Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 650/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.650
Ședința publică din 29 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Arin Alexandru Mengoni
JUDECĂTOR 2: Bogdan Adrian
JUDECĂTOR 3: Ioana Președinte Secție
GREFIER: -
*********************************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacăua fost reprezentat legal de - procuror.
Pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei penale nr.423/12.06.2009 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod proc.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apărătorul contestatorului, avocat, lipsă fiind contestatorul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul contestatorului arată că nu a mai luat legătura cu contestatorul.
Curtea constată că în cadrul contestației în anulare s-a formulat o excepție de neconstituționalitate.
Apărătorul contestatorului arată că nu mai susține excepția de constituționalitate ridicată prin contestația în anulare.
Nemaifiind alte cereri, Curtea acordă cuvântul asupra admisibilității în principiu a contestației în anulare.
Apărătorul contestatorului arată că temeiul juridic al contestației în anulare îl constituie art.386 lit.c din dreptul intern și art.6 din Convenția Europeană. Precizează că ceea ce s-a invocat în recurs nu a fost analizat de instanță în motivare. Susține că trebuia urmărită, pentru a se stabili dacă este o cauză penală sau civilă - contravențională, problema prealabilă. Afirmă că art.10 CPP face referire la orice altă condiție necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale. Învederează faptul că din punct de vedere al efectelor contravenționale, jurisprudența CEDO este în sensul că se aplică principiul din materie penală. Sarcina probei revine organului constatator și inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție. Arată că prin procesul verbal încheiat s-a dat contestatorului avertisment și nu s-a precizat durata precisă a suspendării permisului. Precizează că, contestatorul nu a avut cunoștință de o sancțiune precisă contravențională, deci a condus în condiții legale. Contestatorul nu avea cunoștință că permisul i-a fost suspendat. Susține că dacă nu a fost îndeplinită această condiție, rezultă că permisul era funcțional. Dacă permisul nu era suspendat, avea dreptul de a conduce. Afirmă că într-o asemenea chestiune trebuie să se dovedească că s-a comunicat suspendarea pe o perioadă determinată și dacă nu și-au îndeplinit această obligație nu este vina inculpatului. Învederează faptul că existența infracțiunii este condiționată de existența acestei chestiuni prealabile și invocă jurisprudența CEDO. Arată că nu s-a făcut nicio apreciere la apărarea inculpatului, de către instanță, deși a depus și note scrise. Precizează că sunt îndeplinite condițiile admiterii în principiu.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu sunt îndeplinite condițiile art.386 lit.c CPP, respectiv neobservarea de către instanța de recurs a unor motive care ar duce la încetarea procesului penal. Precizează că ceea ce se invocă privește motive de fond, de vinovăție. Pune concluzii de respingere a contestației în anulare cu obligarea contestatorului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra cauzei penale de față,constată următoarele:
Prin decizia penală nr.423 din 12 iunie 2009,pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-,în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 328/AP din data de 13.11.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț.
A reținut Curtea, în motivarea deciziei, că instanța de fond a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, a dat faptei săvârșite de recurentul-inculpat o corectă încadrare juridică și a dat dovadă de multă înțelegere prin aplicarea unei pedepse de doar 8 (opt) luni închisoare.
A mai constatat că din probele administrate, rezultat că prin procesul verbal seria - nr.- din data de 25.02.2007, al Inspectoratului de Poliție al Județului V - Serviciul Poliției Rutiere, i s-a aplicat recurentului-inculpat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 351 lei, respectiv 9 puncte amendă, pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.121/1, respectiv art.147/1 din Hotărârea Guvernului nr.1391/2006 și s-a aplicat sancțiunea contravențională complementară a suspendării exercițiului dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o durată de 90 de zile. Organul constatator nu a putut proceda la reținerea permisului de conducere al recurentului-inculpat, deoarece inculpatul a motivat că nu are permisul asupra sa, una dintre contravențiile pentru care s-a dispus sancționarea fiind și cea prevăzută de art. 147 alin.1 din Hotărârea Guvernului nr.1391/2006,însă,recurentul-inculpat avea obligația legală de a preda permisul de conducere,Poliției Rutiere, dar acesta nu s-a conformat, continuând să conducă autovehicule pe drumurile publice și să ignore regulile de circulație prevăzute de lege. Prin același proces verbal i s-a adus la cunoștință recurentului-inculpat că i s-a suspendat dreptul să conducă autovehicule pe drumurile publice, iar durata suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice fiind de 90 de zile, început să curgă de la data de 25.02.2007, potrivit disp. art.102 alin.3 lit.e din Ordonanța Guvernului nr.195/2002.
