
Jud.apel R-
PC/MH
3 ex. din 12.10.2009
Președinte:Popovici Corina RodicaJudecători:Popovici Corina Rodica, Condrovici Adela, Munteanu
