Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 303/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR- (3053/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.303/
Ședința publică de la 16 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 2: Leontina Cișmașiu
JUDECĂTOR 3: Florentina Dragomir
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.
Pe rol soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI împotriva sentinței penale nr.13/21.01.2009 pronunțată de Judecătoria Buftea și a deciziei penale nr.621/A/13.11.2009 TRIBUNALUL BUCUREȘTI Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul inculpat în stare de arest asistat de avocat din oficiu împuternicire avocațială nr.-/17.02.2010, intimatul inculpat, personal, asistat de avocat în substituirea d-lui avocat din oficiu, intimata parte responsabilă civilmente personal, lipsind intimatele părți vătămate, FERMA, intimatul parte civilă, intimatele părți responsabile civilmente, și intimatul SERVICIUL DE PROBAȚIUNE de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Se procedează la legitimarea inculpatului, certificat de naștere seria -, nr.- eliberat la 23.01.2002.
Intimatul inculpat, întrebat fiind, arată că este de acord a fi asistat de apărător din oficiu.
Curtea ia act de susținerile părților, în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită în temeiușlart.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală rap. la art.385/9 pct.14 Cod procedură penală, admiterea recursului formulat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI, casarea în parte a deciziei penale atacate și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului să i se aplice pedepse cu închisoarea în cuantumul stabilit de instanța de fond, Judecătoria Buftea și de asemenea a se menține modalitatea de executare stabilită de instanța de fond, respectiv executarea cu privare de libertate.
Apreciază că pedepsele stabilite de instanța de apel sunt incorecte atât sub aspectul cuantumului cât și al modalității de executare.
Menționează că nu susține oral cel de al doilea motiv de recurs.
Arată că instanța de apel nu a menționat în concert care sunt rațiunile pentru care apreciat că lăsat în libertate inculpatul se poate îndrepta, în condițiile în care, din datele deținute, rezultă că are în mod constant o conduită infracțională. De asemenea consideră că instanța nu a avut în vedere, faptele comise, modalitatea concretă de săvârșire a acestora împreună cu o altă persoană, vârsta fragedă a inculpatului, precum și datele din fișa de cazier și mențiunile din referatul de evaluare, al raportului de expertiză psihiatrică din care rezultă că inculpatul anterior a mai săvârșit fapte de aceeași natură.
Mai arată că ulterior săvârșirii faptelor pentru care este cercetat în prezenta cauză, față de inculpat s-a luat o măsură educativă de către Judecătoria Buftea, motive pentru care consideră că suspendarea sub supraveghere dispusă de instanța de apel, nu este o modalitatea de individualizare a pedepsei, eficientă, pentru ca acesta să-și atingă scopul, avându-se în vedere perseverența infracțională de care inculpatul a dat dovada.
Apărătorul intimatului inculpat, având cuvântul, solicită în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respingerea recursului și menținerea deciziei pronunțată în apel.
Arată că instanța de apel a analizat situația în raport de circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor, precum și față de circumstanțele personale ale inculpatului, constând în vârstă și lipsa antecedentelor penale.
Apreciază că pedeapsa aplicată de instanța de apel, este suficientă pentru a-și atinge scopul de reeducare, constrângere și exemplaritatea a acesteia.
Apărătorul intimatului inculpat, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat.
Arată că motivele de recurs formulate de parchet nu îl privesc pe inculpatul pe care îl apără. Consideră că instanțele au apreciat în mod corect în raport de circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
Intimata parte responsabilă civilmente, având cuvântul, solicită a se menține hotărârea, a se avea în vedere că fiul său lucrează, are familie, un copil și că a greșit fiind tânăr.
Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că are un copil, familie, lucrează și că regretă enorm cele petrecute.