La încheierea procesului verbal de constatare și sancționare contravențională a fost prezent contravenientul, căruia i s-a înmânat o copie a procesului verbal, care a fost semnat de recurentul-inculpat, reținându-se că acesta își are domiciliul în municipiul S, Bulevardul, nr.17, Bl.4,.C,.7, Județul
S-a mai reținut că Inspectoratul de Poliție al Județului V - Serviciul Poliției Rutiere, cu adresa nr.51394 din data de 27.02.2009, i-a și comunicat recurentului-inculpat faptul că pentru încălcarea prevederilor art.103 alin.3 lit.e din nr.OUG195/2002, i s-a suspendat exercitarea dreptului de conducere pe drumurilor publice a autovehiculelor, pentru o perioadă de 90 zile, începând cu data de 25.02.2007, comunicare ce s-a făcut la adresa de domiciliu indicată în procesul verbal de constatare și sancționare contravențională, dar corespondența s-a restituit cu mențiunea că destinatarul lipsește de la domiciliu, fiind expediată în regim de scrisoare recomandată organele poștale l-au avizat pe recurentul inculpat de mai multe ori și întrucât acesta nu s-a prezentat la oficiul poștal pentru a-și ridica corespondența, s-a aprobat restituirea-fl.24 dosar urmărire penală.
Faptul că recurentului-inculpat i s-a adus la cunoștință că nu are voie să conducă autovehicule pe drumurile publice începând cu data de 25.02.2007, rezultă și din raportul ag.șef -fl.21 dosar urmărire penală.
Recurentul-inculpat a fost arestat preventiv la data de 29.04.2007, în baza mandatului nr.30/U/2007, emis de Tribunalul Iași din data de baza încheierii din data de 17.12.2007, pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art.215 Cod penal, iar din adresa nr.X 53168 din data de 17.12.2007 a Ministerului Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor - Penitenciarul Iași -fl.18 dosar instanța de fond, a rezultat că inculpatul avea domiciliul la adresa indicată mai sus, iar la data punerii în libertate, în baza hotărârii din data de 17.12.2007, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-, inculpatul a declarat că se stabilește cu domiciliul la aceeași adresă.
Apoi, recurentul-inculpat a achitat amenda aplicată prin procesul verbal de sancționare contravențională cu chitanța nr.1699 CAd in data de 26.02.2007, emisă de Primăria Municipiului S - Direcția Buget - Patrimoniu-fl.17 dosar instanța de fond și la achitarea amenzii recurentul-inculpat a indicat aceeași adresă de domiciliu.
În raport de cele reținute mai sus, Curtea, a înlăturat susținerile inculpatului recurent,în sensul că nu mai locuia la acea adresă.
Recurentul-inculpat a mai susținut că în procesul verbal de constatare și sancționare contravențională, în momentul în care s-a redactat nu era mențiunea cu privire la faptul că i s-a adus la cunoștință că i s-a suspendat exercitarea dreptului de conducere pe drumurilor publice a autovehiculelor și a solicitat să se ceară de la organul fiscal care a încasat amenda copia procesului verbal.
Curtea a solicitat aceste relații de la Primăria Municipiului S - Direcția Buget - Patrimoniu și cu adresa nr.84391 din data de 08.04.2009-fl.39-40 s-a înaintat copia procesului verbal de constatare și sancționare contravențională seria - nr.- din data de 25.02.2007, al Inspectoratului de Poliție al Județului V - Serviciul Poliției Rutiere, acesta fiind identic cu cel aflat la dosarul de urmărire penală, cuprinzând deci mențiunea arătată mai sus.
