Infracțiuni la legea cecului (legea nr. 59/1934). Decizia 302/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
(3017/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.302/
Ședința publică de la 16 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 2: Leontina Cișmașiu
JUDECĂTOR 3: Florentina Dragomir
GREFIER - - -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror -.
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpații și împotriva sentinței penale nr.461/11.06.2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 B și a deciziei penale nr.605/A/06.11.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns recurenții inculpați, fiind reprezentați de avocat ales, împuternicire avocațială nr.3658/18.01.2010 și nr.3669/15.02.2010, lipsind intimata parte vătămată
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, ia act de susținerile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentului inculpat și, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale de apel, a sentinței penale de la fond și rejudecând a se dispune, în principal, achitarea inculpaților în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod procedură penală, dat fiind că fapta nu există în materialitatea sa, în subsidiar, solicită în temeiul art. art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.d Cod procedură penală, achitarea dat fiind că lipsește latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii. Într-un al doilea subsidiar, solicită aplicarea unei amenzi administrative, prin aplicarea dispozițiilor art.181Cod penal, dat fiind că în opinia recurenților fapta comisă nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Solicită a fi avute în vedere concluziile scrise, ample, depuse la dosarul Judecătoriei Sectorului 6
Menționează că inculpații au emis cec-urile ca urmare a unui contract intervenit cu furnizorul SRL, de asemenea, au convenit să emită file cec, iar data scadenței plății să fie trecută la un moment ulterior, chiar peste 2 săptămâni, așa cum prevede contractul. Precizează că, anterior, filele cec aveau două rubrici, respectiv data emiterii, data plății, în acest moment există pe acest imprimat numai rubrica, data plății.
Arată că, în practică, aceasta este modalitatea practicată la acest moment, se emite cec-urile, în alb, fiind semnate numai de emitent, ulterior, fiind completate de beneficiar, sau sunt completate de emitent în totalitate, însă data scadenței este alta, decât aceea la care a fost înmânată fila cec.
Consideră că, înmânarea filei cec este una iar emiterea este alta, fila cec a fost dată la un moment, însă este completată în altul.
Mai arată că, sumele pentru care au fost emise filele cec au fost achitate și mai mult au fost emise înainte ca firma să intre în interdicție bancară. Apreciază că, dacă o asemenea faptă ar fi considerată ca fiind infracțiune, toți comercianții ar trebuia să fie arestați și condamnați, în considerarea faptului că data menționată este falsă.
Arată că, în legea cec-ului, se prevede că și cec-ul în alb, care este semnat și ștampilat, ca trăgător fără a completa alte rubrici și pe care îl completează beneficiarul, este valabil ca instrument cec ca și cec-ul postdatat. Precizează că, cec-ul postdatat este cel care este înmânat beneficiarului astăzi și pe care se trece o dată de scadență, ulterioară.
Motive pentru care apreciază că, fapta inculpaților constând în a înmâna un cec astăzi și a se trece o dată, a plății, ulterioară datei de astăzi, ar însemna dată falsă.
Consideră că, în fapt, nu există infracțiune în materialitatea ei, în subsidiar, apreciază că inculpații nu au avut intenția de a emite cec-uri fără acoperire, nefiind întrunite elementele constitutive ale faptei pentru care au fost condamnați - latură subiectivă și obiectivă și, într-un al doilea subsidiar, consideră că dacă s-ar aprecia că este o infracțiune, acesta nu prezintă pericol social.
Învederează faptul că în art.84 din Legea cecului se arată că atunci "când emiterea cec-ului se datorează unui fapt scuzabil emitentul va fi apărat de pedeapsă", astfel că legiuitorul a avut în vedere ipoteza în care, dintr-o eroare s-ar emite într-un anume fel cec-ul, aceasta ar constitui un fapt scuzabil, care nu constituie infracțiune.
Consideră că, în speță, este vorba de un fapt scuzabil, dat fiind că s-a convenit între părți, în contractul cu furnizorul aducerea mărfii, înmânarea facturii și trecerea datei scadenței filei cec peste 2 săptămâni, aceasta constituind convenția părților, respectiv faptul scuzabil, care nu constituie infracțiune.