Intimatul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că la să soluționarea cererii la aprecierea instanței.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr.13 din 21.01.2009, pronunțată de Judecătoria Buftea, în temeiul dispozițiilor art. 334 cod procedură penală a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor după cum urmează:
1. pentru fapta din 29.12.2004 din art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a, e, i cod penal cu aplicare art. 99 și următoarele în art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a, e, i și al. 2 lit. b cod penal, cu aplicare art. 99 și următoarele cod penal;
2. pentru fapta din 17.03.2005 din art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a, e, i cod penal cu aplicare art. 99 și următoarele cod penal în art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. e, i și al. 2 lit. b cod penal cu aplicare art. 99 și următoarele cod penal;
3. pentru fapta din 02.04.2005 din art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a, e, i cod penal cu aplicare art. 99 cod penal în art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. e, i cod penal cu aplicare art. 99 cod penal.
În temeiul art. 208 al. 1.209 al. 1 lit. a, e, i cod penal cu aplicare art. 99 și următoarele cod penal, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa închisorii de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (pentru fapta din 28.11.2004).
În temeiul art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a, e, i și al. 2 lit. b cod penal, cu aplicare art. 99 și următoarele cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 4 (patru) ani, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (pentru fapta din 29.12.2004).
În temeiul art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. e, i cod penal cod penal cu aplicare art. 99 și următoarele cod penal, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (pentru fapta din 02.04.2005).
În temeiul art. 33 și 34 b cod penal au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare.
În temeiul art. 71 cod penal i s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a, teza a II-a și b cod penal, după împlinirea vârstei de 18 ani.
S-a luat act că inculpatul este arestat în altă cauză.
În temeiul art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. a, e, i și al. 2 lit. b cod penal, cu aplicare art. 99 și următoarele cod penal, a fost condamnat inculpatul, la pedeapsa închisorii de 4 (patru) ani, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (pentru fapta din 29.12.2004).
În temeiul art. 208 al. 1-209 al. 1 lit. e, i și al. 2 lit. b cod penal cu aplicare art. 99 și următoarele cod penal a fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 4 (patru) ani, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (pentru fapta din 17.03.2005).
În temeiul art. 33 și 34 b cod penal au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare.
În temeiul art. 71 cod penal i s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a, teza a II-a și b cod penal, după împlinirea vârstei de 18 ani.
S-a luat act că părțile vătămate și Institutul Național de Cercetare-dezvoltare pentru și Nutriție nu s-au constituit părți civile, prejudiciul fiind acoperit prin restituire.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de părțile vătămate -. și G.
În temeiul art. 14, 346 al. 1cod procedură penală raportat la art. 998 și următoarele cod civil au fost obligați inculpații și în solidar și în solidar cu părțile responsabile civilmente, și la plata sumei de 1200 lei (RON) către partea vătămată G.
În temeiul art. 14, 346 al. 1cod procedură penală raportat la art. 998 și următoarele cod civil a fost obligat inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 1000 lei (RON) către partea vătămată.
În temeiul art. 189 cod procedură penală onorariul avocaților din oficiu s-au avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul București.
În temeiul art. 191 al. 2 și al. 3 cod procedură penală au fost obligați inculpații și în solidar cu părțile responsabile civilmente la câte 1200 lei, fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
1. În ziua de 28.11.2008, ora 12.00, martorul, gardian public în cadrul Corpului Gardienilor Publici I, aflat în executarea serviciului de pază, a observat un tânăr care a fugit dinspre hala de păsări, a escaladat gardul împrejmuitor al fermei și cu toate că s-a executat foc de avertisment în plan vertical, tânărul a reușit să fugă pe câmpul din apropiere. Martorul a plecat în urmărirea acestuia cu autoturismul împreună cu martorul; în spatele fermei au depistat doi tineri, care au sustras trei saci, unul dintre tineri fiind recunoscut în persoana tânărului care fugise din hala de păsări. publici au reușit să-l imobilizeze pe tânărul pe care l-au văzut în hală, în persoana numitului, pe care l-au predat organelor de poliție împreună cu bunurile sustrase, bunuri care au fost restituite părții vătămate. Celălalt autor a reușit să se sustragă urmăririi, a fost identificat de gardieni în persoana lui.
Prin ordonanța nr. 11553/P/2004 emisă la data de 2.02.2006 de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bufteas -a dispus în temeiul art.2491, art.11 pct.1 lit.b și art.10 lit.b Cod procedură penală, art.91cod penal și art.38 Cod procedură penală, scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prev. de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, i Cod penal cu aplicarea art.99 Cod penal și aplicarea unei amenzi administrative în cuantum de 200 lei și disjungerea cauzei față de inculpatul sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, prev.de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.a, i cu aplicarea art.99 Cod penal.
