Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 271/2008. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 271
Ședința publică de la 14 Martie 2008
PREȘEDINTE: Elena Zainescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 3: Elena Negulescu
GREFIER - - -
Ministerul Public este reprezentant de procurer din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol judecarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de condamnatul G, fiul lui și, născut la 03.07.1972, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței nr.8 din 10.01.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care, în baza art.456 rap. la art.455 și 453 lit.a a C.P.P. fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.326/2006 a Tribunalului Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul condamnat G, personal, în stare de deținere la enitenciarul Ploiești, și asistat de avocat desemnat din oficiu, cu împuternicire avocațială nr.1742/14.03.2008, emisă d e Baroul Prahova.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței, avocat, desemnat din oficiu ia legătura cu recurentul G, precizând că nu are cereri de formulat în cauză.
Luând act că nu sunt cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul condamnat, precizează că prin sentința penală nr.8 din data de 10.01.2008 pronunțată de Tribunalul Prahovaa fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii de 7 ani și 6 luni închisoare, iar critica formulată prin recursul declarat împotriva acesteia, înțelege să critice faptul că instanța de fond nu a efectuat o corectă apreciere a situației reale în care se află familia condamnatului, aceasta nefiind chiar cea reținută în referatul de anchetă socială depus la dosarul de fond.
În acest sens, arată că tatăl său a fost cel care s-a deplasat la sediul Primăriei din localitate, reprezentanții acesteia neconstatând la fața locului situația familiei inculpatlui.
Precizează că se impune admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pentru a putea efectua reparații la locuință, aceasta fiind în pericol de deteriorare totală.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului, iar în temeiul dispozițiilor art.455 rap. la art.453 lit.a întreruperea C.P.P. executării pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că prin referatul de anchetă socială efectuat la instanța de fond nu au fost reiterate împrejurări sau condiții speciale pentru condamnat sau pentru familia acestuia care să conducă la concluzia că se impune întreruperea executării pedepsei. Mai mult de atât, dinacelași referat reiese faptul că tatăl recurentului este ajutat de cele două fiice majore.
Recurentul inculpat G, având ultimul cuvânt, precizează că situația în care se află este una mai deosebită, neavând o relație prea apropiată cu familia sa, în locuința la care a solicitat a se efectua ancheta socială deținând doar o cameră, moștenită de la mama sa, de care nu se îngrijește nimeni. Pentru a putea efectua reparații la acesta, solicită admiterea recursului și întreruperea executării pedepsei.
CURTEA,
Asupra recursului de față,
Luând în examinare actele și lucrările dosarului, constată:
Prin sentința penală nr.8 din 10.01.2008, în temeiul art.456 C.P.P. Tribunalul Prahovaa respins cererea prin care condamnatul G ( fiul lui și, născut la 03.07.1972), deținut în Penitenciarul Ploiești, a solicitat întreruperea executării pedepsei aplicată prin sentința penală nr.362/2006 pronunțată de aceeași instanță, pentru cazul prev. de art.455 rap. la art.453 lit. C.P.P. ca neîntemeiată.
Totodată, s-a dispus obligarea acestuia la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate, prima instanță a reținut că împrejurările invocate de condamnat, respectiv situația familială grea, nu sunt de natură a produce consecințe grave în sensul dispozițiilor art.453 lit.c
C.P.P.Astfel, din referatul de anchetă socială întocmit la ultimul său domiciliu a rezultat că părinții acestuia ca și ceilalți doi membrii ai familiei, prezintă o situație materială corespunzătoare comunității căreia îi aparțin iar tatăl a menționat expres faptul că întreruperea executării pedepsei nu este necesară, dimpotrivă resocializarea sa este condiționată de continuarea stării de deținere.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs condamnatul, în termenul legal, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În esență, s-a susținut că situația de fapt a fost apreciată greșit la primul grad de jurisdicție, impunându-se admiterea cererii și lăsarea în libertate pentru efectuarea unor reparații la imobilul în care locuiește familia acestuia.
Recursul nu este fondat.
Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului din dosarului cauzei, rezultă că dispozițiile procedurale ce reglementează executarea condamnărilor definitive și motivele excepționale de întrerupere a programelor de reeducare a inculpaților în regim privativ de libertate, înscrise sub art.455 rap. la art.453 alin.1 lit.c C.P.P. au fost legal interpretate.
Recurentul G se află în executarea pedepsei de 7 ani și 6 luni închisoare, aplicate prin sentința penală nr.362/2006 a Tribunalului Prahova, definitivă prin decizia penală nr.324/1.11.2006 a Curții de APEL PLOIEȘTI, pentru săvârșirea a trei furturi calificate și o tâlhărie, toate în stare de recidivă postexecutorie, între altele reținându-se că la data de 10.03.2003, pentru a-și asigura scăparea, a amenințat cu o toporișcă partea vătămată în a cărei locuință pătrunsese fără drept, în timpul nopții și prin escaladare, pentru însușirea unor bunuri proprietate particulară.
Conform mandatului de executare nr.424/2006 acesta a fost preluat în custodia administrației penitenciarelor începând cu data de 10.03.2006.
Pe de altă parte, astfel cum corect a reținut prima instanță, până la data arestării, deși este în vârstă de 35 ani și are capacitatea de a munci, fiind absolvent de 10 clase, acesta nu a avut o ocupație stabilă, creând probleme de integrare în comunitate, inclusiv familiei sale, care apreciază programul de reeducare în mediul instituționalizat penitenciar ca o ultimă soluție pentru maturizarea psihosocială a tânărului.
Cum continuitatea în executarea pedepselor constituie regula pentru asigurarea prezervării ordinii publice și tragerii la răspundere penală a făptuitorilor, iar întreruperea acestora este condiționată de dovedirea unor motive temeinice de natură a prejudicia grav interesele lor și ale familiei, față de situația de fapt expusă, justificat, prima instanță a respins cererea formulată ca neîntemeiată.
Chiar dacă familia sa în prezent s-ar confrunta cu dificultăți materiale, astfel cum rezultă din ancheta socială efectuată în cauză, pe lângă faptul că ele au preexistat arestării și corespund condiției sociale căreia îi aparțin, oricum eventualele consecințe prejudiciabile pot fi înlăturate de membrii acesteia și nu prin contribuția exclusivă a condamnatului.
De altfel, liber fiind, nici nu există garanția că ar efectua demersuri pentru realizarea unor venituri licite, dimpotrivă conduita anterioară justifică temerea reluării ciclului infracțional, având reprezentarea tragerii la răspundere penală prin executarea pedepselor potrivit cumulului juridic admis de legea penală.
Prin urmare, hotărârea atacată fiind justă și conformă prevederilor legii, recursul declarat se privește ca nefondat, respingându-se în temeiul art.38515pct.1 lit.b cod pr.pen.
Văzând și disp. art.192 alin.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul G, fiul lui și, născut la 03.07.1972, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței nr.8 din 10.01.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova,
Obligă recurentul la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 40 lei reprezintă onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 martie 2008.
Președinte Judecători
Grefier
Red./.red.
4 ex./02.04.2008
. fond --Trib.
Jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Elena ZainescuJudecători:Elena Zainescu, Ioana Nonea, Elena Negulescu