Totodată, solicită a se avea în vedere că inculpații sunt necunoscuți cu antecedente penale, absolvenți de studii superioare ai unei facultății economice --, iar prejudiciul a fost recuperat, motive pentru care condamnarea aplicată le-ar afecta pe viitor cariera.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, cu privire la încadrarea juridică stabilită de instanța de fond prin schimbarea încadrării juridice menționată în rechizitoriu, opinează că, nu sunt incidente prev.art.84 pct.3 din Legea cec-ului, dat fiind că data menționată, ca dată a emiterii filei cec nu poate fi considerată o dată falsă, fiind stabilită potrivit înțelegerii părților.
Consideră că trimiterile, menționate de inculpați în apărare, la normele cadrul ale și la dispozițiile din legea cec-ului, nu sunt întemeiate pe dispozițiile din prezenta cauză.
Menționează că, față de probele administrate în cauză, fapta inculpaților întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.84 pct.2 din Legea 59/1954, respectiv fapta de a emite în formă continuată file cec fără a avea, la tras disponibil suficient. Din probele administrate rezultă că în perioada februarie - martie 2006, inculpații au emis mai multe file cec care fiind prezentate pentru plată, s-a constat că nu exista disponibil suficient în bancă, pentru acoperirea acestora.
Cu privire la data emiterii se constată că un număr de 24 file cec, poartă ca data a emiterii o dată ulterioară datei de 20.02.2006, dată la care, societatea inculpaților a intrat în interdicție bancară, de a emite file cec. Apreciază că, sunt îndeplinite cerințe legale, pentru a se considera că sunt întrunite constitutive ale acestei infracțiuni, chiar în condițiile plății ulterioare a prejudiciului.
Mai mult chiar, dacă data înmânării efective ar fi similară cu data emiterii facturilor, atunci acesta ar fii momentul la care trebuie să ne raportăm privind existența sau nu a disponibilului în cont, or, inculpații au invocat în apărare dispoziții în sensul că data care apare pe cec ca dată a emiterii, este data stabilită de părți, ca dată a scadenței.
Arată că, data emiterii este data prezentării la plată sau data scadenței facturii, dată la care inculpații aveau obligația să se asigure că exista disponibil suficient pentru onorarea cec-urilor.
Solicită admiterea recursurilor inculpaților, în sensul schimbării încadrării juridice, întemeiat pe dispozițiile art.3859pct.17 Cod procedură penală, în infracțiunea reținută în actul de sesizare în formă continuată și pronunțarea unei soluții sub acest aspect, dat fiind că la data emiterii filelor cec, în mod cert, nu exista disponibilul în cont.
Apărătorul recurenților inculpați și, având cuvântul în replică, arată că se opune schimbării de încadrare juridică, menționează că nu se pune problema inexistenței disponibilului, la data emiterii cec-urilor și mai mult la data scadentei, cu siguranță că exista disponibil, dat fiind că această dată a fost convenită între părți.
Menționează că, anterior, la societate exista cont curent și cont de cec, și deci trebuia să existe tot timpul disponibil în acel cont separat, contul fiind verificat de BNR, la emiterea cec-ului. În momentul de față, societatea are un singur cont din care se fac plăți cu cec, cu bilet la ordin, pentru furnizori și plăți pentru salarii, astfel încât nimeni nu poate anticipa care este soldul acestui cont, de exemplu la ora 15, când ajunge o filă cec la plată, acesta este situația reală din practică, la ora 8 poți avea disponibil iar la ora 14 datorită unor plăți în derulare soldul poate fi epuizat.
Consideră că, în recursul inculpaților nu se poate schimba încadrarea juridică, dat fiind că s-ar crea pentru inculpați o situație defavorabilă.
Menționează că data plății convenită între părți este o dată reală, motiv pentru care consideră că nu există nici un fals.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față.
Prin sentința penală nr.461/11.06.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B în dosarul penal nr-, în baza art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod și art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal rap. la art. 80 alin. 2 Cod penal coroborat cu art. 76 alin. 1 lit. e Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a-II-a, lit. b și lit. c Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni stabilit în condițiile art. 82 Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
S-a făcut aplicarea art. 359 Cod proc. pen. și s-a pus în vedere inculpatului dispozițiile art.83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
În baza art.84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.74 alin.1 lit.a Cod penal rap. la art.80 alin.2 Cod penal coroborat cu art.76 alin.1 lit.e Cod penal a fost condamnată inculpata la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal s-a interzis inculpatei drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a lit.b și lit. c Cod penal.
În baza art. 81 Cod penal s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 3 luni stabilit în condițiile art.82 Cod penal.
În baza art.71 alin.5 Cod penal s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.