2. În ziua de 17.03.2005, în jurul orei 13.30, în timp ce se deplasa cu autocisterna înmatriculată sub nr. B-82- pe din direcția P către B, a auzit un zgomot suspect la remorca din spate. Partea vătămată a oprit autovehiculul în parcare, a coborât pentru a constata dacă sunt posibile defecțiuni la remorcă, iar la revenirea în cabina autocisternei, a observat un individ care fugea de la cabină, ulterior constatând lipsa telefonului marca Nokia 3310 și o borsetă în care se aflau documentele de identitate și suma de 250 lei. Partea vătămată a solicitat ajutorul prietenului său, care au pornit în urmărirea persoanei care a sustras bunurile, astfel fiind identificat în persoana inculpatului. Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă, deoarece bunurile au fost recuperate.
Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptei de furt.
3. În ziua de 2.04.2004, ora 11.00, partea vătămată a parcat autoturismul marca, înmatriculat sub nr. B 81389, cu care efectua activități de distribuție a pâinii, pe șos. - din comuna, în dreptul magazinului. Partea vătămată a intrat în magazin pentru distribuirea pâinii, iar la întoarcere a observat o persoană care avea două telefoane mobile în mână; partea vătămată a pornit în urmărirea acestuia, reușind să scape; partea vătămată l-a identificat pe făptuitor din planșele foto pe inculpatul.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 1000 lei, reprezentând contravaloarea celor două telefoane mobile.
4. În seara de 29.12.2004 partea vătămată Gao prit autoturismul în parcarea Complexului Comercial Prisma și împreună cu martorul, s-a îndreptat către Restaurantul Mc s unde au stat aproximativ 30 minute. La întoarcerea la autoturism a constatat că din dreapta față avea, partea vătămată a observat doi tineri în vârstă de 15-16 ani care erau în parcare; partea vătămată a cerut ajutorul celor doi, iar unul dintre ei, s-a apropiat de autoturism, au desfăcut șuruburile de la, în timp ce celălalt tânăr a rămas la distanță mică de mașină; partea vătămată verificând interiorul autoturismului, a constatat lipsa unei genți în care se aflau acte de identitate, două telefoane mobile și bani.
Inculpații au fost recunoscuți de către părțile vătămate din planșele foto și au susținut că nu recunosc comiterea faptei de furt calificat.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul solicitând redozarea pedepsei aplicate și reindividualizarea modului de executare a acesteia.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate, atât prin prisma motivelor invocate de apelantul condamnat, cât și din oficiu sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.371 alin.2 Cod procedură penală, tribunalul a apreciat că apelul este fondat pentru următoarele considerente:
În mod corect prima instanță a stabilit situația de fapt dedusă judecății, în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză, reținând în sarcina apelantului inculpat săvârșirea a două infracțiuni constând în următoarele:
În seara de 29.12.2004 partea vătămată a oprit autoturismul în parcarea Complexului Comercial Prisma și împreună cu martorul, s-a îndreptat către Restaurantul Mc s unde a stat aproximativ 30 minute. Când s-a întors la autoturism au constatat că din dreapta față avea; cei doi au scos din portbagaj de rezervă, observând în același timp doi tineri în vârstă de 15-16 ani, care stăteau în parcare. Partea vătămată a cerut ajutorul celor doi, iar apelantul inculpat, s-a apropiat de autoturism și împreună cu martorul au început să desfacă șuruburile de la, în timp ce inculpatul a rămas la distanță mică față de mașină.
La un moment dat, apelantul inculpat s-a ridicat brusc și i-a spus martorului că se grăbește și când acesta din urmă s-a ridicat pentru a se uita după el, surprins de comportamentul său, i-a observat pe cei doi tineri în timp ce părăseau parcarea în fugă. Partea vătămată Gav erificat interiorul autoturismului constatând lipsa genții în care se găseau documente de identitate, bani și 2 telefoane mobile marca Nokia.
