Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 544/2008. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ nr. 544

Ședința publică din 18.09.2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Grosu Valerica Niculina

JUDECĂTORI: Grosu Valerica Niculina, Adrian Bogdan Ștefan

- -

GREFIER -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU -

legal reprezentat de

PROCUROR -

La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 319/A din 24.06.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns av. - apărător desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat, care a lipsit la termenul de azi.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, după care:

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.

Av. - având cuvântul pentru recurentul inculpat - precizează că recursul vizează Ordonanța 326/2006, care statuează clar că singurele metode pentru determinarea gradului de alcoolemie în sânge sunt metoda de chimie analitică și metoda gaz cromatografică. Ori, în cauză intoxicația etilică cu alcool a fost stabilită prin metoda, motiv care duce la nulitatea probelor existente. Niciuna dintre instanțe nu s-a pronunțat cu privire la această nulitate.

Mai mult, în art.17 al ordonanței mai sus amintite este prevăzut faptul că este obligatorie examinarea clinică a celui care va fi testat, însă s-a considerat că acest examen nu era necesar.

Față de motivele invocate, lasă soluția la aprecierea instanței și solicită plata onorariului de avocat oficiu din fondul Ministerului Justiției.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, considerând că recoltarea s-a făcut conform normelor în vigoare.

CURTEA

- DELIBERÂND -

Asupra recursului penal de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr.104/2008 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Bacău, s-a dispus:

În baza art.334 pr. pen. schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului prin actul de sesizare din infracțiunea prevăzută de art.79 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 în art. 87 al. 1 din OU. 195/2002 republicată.

În baza art. art. 87 al. 1 din OU. 195/2002 republicată a fost condamnat inculpatul, cetățean român, fiul lui și, născut la data de 01.01.1974 în loc., jud. B, domiciliat în com., Jud. B, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică peste limita legală, la pedeapsa de un an închisoare.

În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a- Cod penal.

În baza art. 81 și art 71 al 5 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și accesorii.

În temeiul art. 82 Cod penal s-a stabilit termen de încercare de 3 ani.

În baza art. 359 Cod procedură penală s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a arătat că:

În dimineața zilei 16.07.2006, în jurul orei 06,00 un echipaj al poliției rutiere efectuând controlul și supravegherea traficului rutier de DJ 252, pe raza comunei, jud. B au oprit autoturismul marca cu numărul de înmatriculare - la volanul căreia se afla inculpatul. Întrucât emana halenă alcoolică, inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,62 mg/l alcool pur în aerul expirat. Inculpatul a fost condus la Spitalul - unde i-au fost recoltate probe de sânge, stabilindu-se o alcoolemie de l,45g %o pentru prima probă (ora 06,30) și 1,55g %o pentru cea de a doua probă (ora 07,30).

Situația de fapt reținută de instanță se probează cu următoarele probe existente în dosarul de urmărire penală:

- proces-verbal de constatare a infracțiunii - fl.4,5;

- declarațiile martorilor și - - fl.9,10;

- rezultatul aparatului etilotest - fl.3 bis;

- proces-verbal de recoltare a probelor biologice - fl. 141;

- buletin de analiză toxicologică-alcoolemie nr. 1277-1278 - fl. 13;

- coroborate cu declarațiile înv. - fl.7,8.

toate coroborate cu declarația inculpatului dată în faza de cercetare judecătoreasca.

În drept fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică peste limita legală, fapte prevăzută de art. art. 87 al. 1 din OU. 195/2002 republicată.

Cu privire la apărarea inculpatului referitor la aspectul că recoltarea și efectuarea analizei sângelui în vederea stabilirii alcoolemiei, instanța constată următoarele:

În practica medico-legala, probarea delictului de a conduce autovehicule sub influenta alcoolului se face prin recoltare de probe biologice pentru determinarea alcoolemiei si examen clinic.

Recoltarea probelor biologice i dozarea alcoolului

În conformitate cu reglementările legale actuale pentru determinarea gradului de influenta alcoolica se recoltează numai probe de sânge. Recoltarea sângelui pentru determinarea alcoolemiei se face în cadrul instituțiilor de medicina legala, sau atunci când nu exista o astfel de posibilitate, în alte unități sanitare încadrate cu medic, de la toate persoanele aduse în acest scop de către lucrătorii de politie sau de alte organe abilitate. În caz de accidente soldate cu victime, recoltarea se face atât de la conducătorul auto, cât si de la victima sau victime.

