Infractiuni silvice Spete. Decizia 35/2009. Curtea de Apel Suceava
Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr, 26/1996 -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA Nr. 35
Ședința publică din 26 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Ilieș Titiana
JUDECĂTOR 2: Biciușcă Ovidiu
JUDECĂTOR 3: Motan Traian
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 266 din 15 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava.
La apelul nominal se prezintă inculpatul asistat de avocat ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Inculpatul, întrebat fiind dacă dorește să dea o nouă declarație în fața instanței de recurs, a arătat că dorește, punându-i-se în vedere disp. art. 70 alin. 2 Cod procedură penală că tot ceea ce declară poate fi folosit atât în favoarea cât și împotriva sa, susținerile acestuia fiind consemnate într-un proces verbal atașat la dosarul cauzei.
Nemaifiind alte cereri, instanța acordă cuvântul la dezbateri.
Avocat, având cuvântul, a arătat că se impune efectuarea unei expertize pentru a se stabili numărul real de arbori tăiați de către inculpat, dat fiind faptul că au fost și arbori doborâți de vânt. A solicitat casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se administra proba cu expertiza.
Procurorul, având cuvântul, a arătat că nu se impune efectuarea unei expertize față de probatoriul administrat în cauză, a mai arătat că procesul verbal întocmit la fața locului cu prilejul cercetărilor efectuate nu a fost contestat. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, a lăsat la aprecierea instanței soluționarea recursului declarat.
Declarând închise dezbaterile care au fost înregistrate în sistem audio conform art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 21 din 09.01.2008 Judecătoria Rădăuțil -a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori prev. de art. 32 alin. 1, 3 din OG 96/98 cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, art. 74, 76 Cod penal.
În temeiul art. 71 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal.
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data de 21 iunie 2006, Inspectoratul Teritorial d e Regim Silvic și Vânătoare Saf ormulat o plângere penală prin care a solicitat efectuarea de cercetări și tragerea la răspundere penală a persoanelor care în perioada decembrie 2005 - mai 2006 au tăiat ilegal un număr de 63 arbori din parcela UP IV, UA 69 C%, care este proprietatea numiților și.
S-a mai arătat că din actele și lucrările de urmărire penală a rezultat că inculpatul împreună cu în baza titlului de proprietate nr. 708/2004 dețin 5,8 ha teren împădurit pe raza Ocolului Silvic, parcelă din care în perioada decembrie 2005 - mai 2006 inculpatul a tăiat 63 arbori nemarcați de organele silvice, materialul lemnos transportându-l la locuința sa și folosindu-l în parte la construirea unei case.
De asemenea s-a precizat că materialul lemnos a avut un volum de 155,133 mc și o valoare de 28.333,7 lei, fiind de 1.231,9 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub.
Vinovăția inculpatului fiind dovedită, s-a procedat la condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoare, privativă de libertate, coborâtă sub minimul special prevăzut de lege ca urmare a reținerii circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 Cod penal, chiar în condițiile în care cel în cauză a săvârșit fapta în stare de recidivă postexecutorie.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, în ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate, solicitând acordarea unei eficiențe sporite circumstanțelor atenuante reținute în favoarea sa, motivat de faptul că a tăiat arbori nemarcați, dar parte erau doborâți și rupți de vânt, iar parte putrezi, în condițiile în care cele două cereri adresate primăriei în acest sens nu au fost soluționate favorabil.
Prin decizia penală nr. 266 din 15.09.2008 Tribunalul Suceavaa admis apelul declarat de inculpat, a desființat în parte sentința penală și în rejudecare, în temeiul art. 71 alin. 2 Cod penal a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a 2 a și lit b Cod penal, menținând celelalte dispoziții ale sentinței penale.