Partea vătămată împreună cu martorul s-au prezentat la Postul de Poliție, unde au recunoscut din albumul foto pe inculpații și.
Instanța a reținut această situație de fapt în urma analizei coroborate a întregului material probator administrat în cauză, respectiv: declarația părții vătămate potrivit căreia portiera autoturismului nu a fost forțată aceasta fiind descuiată (41, 45, 293 dosarul instanței), procesul verbal de constatare a recunoașterii de pe planșa fotografică a inculpaților de către partea vătămată și martorul, aceștia precizând faptul că inculpatul este cel care i-a ajutat la schimbarea roții dreapta față a autoturismului (42 ), declarația martorului (43 294 dosarul instanței) potrivit căreia portiera autoturismului nu a fost forțată aceasta fiind descuiată, declarațiile inculpatului (f49, 61 dosarul instanței), declarațiile inculpatului (65, 62 dosarul instanței).
2. În ziua de 17.03.2005 în jurul orelor 13:30 în timp ce se deplasa cu autocisterna înmatriculată sub nr. B 82 pe DN 1 din direcția P către B, partea vătămată a auzit un zgomot suspect la remorca din spate.
Partea vătămată a oprit autovehiculul în parcarea amenajată lângă Pădurea din, a oprit motorul și a coborât pentru a verifica existența unei posibile defecțiuni la remorcă.
-se în cabina autocisternei a observat un individ care fugea de la cabină spre pădure. Verificând interiorul cabinei partea vătămată a constatat lipsa telefonului marca Nokia 3310 și a unei borsete în care se aflau documentele de identitate și suma de 250 lei.
Partea vătămată a solicitat ajutor telefonic prietenului său, martorul și împreună au pornit în urmărirea persoanei care a sustras bunurile sus-menționate. în apropierea Pădurii martorul a reușit imobilizarea autorului furtului din cabina părții vătămate, fiind condus la Postul de Poliție și identificat în persoana inculpatului.
Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, bunurile fiind recuperate de la inculpat.
Instanța a reținut această situație de fapt în urma analizei coroborate a întregului material probator administrat în cauză, respectiv: declarația părții vătămate potrivit căreia portiera autoturismului nu a fost forțată aceasta fiind descuiată (9, 10 ), procesul verbal de constatare a săvârșirii infracțiunii flagrante ( 11 ), declarația martorului ( 12, 14, 63 dosarul instanței), declarațiile inculpatului (49, 61 dosarul instanței), declarațiile inculpatului (65, 62 dosarul instanței).
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor anterior expuse, Tribunalul a constatat că, în mod eronat a fost reținută în sarcina apelantului inculpat săvârșirea unor acte de coautorat în cazul faptei comise în data de 29.12.2004 în dauna părții vătămate, acțiunea desfășurată de apelantul inculpat constând în distragerea atenției părții vătămate, acțiune specifică complicității concomitente.
De asemenea s-a remarcat faptul că atât partea vătămată cât și martorul au precizat faptul că portiera stânga față era în poziția închis dar neasigurat, condiții în care nu se mai poate reține efracția ca modalitate de comitere a infracțiunii de furt calificat.
În cea ce privește fapta comisă în data de 17.03.2005 în dauna părții vătămate, s-a constatat faptul că apelantul inculpat a sustras din capul tractor al autocisternei un telefon mobil marca Nokia 3310 și o borsetă în care se aflau documentele de identitate și suma de 250 lei, portiera autocisternei fiind găsită de apelantul inculpat în poziția închis dar fiind descuiată. în consecință, în cauză nu poate fi reținută efracția ca modalitate de comitere a infracțiunii de furt calificat.
În cauză nu poate fi reținută nici escaladarea, ca modalitate de comitere a infracțiunii de furt calificat, întrucât deși cabina capului tractor al autocisternei este situată la o anumită înălțime față de sol, escaladarea presupune depășirea, trecerea peste anumite obstacole care împiedică pătrunderea făptuitorului în locul unde se află bunul pe care urmărește să se sustragă, fiind vorba despre trecerea peste un obstacol pe altă cale decât cea firească.
