Infractiuni rutiere OG 195 2002 Cod rutier sanctiuni. Decizia 756/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.756
Ședința publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTORI: Vadana Monica, Adrian Bogdan Anti Silviu
- -
-- grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău
legal reprezentat prin - - procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.300/AP/29.10.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a lipsit recurentul inculpat pentru care a răspuns avocat oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat și procurorul au învederat instanței că nu au cereri de formulat.
Nefiind formulate cereri, instanța a constatat recursul în stare de judecată și a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat oficiu având cuvântul pentru recurentul inculpat a pus concluzii de admitere a recursului, casarea în parte a deciziei penale pronunțată de tribunal și în tot a hotărârii instanței de fond apreciind că nu au fost respectate procedurile privind prelevarea probelor de sânge. A solicitat achitarea inculpatului și pentru săvârșirea infracțiunii privind conducerea unui autovehicul fără a poseda permis de conducere deoarece inculpatul nu a condus pe drumul public ci doar pe o cale de acces utilizată numai de el. A solicitat plata onorariului din fondul special al.
Procurorul având cuvântul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat arătând că inculpatul a refuzat prelevarea celei de-a doua probe biologice. De asemenea, inculpatul a recunoscut că a condus și în afara curții sale. Apreciind că hotărârile pronunțate sunt legale și temeinice, a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin sentința penală nr. 290 din 7 aprilie 2009 Judecătoriei Piatra Neamț, inculpatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 al. 1 din OUG195/2002 republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, la pedeapsa de 1 an închisoare.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. raportat la art. 10 lit. d pr.pen. a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prev. și ped. de art. 87 al. 1 din OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.
În temeiul art. 83 al. 1 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prin sentința penală nr. 764/25.07.2007 a Judecătoriei Piatra Neamț, dispunându-se ca această pedeapsă să fie executată alăturat pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.
În temeiul art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b Cod penal pe perioada prevăzută de art. 71 al.2 Cod penal.
În temeiul art. 299 Cod procedură penală s-a dispus înaintarea către Parchetul de pe lângă judecătoria Piatra Neamța proceselor verbale conținând copii ale declarațiilor martorei date în fața instanței la data de 07.04.2009 și în fața organelor de cercetare penală, în vederea efectuării de cercetări privind săvârșirea de către martoră a infracțiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 Cod penal.
A fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cauză.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
În data de 17.07.2008, în jurul orei 1400, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul a condus autoturismul cu nr. - pe raza mun. P N, pe str. G -, iar în timp ce efectua manevra de intrare în curtea locuinței de la nr. 62, pierdut controlul autoturismului și a lovit ușor motoscuterul cu nr. de înregistrare Nt. 1372 aparținând martorului.
despre incident, lucrătorii de poliție au sosit la fața locului, unde au constatat avariile rezultate.
Inculpatul a fost condus la Spitalul Județean de Urgență P N, pentru recoltarea de probe biologice, unde i s-a recoltat o singură probă biologică, rezultând că avea o îmbibație alcoolică de 2,20 % la ora 1540. Din adresa nr.31567/18.08.2008 a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor N rezultă că inculpatul nu posedă permis de conducere.
S-a reținut că vinovăția inculpatului, sub forma intenției în ce privește infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 al.1 din OUG195/2002 republicată, este probată cu procesul verbal de constatare, cu declarațiile martorului date în fața organelor de cercetare și în fața instanței, în care acesta a arătat că la momentul producerii incidentului rutier, inculpatul venea cu autoturismul de pe str. G -, deoarece fusese în oraș pentru a cumpăra băuturi alcoolice, cu adresa nr.31567/18.08.2008 a Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din care rezultă că acesta nu posedă permis de conducere.