S-a motivat că în ce privește drepturile accesorii, respectiv dreptul de a alege, nu se impune a fi interzis întrucât se încalcă prevederile art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Raportat la individualizarea pedepsei, s-a reținut că fapta prezintă un grad ridicat de pericol social, față de urmările pe care le-a produs, că inculpatul a dat dovadă de perseverență infracțională și nu se impune coborârea și mai mult a pedepsei aplicate.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești a declarat recurs inculpatul arătând că terenul este proprietatea sa, că a formulat cereri de marcare a arborilor la Ocolul Silvic, că parte din arborii tăiați erau rupți de vânt și se impune efectuarea unei expertize pentru stabilirea prejudiciului real.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, care pot fi încadrate în disp. art. 3859pct. 14, 18 Cod procedură penală, cât și a celor care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea constată că recursul este neîntemeiat.
De la săvârșirea faptei de către inculpat, decembrie 2005 - mai 2006, până în prezent, în reglementarea infracțiunilor silvice au intervenit mai multe modificări, însă, infracțiunea prev. de art. 32 alin. 1, 3 din OG 96/98 se regăsește în disp. art. 108 din Legea 46/2008.
Comparând cele două legi succesive Curtea arată că sub aspectul condițiilor de incriminare și al sancțiunilor penale, OG 96/98 este legea mai favorabilă.
Pe fondul cauzei, așa cum rezultă din sesizarea SV S(76) și actul de control încheiat de această instituție, de pe parcela UP IV, UA 69 C%, proprietatea numiților și, acesta din urmă a tăiat un nr. de 63 de arbori care nu erau marcați de organele silvice.
Materialul lemnos provenit din tăierea ilegală a arborilor are un volum de 155,133 mc și o valoare de 28333,7 lei.
Vinovăția inculpatului rezultă din coroborarea probelor administrate atât la urmărirea penală cât și în cursul judecății.
Martorii, au confirmat că l-au văzut pe inculpat tăind și transportând arbori din pădure. Aceste declarații se coroborează cu actul de control încheiat de S și cu declarațiile inculpatului prin care recunoaște fapta.
Inculpatul a invocat faptul că aproximativ 25 de arbori din cei tăiați erau rupți de vânt, solicitând efectuarea unei expertize prin care să se dovedească valoarea reală a arborilor tăiați. Inculpatul nu a indicat care sunt mijloacele de probă cu care poate dovedi că o parte din arborii tăiați erau rupți de fenomene ale naturii. Din înscrisurile aflate la dosar: proces - verbal de cercetare la fața locului, fotografii judiciare, actele de control încheiate de S și carnet de încărcare - inventariere coroborat cu declarațiile martorilor nu rezultă nici un indiciu că parte din arborii tăiați erau rupți de vânt.
Prin urmare, efectuarea unei expertize doar pe baza mărturiilor inculpatului este neconcludentă în cauză. De asemenea, este nedovedită afirmația că a formulat cereri de marcare la Ocolul Silvic întrucât cererea depusă la termen în instanță este datată 03.04.2008 și nicidecum pentru perioada 2005-2006 când a tăiat arborii ilegal.
Cum inculpatul nu a probat lipsa temeiniciei a probelor de vinovăție existente în dosar, în mod corect a fost condamnat pentru infracțiunea dedusă judecății.
La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, respectiv nr. mare de arbori tăiați ilegal, împrejurările în care au fost tăiați, conduita inculpatului de recunoaștere și regret a faptei, dar și perseverența sa infracțională, săvârșirea faptei în stare de recidivă postexecutorie prev. de art. 37 lit. b Cod penal, astfel încât Curtea constată că nu se impune acordarea unei eficiențe sporite circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului.
Pedeapsa aplicată, de 6 luni închisoare, este necesară și suficientă pentru a-și atinge scopul preventiv - educativ consacrat de legea penală.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge recursul ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 266 din 15 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-.
Obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.01.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. IT
Tehnored BC
2ex/11.02.2009
Președinte:Ilieș TitianaJudecători:Ilieș Titiana, Biciușcă Ovidiu, Motan Traian