Or, este evident că pătrunderea apelantului inculpat în cabina autocisternei părții vătămate nu s-a realizat în altă modalitate decât cea firească, și, în consecință nu se poate reține escaladarea ca modalitate de comitere a infracțiunii de furt calificat.
La individualizarea pedepselor aplicate apelantului inculpat, tribunalul a avut în vedere, circumstanțele reale în care au fost comise faptele, în loc public, cuantumul prejudiciului produs dar și circumstanțele personale ale acestuia, vârsta sa, lipsa antecedentelor penale, dezvoltarea sa psiho-fizică.
Prin decizia penală nr.621/A din 13.11.2009, pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - secția a II-a penală, a fost admis apelul declartat de inculpatul, a desființat în parte sentința penală apelată și rejudecând, în fond, în baza art.334 a C.P.P. schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului din infr. prev. de art.208 al. 1-209 al.l lit.a, e, i Cod penal cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal, în infr. prev. de art. 26 rap. la art.208 al. 1-209 al.l lit.a, e și al.2 lit. b Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal (fapta din data de 29.12.2004) și din infr. prev. de art.208 al. 1-209 al.l lit.a, e, i Cod penal, cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal, în infr. prev. de art. 208 al. 1-209 al.l lit. e și al.2 lit. b Cod penal cu aplicarea art.99 și urm. Cod penal (fapta din data de 17.03.2005).
În baza art. 26 rap. la art.208 al.1-209 al.1 lit.a, e și al.2 lit. b cu Cod Penal aplic. art.99 și urm. a Cod Penal fost condamnat inculpatul la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat în dauna părții vătămate. (fapta din 29.12.2004).
În baza art.71 i Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b pe Cod Penal durata executării pedepsei principale.
În baza art.208 al.1-209 al.1 lit. e și al.2 lit. b cu Cod Penal aplic. art.99 și urm. Cod Penal a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în dauna părții vătămate. (fapta din 17.03.2005).
În baza art.71 i Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b pe Cod Penal durata executării pedepsei principale.
În baza art.33 lit.a și a art.34 lit.b s Cod Penal-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.
În baza art.71 i Cod Penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, b pe Cod Penal durata executării pedepsei principale.
În baza art. 110.Cod Penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei închisorii aplicate pe un termen de încercare de 4 ani stabilit în condițiile art.110
Cod PenalÎn baza art.110 ind.1 rap. la art.86 ind.3 al.1 pe Cod Penal durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI;
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
Datele prevăzute în alin. 1 lit. b), c) și d) se comunică Serviciul de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI.
În baza art.86 ind.3 al.3 lit. a, f i Cod Penal s-a impus inculpatului să desfășoare o activitate sau să urmeze un curs de învățământ ori de calificare și să se supună măsurilor de control, tratament și îngrijire în scopul dezintoxicării.
În baza art.71 al.5 pe Cod Penal durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 359.C.P.P. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art.83 și ale art.110 ind.1 al.3
Cod PenalAu fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 192 al.3 cheltuielile C.P.P. judiciare avansate de stat au rămas sarcina acestuia.
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs Ministerul Public - Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI, solicitând admiterea recursului, desființarea hotărârii criticate și reținerea cauzei spre rejudecare, în vederea pronunțării unei soluții legale și temeinice.
În motivele de recurs invocate s-au reținut următoarele:
1. Netemeinicia pedepselor aplicate inculpatului, individualizate disproporționat în raport de gradul de pericol social al faptelor și cu persoana inculpatului, încadrându-se în cazul de casare prevăzut de art.3859alin.1 pct.14 Cod procedură penală, fiind avute în vedere, ca argumente, vârsta, lipsa antecedentelor penale, dezvoltarea psiho-fizică, faptul că se afla prima dată în raport de drept penal de conflict, regimul privativ de libertate ar avea consecințe nefaste asupra dezvoltării sale psihofizice ulterioare.