Apărarea inculpatului potrivit căreia a condus autoturismul doar pe calea de acces de la locuință până la drumul public nu a fost primită de instanță, întrucât este contrazisă de probele arătate mai sus. Pentru aceleași motive instanța a înlăturat, ca necorespunzătoare adevărului, declarațiile martorelor și. Declarațiile acestor martore sunt și subiective, inculpatul fiind concubinul unei fiice a martorei, iar martora este fiică a martorei. Declarațiile celor 2 martore sunt contradictorii, martora arătând că inculpatul a condus autoturismul până la poartă, iar martora arătând că inculpatul a condus autoturismul afară din curte.
În drept, s-a reținut că fapta inculpatului de a conduce un autoturism pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 al.1 din OUG195/2002 republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal. În cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 37 lit. a Cod penal privind recidiva postcondamnatorie, inculpatul săvârșind fapta în timpul termenului de încercare al pedepsei de 3 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prin sentința penală nr. 764/25.07.2007 a Judecătoriei Piatra Neamț.
La individualizarea și dozarea pedepsei instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv prevederile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social mediu al faptei săvârșite, persoana inculpatului care a mai săvârșit fapte penale, fiind recidivist, atitudinea nesinceră a acestuia. Pe baza acestor considerente, instanța a apreciat că scopul general al pedepsei, prevăzut de art. 52 Cod penal, respectiv acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni poate fi realizat aplicând inculpatului o pedeapsă privativă de libertate, orientată mai mult spre minimul special, aceasta fiind dozată în vederea reeducării inculpatului. Față de criteriile arătate mai înainte, instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de un an închisoare.
În temeiul art. 83 al. 1 Cod penal instanța a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prin sentința penală nr. 764/25.07.2007 a Judecătoriei Piatra Neamț, pedeapsă ce va fi executată alăturat pedepsei aplicate prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.
În temeiul art. 71 al.1 Codul penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a și b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 al.2 Cod penal, cu următoarea motivare: conform art.71 Cod penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.278/2006, drepturile prevăzute în art.64 alin.1 lit. a - c Cod penal se interzic de drept în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii. Cu toate acestea, prin decizia nr. LXXIV din 5.11.2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a stabilit că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.
În cauza de față instanța a apreciat că se impune ca inculpatului să i se interzică drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cod penal, condamnarea la pedeapsa închisorii nefiind compatibilă cu dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și cu dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat. Nu se impune interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit.c Cod penal, atâta timp cât inculpatul nu posedă permis de conducere și deci nu are dreptul de a conduce autovehicule pe drumurile publice.
În cauză nu sunt nici temeiuri pentru interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d, Cod penal.
În ce privește infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală, prevăzută de art. 87 al. 1 din OUG195/2002 republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, instanța a reținut următoarele: potrivit art. 6 din Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice și a stării de influență a produselor ori substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducătorilor de autovehicule și tramvaie, procedurile de prelevare a produselor biologice sunt următoarele: a) pentru determinarea alcoolemiei se prelevează 2 (două) probe de sânge din venă la interval de o oră între prelevări, fiecare probă conținând 10 ml sânge. Potrivit art. 8 din Ordin, dacă persoana examinată refuză prelevarea celei de-a doua prize de sânge, se consemnează refuzul de către persoana examinată, pe formularul prevăzut în anexa nr. 2. Potrivit art. 21, utilizarea altor metode de analiză pentru determinarea alcoolemiei sau modificarea metodei oficiale atrage anularea valorii probatorii a rezultatelor.
În cauza de față, inculpatului i s-a recoltat o singură probă de sânge, fără a se consemna în vreun fel pe formularul prevăzut în anexa nr. 2, ori chiar și pe vreun alt document, motivul pentru care nu s-a recoltat și a doua probă de sânge. În aceste condiții, recoltarea unei singure probe de sânge reprezintă o modificare a metodei oficiale, fapt ce atrage anularea valorii probatorii a rezultatelor. Așa fiind, instanța a constatat că nu se poate reține că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 al.1 din OUG195/2002 republicată, motiv pentru care, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală, s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul, de către o persoană având în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală prevăzută de art. 87 al. 1 din nr.OUG 195/2002 republicată, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, întrucât faptei îi lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii.