S-a făcut aplicarea art. 359 Cod proc. pen. și s-a pus în vedere inculpatei dispozițiile art.83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a respins cererea de luare față de inculpați a măsurii de siguranță a interzicerii funcției de a fi administrator în cadrul unei societăți comerciale, prev. de art.115 Cod penal, formulată de Ministerul Public, ca neîntemeiată.
În baza art.191 alin.1 Cod fiecare dintre inculpați a fost obligat la câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că între - România SRL și s-au derulat, în perioada ianuarie-martie 2006 raporturi comerciale, în baza unui contract de colaborare, prima societate având calitatea de vânzător de băuturi nealcoolice, iar cea de-a doua calitatea de cumpărător. În cuprinsul contractului ce reglementa relația de afaceri a celor două societăți comerciale la pct. 3.3 se menționează că, achitarea facturilor se va face de către în termen de cel mult 21 de zile calendaristice de la primirea acestora, cu filă CEC sau cu ordin de plată, așa cum apare menționat în cuprinsul documentelor de livrare (factura).
În derularea acestei relații comerciale, în perioada ianuarie - martie 2006, au fost emise de către inculpatul CEC-urile seria -.312 nr. -, -, -, ---, ---, -, -, -, -, -, -, iar de către inculpata CEC-urile seria -.312 nr.-, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, - și -.
Aceste file CEC deși au fost emise la data emiterii facturilor au fost postdatate, menționându-se în cuprinsul acestora ca dată a emiterii data scadenței facturii pentru plata cărora fuseseră emise. Introduse la plată s-a constatat că a intrat în interdicție bancară de a emite CEC-uri, la data de 20.02.2006, toate CEC - urile menționate, anterior, fiind refuzate la plată pentru lipsă disponibil în cont.
Situația de fapt reținută de instanța fondului a fost confirmată de declarațiile inculpaților, de declarația martorului și de adresa nr. 2032/2009 emisă de - România SRL.
Potrivit art. l pct. 5 din Legea nr. 59/1934, CEC-ul trebuie să cuprindă data și locul emiterii, ceea ce înseamnă că în cuprinsul acestuia trebuie menționată data completării, care este data emiterii. Completarea corectă a CEC- ului este extrem de importantă, întrucât CEC-ul, potrivit art. 29 din Legea nr. 59/1934 este plătibil la vedere. Art. 30 din Legea nr. 59/1934 stabilește și un termen de prezentare pentru plata, ce curge de la data emiterii, termen care, însă, nu produce efecte, în ceea ce privește valabilitatea acestuia, ci doar în ceea ce privește dreptul de regres împotriva giranților și garanților.
Faptul că părțile au înțeles să stabilească o dată ulterioară introducerii la plată, nu are relevanță în ceea ce privește modalitatea de completare a CEC-ului, art. 1 pct. 5 din Legea nr. 59/1934 stipulând, în mod clar și limitativ, că data emiterii trebuie menționată în cuprinsul acestuia. Nimic nu împiedică părțile să stabilească modalitatea de derulare a relației comerciale prin emiterea filei CEC la data scadenței, inserarea în cuprinsul CEC-ului a unei alte date decât cea a emiterii, fiind sancționată de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934.
Necompletarea corespunzătoare a filei CEC în ceea ce privește datele de la art. 1 din Legea nr. 59/1934, atrage incidența art. 2 din Legea nr. 59/1934, care arată că "titlul căruia îi lipsește una din condițiunile arătate în articolul precedent (art.l din Legea nr. 59/1934) nu va fi socotit CEC, afară de cazurile arătate în mod limitativ în cuprinsul articolului", care nu se regăsesc în speță. Odată reținut faptul că fila CEC nu a fost completată în mod corespunzător, în ceea ce privește menționarea datei emiterii, fila CEC este lovită de nulitate, astfel că nu mai pot fi incidente dispozițiile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, ce sancționează emiterea unei file CEC în mod valabil, prin completarea tuturor mențiunilor prev. de art. 1 din Legea nr. 59/1934, fără a exista acoperirea necesară în contul trasului sau urmată de extragerea disponibilului din contul trasului sau art. 84 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 59/1934, ce sancționează emiterea unei file CEC fără a fi avut autorizarea trasului.
Inculpații se apără arătând ca o astfel de modalitate de completare a filei CEC a fost stabilita de comun acord de ambele părți, însă acest aspect nu are relevanță în cauză, atât timp cât normele care reglementează completarea și emiterea unei file CEC sunt norme de ordine publică, neavând caracter dispozitiv, de la acestea neputându-se deroga.