În raport de circumstanțele personale și reale de comitere a infracțiunilor reținute în cauză, se impunea aplicarea unor pedepse mai aspre inculpatului, sub aspectul cuantumului pedepselor, cât și sub aspectul individualizării executării pedepsei și anume starea de agravare legală, constând în concursul de infracțiuni; instanța de apel în mod greșit a reținut că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind la primul conflict cu legea penală; multiplele activități infracționale, așa cum rezultă din cazierul judiciar, poreclele "" și "Al lui " sunt o recunoaștere a specializării inculpatului în săvârșirea de infracțiuni; instanța de apel a ignorat, gravitatea modalității de comitere a infracțiunii, gravitatea împrejurărilor concrete ale cauzei, a mijloacelor folosite, împrejurările ulterioare comiterii infracțiunii - nu a acoperit prejudiciul, deși a avut posibilitatea de a-și angaja apărător, în apel, nu s-a prezentat la proces, la instanța de fond fiind citat cu mandat de aducere.
2. Greșita încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului, respectiv săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, complicitate la furt calificat.
S-a considerat că încadrarea juridică dată faptelor inculpatului, este nelegală și netemeinică, sub aspectul omiterii unor elemente circumstanțiale agravante, instanța procedând în mod greșit la schimbarea încadrării juridice, pentru următoarele motive:
- în raport cu fapta din 29.12.2004, s-a reținut că a fost comisă în jurul orei 20.00, fiind cu certitudine comisă pe timpul nopții;
- furtul din data de 17.03.2005, a avut loc în cabina unei autocisterne, s-a apreciat că se poate reține elementul circumstanțial agravant, prin escaladare.
Examinând hotărârile recurateprin raportare la primul motiv invocat, care se circumscrie cazului de casare prev. de art.38515pct.14 Cod proc. pen. întrucât nu s-a mai susținut motivul al doilea de recurs, dar și din oficiu, în condițiile art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Sub acest aspect, Curtea constată că TRIBUNALUL BUCUREȘTIa aplicat inculpatului o pedeapsă judicios individualizată ținând seama de criteriile generale de individualizare prev. de art.72 Cod pen. atât sub aspectul cuantumului acesteia, cât și în ceea ce privește modalitatea de executare.
Astfel s-a avut în vedere natura și gravitatea faptei, modalitatea concretă de săvârșirea, circumstanțele reale în care au fost comise faptele, cuantumul prejudiciului produs (relativ redus), dar și circumstanțele personale ale acestuia, vârsta, inculpatul având 14-15 ani la data comiterii faptelor, lipsa antecedentelor penale și dezvoltarea psiho-fizică a acestuia.
Având în vedere aceste criterii, instanța de apel a considerat, în mod corect că, prin reducerea pedepsei aplicate de prima instanță, până la 2 ani închisoare, scopul acesteia este asigurat, precum și îndeplinirea funcțiilor acesteia.
De asemenea, și în ceea ce privește modalitatea de executare, instanța de apel a reținut în mod corect că, față de faptul că inculpatul se află pentru prima dată în conflict cu legea penală, executarea pedepsei prin privarea sa de libertate ar putea avea urmări nefaste asupra dezvoltării sale ulterioare, dar și convingerea că scopul acesteia poate fi atins și fără executarea acesteia, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei și stabilind totodată măsuri de supraveghere în sarcina inculpatului prev. în art.110 prin raportare la art. 863alin.1 Cod pen.
Față de toate acestea, constatând că hotărârea Tribunalului București este legală și temeinică, Curtea în temeiul art. 38515pct.1 lit.b Cod proc. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI, cheltuielile judiciare avansate urmând să fie suportate de stat, conform art.192 alin.3 Cod pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BUCUREȘTI împotriva sentinței penale nr. 13 din 21.01.2009, pronunțată de Judecătoria Buftea și a deciziei penale nr. 621/A din 13.11.2009, pronunțată de TRIBUNALUL BUCUREȘTI - secția a II-a penală.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Onorariul avocaților din oficiu pentru intimații inculpați și, în sumă de câte 200 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. / 2 ex. / 25.02.2010
- II. - jud.: ;
08 Aprilie 2010
Președinte:Daniel GrădinaruJudecători:Daniel Grădinaru, Leontina Cișmașiu, Florentina Dragomir
