Înlocuirea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 728/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROM NIA
CURTEA DE APEL
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 728/ DOSAR NR-
Ședința publică din data de 6 octombrie 2008
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Elena Barbu JUDECĂTOR 2: Manuela Barbu
- - - JUDECĂTOR 3: Alexandru Vasiliu
- - - Judecător
- - - Grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din data de 1 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta inculpatul asistată de avocat, apărător ales.
Procedură îndeplinită.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor potrivit dispozițiilor art. 385/13 pr.pen.
Avocat susține recursul astfel cum a fost formulat solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate, iar în cadrul rejudecării înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
În sprijinul cererii sale cere a se avea în vedere că inculpata este arestată de 10 luni în condițiile în care este cunoscut faptul că starea de arest preventiv nu trebuie să se transforme într-o pedeapsă, în caz contrar prezumția de nevinovăție nemaiavând nicio semnificație.
Motivația Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov în sensul că inculpata are rude în străinătate și că există riscul ca și ea să plece nu poate fi primită întrucât măsura arestării preventive nu trebuie să aibă în vedere decât realizarea scopului prev. de art. 136. pr.pen. Mai mult nu se poate pune problema sustragerii de la o eventuală pedeapsă întrucât dosarul se află în faza judecării în fond.
Întrucât menținerea în continuare a stării de arest preventiv nu este justificată solicită înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului și menținerea ca fiind legală și temeinică a încheierii atacate în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 139. pr.pen. raportat la stadiul procesual și persoana inculpatului. Temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au modificat având în vedere gravitatea faptelor, împrejurările în care au fost comise precum și posibilitatea inculpatei de a se sustrage.
Intimata inculpată, având ultimul cuvânt solicită judecarea în stare de libertate întrucât nu intenționează să părăsească țara și se va prezenta ori de câte ori va fi citată.
CURTEA
1. Constată că prin încheierea din 1 octombrie 2008 Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu formulată de inculpata.
Pentru a dispune astfel instanța a constatat că subzistă în continuare temeiurile de fapt și de drept care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și că acestea nu s-au schimbat.
2. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata, și a solicitat admiterea cererii de revocare cu motivarea că lăsarea sa în libertate nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică.
În ceea ce privește admisibilitatea recursului, față de dispozițiile art. 141 alin. 1 Cod procedură penală, deși textul de lege arătat statuează că încheierea prin care se respinge cererea de revocarea măsurii preventive nu este supusă niciunei căi de atac, se constată că dispoziția legală internă contravine prevederilor art. 6 paragraf 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește asigurarea egalității de arme și de șanse în cadrul unui proces corect.
Egalitatea de arme și de șanse presupune, potrivit jurisprudenței Curții de la Strasbourg, punerea la dispoziție a unor instrumente procesuale echivalente, atât pentru acuzare, cât și pentru apărare. Din moment ce pentru procuror este prevăzută calea de atac a recursului în situația în care se admite o cerere de revocare a măsurii arestării preventive trebuie ca și inculpata să aibă posibilitatea de a exercita aceeași cale de atac în situația în care cererea de revocare este respinsă.
3. Recursul este nefondat.
Prima instanță a apreciat în mod corect că și în prezent, din actele dosarului, în raport de natura faptelor comise și de modul în care acestea au fost săvârșite rezultă că lăsarea în libertate a inculpatei ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
În cauză, nu se poate face abstracție de pericolul social concret deosebit de ridicat al faptelor, precum și de amploarea activității infracționale care rezultă din probe.
De asemenea, s-a reținut în mod justificat faptul că inculpata va încerca să se sustragă de la judecată dacă va fi pusă în libertate, existând date în acest sens, atât în ceea ce privește comportamentul inculpatei cât și în ceea ce privește comportamentul celorlalți membrii ai familiei sale, care au calitatea de inculpați în cauză.
Din probele administrate până în prezent rezultă în continuare presupunerea că inculpata a participat la activitatea de recrutare a unor persoane care au fost trimise la cerșit, recurgând uneori și la acte de violență în scopul de a obține profit de pe urma acestor activități ilegale.
Durata măsurii arestării preventive se înscrie într-un termen rezonabil, având în vedere natura faptelor săvârșite, complexitatea cauzei și necesitatea menținerii măsurii preventive pentru a se asigura buna soluționare a cauzei.
4. Așa fiind, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit.b pr.pen. recursul urmează să fie respins.
5. Potrivit art. 192 alin. 2. pr.pen. cheltuielile judiciare vor fi suportate de către inculpată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din 1 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.
Obligă recurenta la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 06.10.2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. AV/15.10.2008
Dact.BD/16.10.2008
Jud. fond
- 3 exemplare -
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Manuela Barbu, Alexandru Vasiliu