Susținerea că procesul verbal trebuia comunicat recurentului-inculpat potrivit art.27 din nr.OG2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv cu aviz de primire sau prin afișare, iar operațiunea de afișare se consemnează intr-un proces verbal semnat de cel puțin un martor, a fost apreciată de Curtea de APEL BACĂU, ca fiind greșită, întrucât în conformitate cu prevederile art.26 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor,"Dacă agentul constatator aplică și sancțiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta și înștiințarea de plată se înmânează contravenientului, făcându-se mențiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire.",și numai"În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum și a înștiințării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult o lună de la data încheierii."
Ori, așa cum se arăta mai sus, contravenientul a fost prezent la încheierea procesului verbal, copia procesului verbal a fost înmânată recurentului-inculpat, acesta semnând de primire-fl.40 dosar instanța de recurs.
În aceste condiții, nu se mai impunea comunicarea către contravenient a procesului verbal de constatare și sancționare contravențională.
În consecință,Curtea de APEL BACĂU, a apreciat că în mod corect s-a reținut de instanța de fond și de apel că fapta recurentului-inculpat de conduce în data de 26.03.2007, în jurul orei 19,19, pe drumul european 85, pe raza satului, comuna, județul N, autoturismul marca "Wolswagen Passat", cu număr de înmatriculare -, deși avea dreptul de a conduce suspendat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendat, prevăzută de art.86 alin.2 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.195/2002.
Împotriva acestei decizii s-a formulat de către recurent contestație în anulare, invocându-se motivul prevăzut de art. 386 lit. c din C.P.P. și art.6 din,susținerile acestuia fiind consemnate în mod detaliat în partea introductivă de deciziei.
Analizând cererea formulată de contestator în funcție de motivul invocat Curtea urmează să constate inadmisibilitatea contestației pentru următoarele motive:
Potrivit art. 391 al. 2.C.P.P. contestația în anulare estre admisibilă în principiu dacă instanța constată că cererea este făcută în termen, că motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute în art. 386 și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar.
Contestatorul a invocat faptul că instanța de recurs nu a răspuns la toate motivele invocate de el în calitate de recurent inculpat, deși la dosar au fost depuse și concluzii scrise. A susținut că în cauză sarcina probei îi revenea organului constatator, respectiv să se dovedească faptul că s-a comunicat sancțiunea contravențională și că s-a stabilit cu precizie perioada suspendării dreptului de a conduce.
S-a mai susținut de către contestator că existența infracțiunii era condiționată de îndeplinirea acestei chestiuni prealabile.
Precizând că sunt îndeplinite condițiile cerute de art.386 lit.c din Codul d e procedură penală, contestatorul, prin apărător ales a solicitat admiterea în principiu a contestației în anulare.
Analizând contestația formulată de către inculpat, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, urmând aor espinge ca atare pentru următoarele considerente:
Cazul de contestație în anulare prevăzut de art.386 lit.c din Codul d e procedură penală invocat de către contestator,implică următoarele condiții:
a)-Instanța de recurs să nu se fi pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal prevăzute în art.10 lit.f-i/1.Este îndeplinită această condiție atunci când s-a formulat de parte un motiv de casare privind aplicarea cauzei de încetare a procesului penal rezultată din probele administrate sau s-a cerut în cadrul dezbaterilor judiciare, să se dea eficiență unei asemenea cauze, iar instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra motivului de recurs sau asupra cererii formulate;
b)-La dosar să existe probe din care să rezulte existența unei cauze de încetare a procesului penal, omise de instanța de recurs în soluționarea recursului, iar dovada existenței cauzei de încetare a procesului penal trebuie să fie la dosar până în momentul pronunțării instanței de recurs.
Curtea, examinând hotărârea pronunțată în recurs prin prisma celor două condiții susmenționate, dar și în conformitate cu disp.art.391 al.2 din Codul d e procedură penală, constată
că motivul invocat nu se sprijină pe dovezi depuse de către contestator, ori existente la dosar, contestația în anulare urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
Văzând și disp.art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art.391 al.2 Cod procedură penală respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei penale nr.423 din 12.06.2009 pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul penal nr-.
În conformitate cu dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - -
-
GREFIER
-
Red.//
Red.
Tehnored.
Ex.2
10.11.2009
Președinte:Arin Alexandru MengoniJudecători:Arin Alexandru Mengoni, Bogdan Adrian, Ioana