Pentru determinarea alcoolemiei se recoltează câte 2 probe de sânge, de câte 10 ml fiecare, la interval de o ora. Pentru a nu influenta rezultatul dozării, dezinfecția pielii pentru recoltarea probelor se face cu substanțe antiseptice care nu conțin alcool, eter, benzen sau alte substanțe volatile. recoltat cu seringi de unica folosința se introduce în flacoane curate de sticla. După recoltare flacoanele se etichetează de către medicul care a făcut recoltarea. Pe eticheta se notează lizibil numele si prenumele persoanei de la care s-a efectuat recoltarea, data si ora exacta a recoltării. flacoanelor se face cu sigiliul Ministerului d e Interne si prin aplicarea parafei cu semnătura medicului legist sau a medicului din alte unități sanitare, în prezenta persoanei de la care s-a făcut recoltarea si a doi martori care trebuie sa asiste la recoltare.

Dozarea alcoolului din probele recoltate se face numai în laboratoarele de

toxicologie din cadrul institu iilor medico-legale. Pentru determinarea alcoolemiei se utilizează metoda modificată, care constituie metoda oficială în tara noastră. Utilizarea oricărei alte metode pentru dozarea alcoolului atrage nulitatea valorii probatorii a analizei.

Examenul clinic pentru stabilirea intoxicaiei alcoolice:

Medicul care recoltează probele de sânge procedează în paralel si la efectuarea unui examen clinic în vederea stabilirii gradului de influenta alcoolica. Examenul trebuie sa fie sistematic si minuțios. Acest examen are ca scop depistarea semnelor caracteristice intoxicației alcoolice. După examinare, medicul completează buletinul de examinare clinica. Trebuie subliniat faptul ca examenul clinic nu poate determina în mod fidel gradul de influenta alcoolica, datorita tolerantei individuale extrem de variate la alcool. Datorita acestui aspect valoarea probatorie a examinării clinice este limitata, în practica gradul de intoxicație alcoolica fiind apreciat obiectiv pe baza valorilor alcoolemiei.

Prin urmare, în cauză urmează a opera răspunderea penală a inculpatului pentru fapta comisă, prin aplicarea unei pedepse prevăzute de lege, la a cărei individualizare vor fi avute criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal si anume: gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete in care a fost comisa fapta, urmările produse sau care s-ar fi putut produce.

Astfel, instanța a avut în vedere faptul că în timpul urmăririi penale inculpatul a dat dovadă de sinceritate, recunoscând săvârșirea infracțiunii și colaborând cu organele judiciare în scopul aflării adevărului.

În consecința instanța in baza art. art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 republicată a condamnat inculpatul la pedeapsa de un an închisoare.

Instanța a constatat că prin Legea nr. 278/04.07.2006, a fost introdus un nou alineat la art. 71.Cod Penal, respectiv al. 5, potrivit căruia "pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii -, se suspendă și executarea pedepselor accesorii". Această dispoziție legală a fost introdusă pentru clarificarea unor aspecte menționate în doctrina penală, care aprecia că pedepsele accesorii sunt alăturate, secundare pedepselor principale cu închisoarea sau detențiunea pe viață și că acestea presupun interzicerea drepturilor prevăzute de lege pe toată durata executării pedepsei principale. În consecință, se aprecia că în cazul pedepselor suspendate condiționat nu se impune aplicarea pedepselor accesorii, în condițiile în care pedeapsa principală nu ar fi executabilă, ci suspendată condiționat.

Prin introducerea dispoziției legale menționate, legiuitorul a clarificat aceste aspecte, în sensul că pedepsele accesorii pot însoți și o pedeapsă suspendată condiționat, însă, în acest caz, și executarea acestora este suspendată, pe toată durat suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

O interpretare contrară, în sensul că s-ar impune doar suspendarea executării pedepselor accesorii, automat, în virtutea alineatului 5 al art. 71.Cod Penal, fără ca în prealabil instanța să le fi aplicat, nu poate fi primită, întrucât nu se poate dispune suspendarea unor pedepse care anterior nu au fost aplicate.