În temeiul art. 299 Cod procedură penală s-a dispus înaintarea către Parchetul de pe lângă judecătoria Piatra Neamța proceselor verbale conținând copii ale declarațiilor martorei date în fața instanței la data de 07.04.2009 și în fața organelor de cercetare penală în vederea efectuării de cercetări privind săvârșirea de către martoră a infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art. 260 Cod penal, având în vedere contradicțiile dintre cele două declarații, precum și dintre declarațiile martorei și ale martorului.
Prin decizia penală nr.300/AP/29.10.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamț, s-a dispus:
În temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț împotriva sentinței penale nr. 290 din 7 aprilie 2009 Judecătoriei Piatra Neamț.
S-a desființat în parte sentința atacată și, rejudecând cauza, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 al. 1 din nr.OUG 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
În baza art. 33 lit. a Cod penal, s-a constatat că infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul sunt în concurs real și în temeiul art. 34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 1 an închisoare.
S-au menținut dispozițiile privind aplicarea art. 83 Cod penal, inculpatul urmând să execute în total pedeapsa de 4 ani închisoare.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat împotriva aceleiași sentințe.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a arătat că, în mod corect instanța de fond a reținut vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 86 al. 1 din OUG195/2002, având în vedere probele administrate în cauză.
Astfel, din declarațiile martorilor și date în cursul urmăririi penale, rezultă că în ziua de 17 iulie 2008, inculpatul a condus autoturismul pe care îl are în proprietate pe un drum public, fiind văzut de primul martor când a venit de pe stradă spre locuința sa. Martora a declarat că inculpatul era ieșit din curtea locuinței cu circa o oră înainte de producerea accidentului. Audiată în instanță, martora și-a schimbat nejustificat declarația, susținând că mențiunea referitoare la faptul că inculpatul ieșise de mult timp din curte a făcut-o la insistența martorului.
Susținerile inculpatului referitoare la faptul că nu ar fi condus autoturismul pe un drum public, sunt confirmate, în cursul cercetării judecătorești, doar de martorele și, declarații care, în mod corect au fost înlăturate de prima instanță, ca fiind necorespunzătoare adevărului, întrucât martorele sunt în relații apropiate cu inculpatul, acesta trăind în concubinaj cu sora, respectiv fiica martorei.
În mod greșit însă instanța de fond a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 87 al. 1 din nr.OUG 195/2002, motivat de faptul că inculpatului i s-a recoltat o singură probă, aspect ce reprezintă o modificare a metodei oficiale, fapt ce atrage anularea valorii probatorii a rezultatelor.
Potrivit art. 6 din Ordinul nr. 376/2006 a Ministerului Sănătății, pentru determinarea alcoolemiei se prevalează 2 probe de sânge din venă, la interval de o oră între prelevări, iar potrivit art. 8 al. 3 din același act normativ, dacă persoana examinată refuză prelevarea celei de a doua probe de sânge, se consemnează refuzul pe formularul prevăzut în ordin.
În condițiile în care inculpatul a declarat atât la instanța de fond, cât și cu ocazia audierii în apel, că a refuzat recoltarea celei de a doua probe, acest aspect nu poate fi interpretat în favoarea inculpatului și apreciat ca o modificare a metodei oficiale de determinare a alcoolemiei, fiind vorba doar de o omisiune a personalului medical de a consemna pe formular refuzul de recoltare.
Având în vedere că din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 1552 din 21 iulie 2008 întocmit de Serviciul de Medicină Legală N rezultă că inculpatul avea o alcoolemie de 2, 20 /oola prima probă, iar acesta a refuzat recoltarea celei de a doua probe, iar pe parcursul cercetării judecătorești inculpatul a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice, instanța a constatat că se impune condamnarea și pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul în stare de ebrietate, prevăzută de art. 87 al. 1 din nr.OUG 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
În baza acestor texte de lege și a dispozițiilor art. 345 Cod procedură penală, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă, la individualizarea căreia s-au avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod penal.
