Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 301/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (3001/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.301/
Ședința publică de la 16 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 2: Leontina Cișmașiu
JUDECĂTOR 3: Florentina Dragomir
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.
Pe rol soluționarea recursului declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr.937/02.11.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul condamnat în stare de arest asistată de avocat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea ia act de susținerile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentei condamnate, având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat împotriva sentinței penale nr.937/02.11.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală și întreruperea executării pedepsei. Arată că prin sentința recurată a fost respinsă cererea de întrerupere a executării pedepsei, formulată în temeiulart.453 alin.1 lit.a Cod procedură penală, de recurenta condamnată, deși aceasta suferă de o boală gravă, are un handicap de gradul I, netratabilă în penitenciar și are în permanență nevoie de un însoțitor, astfel cum reiese și din înscrisurile medicale aflate la dosar.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Precizează că din concluziile expertizei medico-legale efectuată la instanța de fond a reieșit că afecțiunile de care recurenta suferă pot fi tratate în rețeaua medicala a Administrație Naționale a Penitenciarelor.
Recurenta condamnată, având ultimul cuvânt, arată că are un copil minor și că lasă soluționarea cererii la aprecierea instanței.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei penale de față:
Prinsentința penala 937/12.11.2009pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală s-a respins, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnata, deținută în Penitenciarul.
Instanța de executare a arătat că la data de 26.01.2009, condamnata a formulat cerere de întrerupere a executării pedepsei de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală 1119/24.09.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penal, definitivă prin neapelare la data de 14.10.2008, cerere întemeiată pe motive medicale.
În motivarea cererii, petenta a menționat că nu poate fi tratată corespunzător în rețeaua sanitară a penitenciarului, având nevoie de un însoțitor permanent față de afecțiunea de retard mental mediu sever cu care a fost diagnosticată.
Tribunalul a reținut că petenta se află în executarea pedepsei de 5 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prin sentința penală 1119/24.09.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală.
Analizând concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.A- din 06.11.2009, instanța de executare a reținut că afecțiunile de care suferă petenta condamnată pot fi tratate în cadrul rețelei sanitare a ANP cu respectarea indicațiilor terapeutice, neaflându-se în imposibilitatea executării pedepsei din punct de vedere medical.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs condamnata care a solicitat admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei pentru motivul medical invocat și susținut prin acte medicale.
Examinând actele dosarului si încheierea atacată din prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.385/6 alin.3 C.P.P. Curtea constată ca recursul este nefondat.
Recurenta condamnată se află în executarea unei pedepse de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală 1119/24.09.2008 a Tribunalului București Secția a II a penală, definitivă la 14.10.2008, executarea pedepsei urmând a expira la data de 02.12.2013, iar condamnata nu a mai beneficiat de amânarea sau întreruperea executării pedepsei (fila 21, 31 dosar inst. executare).
Potrivit art.455 rap. la art.435 alin.1 lit.a teza I C.P.P. executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă când se constată,pe baza unei expertize medico-legale,că cel condamnat suferă de o boală gravă, care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanța apreciază că întreruperea executării și lăsarea în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin raportul de expertiză medico legală efectuat, în cursul judecății, în primă instanță, s-a concluzionat că petenta condamnată prezintă diagnosticul: tulburare organică de personalitate pe fond intelect liminar, sindrom anemic în remisie". Totodată, s-a menționat că patologia prezentată poate fi tratată în cadrul rețelei sanitare a ANP, cu respectarea indicațiilor terapeutice, și nu se află în imposibilitatea executării pedepsei din punct de vedere medical (file 95-96).
Din cuprinsul raportului de expertiză medico - legală reiese că petenta condamnată a fost prezentă în comisie, a prezentat documente medicale și a efectuat consulturi și investigații medicale de specialitate, inclusiv consult psihiatric, raportul fiind semnat și de un medic de această specialitate.
În consecință, față de probele administrate, Curtea constată, în acord cu instanța de fond, că nu este îndeplinită una dintre condițiile prevăzute de art.455 coroborat cu art.453 alin.1 lit.a C.P.P. pentru a admite cererea de întrerupere a executării pedepsei, din motive medicale, condamnata nefiind suferindă de o boală gravă care să o pună în imposibilitatea executării pedepsei, în regim de detenție.
În acest context, apare ca inutilă analiza referitoare la eventualul pericol concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta punerea în libertate a condamnatei, prin întreruperea executării pedepsei.
Pentru aceste considerente, constatând legală și temeinică hotărârea atacată, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b C.P.P. Curtea va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata împotriva sentinței penale nr. 937/12.11.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală în dosarul -.
In temeiul art.192 alin.2 C.P.P. va obliga recurenta condamnată la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata împotriva sentinței penale nr. 937/12.11.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală în dosarul -.
Obligă recurenta la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red./Dact.
II. - Jud.
09 Aprilie 2010
Președinte:Daniel GrădinaruJudecători:Daniel Grădinaru, Leontina Cișmașiu, Florentina Dragomir