În consecință, instanța a dispus și aplicarea pedepselor accesorii.

Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64.Cod Penal, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, în cauza Hirst Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deținute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislația britanică "interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deținuților condamnați, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracțiunii" (aceeași concepție a legiuitorului reflectându-se și în legislația română actuală, inst.). Curtea a acceptat "că există o marjă națională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deținuților poate fi justificată în timpurile moderne și a modului de menținere a justului echilibru", însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adițional a fost încălcat, întrucât "legislația națională nu analizează importanța intereselor în conflict sau proporționalitatea și nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deținut, în orice împrejurare, intră în marja națională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză și-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricții automate impuse deținuților condamnați și se poate pretinde victimă a acestei măsuri".

În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a teza I, ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.

Astfel, față de circumstanțele personale ale inculpatului și existența antecedentelor sale penale determină instanța a apreciat că aplicarea acestei pedepse accesorii nu se impune, și în consecință, în baza art. 71.Cod Penal și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional CEDO, va interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b în Cod Penal condițiile și pe durate prevăzute de art. 71 al. 2 Cod penal.

Considerând că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia, ținând seama de lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră de recunoaștere a faptei, precum și de îndeplinirea prevederilor art. 81 Cod penal instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și accesorii.

În temeiul art. 82 Cod penal a stabilit termen de încercare de 3 ani.

În baza art. 359 Cod procedură penală a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

În cauză a formulat apel în termen legal inculpatul, prin care a arătat că această sentință este nelegală, deoarece dovada intoxicației alcoolice în ceea ce-l privește, nu s-a făcut cu respectarea Ordinului nr.376 din 10 aprilie 2006, emis de către Ministerul Sănătății în aplicarea art.80 din OUG 195/2002, deoarece:

- nu există la dosar dovada că unitatea medicală care a efectuat prelevarea de sânge, în cazul său, a fost desemnată în acest scop de către Direcția Sanitară a Județului B (art.1 din normele citate);

- nu s-a făcut dovada că lucrătorul sanitar care a efectuat prestația de prelevare îndeplinește condițiile prev. de art.3 pct.2 din normele citate;

- după prelevarea primei probe de sânge nu a fost efectuat examenul clinic, iar procesul verbal întocmit în acest scop, nu se află depus la dosar așa cum se prevede în art.17 și 19 din normele citate;

- pentru dozarea alcoolului în sânge nu s-au folosit metodele de examinare prevăzute de art.20. În această situație utilizarea altei metode de expertizare atrage anularea valorii probatorii a rezultatelor utilizate așa cum se prevede în art.21 din normele care au fost citate.

Arată că aceasta este situația în cazul de față.

Pentru aceste motive, a solicitat admiterea prezentului apel, urmând a se constata cu ocazia soluționării fondului că nu s-a făcut dovada realizării laturii obiective a infracțiunii prev. de art.87 din OUG 195 din anul 2002, astfel că se impune achitarea sa.

Analizând actele și lucrările dosarului și hotărârea apelată, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, tribunalul a reținut următoarele:

Prima instanță a apreciat în mod corect probele administrate legal în cauză, în baza cărora s-a reținut situația de fapt redată în considerentele sentinței penale apelate și vinovăția inculpatului.

De asemenea, instanța a făcut o justă individualizare a pedepsei, aceasta fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei și consecințele produse, dar și cu datele ce caracterizează persoana inculpatului, care are antecedente penale.

Rezultă din depozițiile martorilor și, coroborate cu declarațiile inculpatului că în data de 16.07.2006, inculpatul a consumat 4,5 beri la J de litru, după care a condus autoturismul pe drumurile publice.

Hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală sub aspectul aplicării pedepselor accesorii, atâta timp cât i s-a aplicat o pedeapsă principală pentru care s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În redactarea anterioară a art.71 Cod penal, fără modificările Legii 278/2006, pedepsele accesorii însoțeau pedeapsa principală numai în cazul în are aceasta se executa.

Prin urmare, forma anterioară a legii este una favorabilă inculpatului, iar aplicarea pedepselor accesorii apare ca nelegală.