Ca urmare a condamnării inculpatului și pentru infracțiunea prevăzută de art. 87 al. 1 din nr.OUG 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, în temeiul art. 33 lit. a Cod penal s-a constatat că infracțiunile sunt în concurs real și în baza art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea.
S-au menținut dispozițiile privind aplicarea art. 83 Cod penal, precum și celelalte dispoziții ale sentinței.
Pentru motivele sus menționate, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat.
În cauză a formulat recurs în termen legal inculpatul, în care arată că nu a condus autoturismul pe un drum public ci pe o cale de acces, ca atare nu se face vinovat de niciuna din infracțiuni.
Analizând actele și lucrările dosarului, precum și decizia penală recurată, prin prisma motivelor invocate în termenul dispus în art.385/10, alin.2 Cod procedură penală, precum și a celor care pot fi luate în considerare din oficiu potrivit art.385/9, alin.3 Cod procedură penală, Curtea de Apel reține următoarele:
Instanța de apel a apreciat în mod corect că din probele administrate legal de către prima instanță rezultă situația de fapt redată în considerentele sentinței penale apelate și vinovăția inculpatului. De asemenea, a dat o încadrare juridică legală, în concordanță cu faptele reținute.
Atitudinea inculpatului de a refuza recoltarea probelor biologice, în etapa a II a, nu modifică cu nimic valoarea alcoolemiei stabilite din prima probă recoltată și declarația de recunoaștere a consumului anterior de alcool. Conduita inculpatului nu poate împiedica organele judiciare să-i stabilească alcoolemia, iar dacă totuși se întâmplă, aceasta echivalează cu săvârșirea altei infracțiuni la regimul rutier, respectiv refuzul prezentării în vederea recoltării de probe biologice.
Rezultă din depozițiile martorilor și (13 ) coroborate cu declarațiile inculpatului, că în data de 17.07.2008 a condus autoturismul pe str. - din P N, unde a și accidentat un motoscuter, deși nu poseda permis de conducere și avea în sânge o îmbibație alcoolică peste limita legală.
De altfel, inculpatul a semnat fără obiecțiuni procesul verbal de cercetare la fața locului, iar martora, în prima declarație arată că acesta a condus autoturismul începând cu o oră anterior accidentului.
În concluzie, apărarea sa este de conjunctură, fiind contrazisă de probele arătate.
De asemenea, individualizarea judiciară a pedepselor s-a făcut în mod just de primele instanțe, acestea fiind proporționale cu gradul de pericol social al faptelor și starea de pericol produsă, dar și cu datele ce caracterizează persoana inculpatului, care este recidivist post condamnatoriu, săvârșind infracțiunile deduse judecății deși știa că se află în termenul de încercare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 ani închisoare.
Pentru aceste considerente, neconstatându-se întemeiat niciunul din motivele de recurs invocate de recurent, precum și faptul că, în cauză, nu este incident vreun caz de casare ce poate fi luat în considerare din oficiu, în baza art.385/15, pct.1, lit.b Cod procedură penală se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Văzând și dispozițiile art.189,192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.38515, pct.1, lit. b Cod procedură penală, respinge recursul formulat de recurentul-inculpat,împotriva deciziei penale nr.300/AP/29.10.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamț, ca nefondat.
În baza art.189 Cod procedură penală dispune plata din fondurile MJ a sumei de 200 lei, onorariu avocat oficiu,.
În baza art.192,alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul la plata a 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 10.12.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Vadana Monica, Adrian Bogdan Anti Silviu
GREFIER,
red. sent.
red. dec. apel /CP
red. dec. recurs
2 ex. 21.12.2009
Președinte:Vadana MonicaJudecători:Vadana Monica, Adrian Bogdan Anti Silviu