Pentru aceste considerente prin decizia penală nr. 319/A din 24.06.2008 pronunțata de Tribunalul Bacău, în baza art. 379 pct.2 lit.a pr.pen. s-a admis apelul declarat de apelantul inculpat, împotriva sentinței penale nr.104/22.01.2008, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul -, numai cu privire la greșita interzicere a drepturilor prevăzute de art.64 lit.a - Cod Penal, precum și aplicarea art.71 al.5

Cod Penal

S-a desființat sentința apelată numai sub acest aspect, s-a reținut cauza spre rejudecare și pe fond:

S-a înlăturat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a - c, Cod Penal, precum și aplicarea art.71 al.5

Cod Penal

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

S-a constatat că inculpatul a fost reprezentat de apărător ales.

În baza art.192 al.3 pr.pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat recurs în termen legal inculpatul. În motivarea recursului, inculpatul invocă nelegalitatea deciziei recurate, considerând că probele administrate în cursul procesului penal nu au aptitudinea a dovedi vinovăția acestuia pentru fapta pentru care a fost trimis în judecată. Recurentul inculpat contestă modalitatea de stabilire a alcoolemiei avută în sânge la momentul săvârșirii faptei, pe care o consideră neconformă cu normele metodologice emise de Ministerul Sănătății. În raport de această critică, recurentul inculpat consideră că fapta pentru care s-a dispus condamnarea sa nu este dovedită, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor anterioare și achitarea sa în temeiul art.10 lit.a Cpp.

Analizând decizia penală recurată, în raport de motivele invocate, cât și din oficiu în limitele cazurilor de casare prevăzute de art.385/9 C.P.P. Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat urmând a fi respins, pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.

În baza unui probatoriu amplu administrat, instanța de fond a reținut corect situația de fapt, a stabilit o corectă încadrare juridică a faptei pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului și a individualizat juridic corect pedeapsa aplicată în cauză.

Din probe rezultă fără echivoc, că inculpatul, la data de 16 iulie 2006 condus pe drumurile publice un autoturism având în sânge o îmbibație alcoolică de 1,45 %o pentru prima probă, și de 1,55 %o pentru a doua probă.

În mod corect instanțele de fond și apel nu au primit apărările inculpatului potrivit cărora modalitatea de recoltare a probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei s-a făcut cu încălcarea normelor emise de Ministerul Sănătății.

Examinând modalitatea de efectuare a examenului clinic pentru stabilirea intoxicației alcoolice în cursul urmăririi penale, Curtea observă că această probă a fost administrată cu respectarea reglementărilor legale în materie. Astfel, pentru determinarea alcoolemiei inculpatului în momentul săvârșirii faptei, i s-au recoltat două probe de sânge la interval de o oră, stabilindu-se că acesta avea în sânge o concentrație alcoolică de 1,45 %o pentru prima probă și 1,55 %o pentru a doua probă.

Vinovăția inculpatului este relevată fără dubiu de ansamblul probelor administrate în cauză, respectiv declarația inculpatului coroborată cu probele medico-legale care atestă alcoolemia inculpatului avută la momentul săvârșirii faptei, cu declarațiile martorilor și, precum și cu celelalte probe existente la dosarul cauzei.

Pentru aceste considerente, constatând că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, nefiind incident nici unul din cazurile de casare prevăzute de art.385/9 C.P.P. Curtea în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat.

Văzând și dispozițiile art.189, 192 alin.2 pr. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515pct.1 lit.b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat,împotriva deciziei penale nr. 319/A din 24 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

În baza art.189 dispune C.P.P. plata din fondurile a onorariului apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei, către Baroul

În baza art.192 al.2 C.P.P. obligă recurentul inculpat să plătească statului, suma de 180 lei, în care s-a inclus onorariul avocatului desemnat din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 18.09.2008.

PREEȘDINTE, JUDECĂTORI: Grosu Valerica Niculina, Adrian Bogdan Ștefan

GREFIER,

Red. -

Red. -

Red. -

Tehnored. - 2 ex.

26/29.09.2008

Președinte:Grosu Valerica Niculina
Judecători:Grosu Valerica Niculina, Adrian Bogdan Ștefan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 544/2008. Curtea de Apel Bacau