Inculpații se apără arătând că atâta timp cât art. 67 din Normele cadru nr. 7/1994 reglementează posibilitatea emiterii CEC-ului în alb, care nu cuprinde mențiunile prev. de art. 1 din Legea nr. 59/1934, menționarea unei date convenite de părți nu lipsește de valabilitate fila CEC. Cu privire la această apărare instanța menționează că părțile nu au convenit ca plata să se facă prin emiterea unei file CEC în alb, care presupune o procedură diferită de emitere față de plata prin CEC, astfel, că apărările acestora sunt lipsite de relevanță.
Astfel, faptele inculpatului de a emite filele CEC seria -.312 nr. -, -,-, ---, ---, -, -, -, -, -, - menționând în cuprinsul acestora o altă dată decât cea a emiterii și înmânării CEC-ului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Referitor la reținerea formei continuate a infracțiunii, în cauză există unitate de subiect activ al infracțiunii și pluralitate de acte de executare. În ceea ce privește unitatea de rezoluție infracțională, dat fiind intervalul scurt de timp scurs între actele de executare, precum și faptul că filele CEC provin din același carnet de CEC-uri, avându-se în vedere și unitatea valorii sociale căreia i s-a adus atingere prin săvârșirea actelor materiale, anume patrimoniul persoanei, instanța apreciază că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 41 alin. 2. pen.
Inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție indirectă, în sensul dispozițiilor art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod penal. Infracțiunea prev. de art. 81 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 este o infracțiune de pericol. Acesta a prevăzut rezultatul faptei sale și deși nu 1-a urmărit a acceptat producerea lui.
Faptele inculpatei de a emite filele CEC seria -.312 nr.-, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, - și -, menționând în cuprinsul acestora o altă dată decât cea a emiterii și înmânării CEC-ului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Referitor la reținerea formei continuate a infracțiunii, în cauză există unitate de subiect activ al infracțiunii și pluralitate de acte de executare. În ceea ce privește unitatea de rezoluție infracțională, dat fiind intervalul scurt de timp scurs între actele de executare, precum și faptul că filele CEC provin din același carnet de CEC-uri, avându-se în vedere și unitatea valorii sociale căreia i s-a adus atingere prin săvârșirea actelor materiale, anume patrimoniul persoanei, instanța apreciază ca în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 41 alin. 2. pen.
Inculpata a săvârșit infracțiunea cu intenție indirectă, în sensul dispozițiilor art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod penal. Infracțiunea prev. de art. 81 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 este infracțiune de pericol. Aceasta a prevăzut rezultatul faptei sale și deși nu 1-a urmărit a acceptat producerea lui.
Reținând vinovăția inculpaților în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934 cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal, instanța fondului a procedat la tragerea la răspundere penală a acestora, prin aplicarea unei pedeapse.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 alin.1 Cod pen. în consecință, instanța fondului a ținut seama de gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, reținând în acest sens faptul că emiterea de cecuri cu altă dată decât cea a emiterii de către administratorul unei societăți comerciale sau persoana împuternicită de acesta în acest sens, este de natură să afecteze bunul mers al relațiilor comerciale, având ca efect blocaje în activitatea comercială privată. De asemenea, comercianții nu pot analiza solvabilitatea partenerilor de afaceri, la momentul la care încheie contracte comerciale cu aceștia. Pe lângă aceasta, va fi avută în vedere și valoarea socială căreia i s-a adus atingere prin săvârșirea faptei: patrimoniul persoanei, una din cele mai importante valori proteguite judiciar.
Pe de altă parte, instanța fondului a mai reținut și faptul că inculpații au recunoscut emiterea filelor CEC deși nu au recunoscut faptele, cu privire la care au fost cercetați, au un copil minor în întreținere.
Avându-se, însă, în vedere numărul actelor materiale săvârșite, instanța fondului a ales ca sancțiune aplicabilă pedeapsa închisorii.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații și solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței apelate, rejudecarea cauzei și achitarea lor, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. Cod proc.pen. sau art.10 lit.d considerând C.P.P. ca fapta de emitere de cecuri cu data falsă lipsește în materialitatea sa sau că infracțiunii de emitere a unui CEC cu data falsa îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv latura subiectivă.
În subsidiar, s-a solicitat de către cei doi inculpați aplicarea unei sancțiuni administrative considerând ca faptele lor nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.
Prin decizia penală nr.605 din 6.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală, au fost respinse, ca nefondate, apelurile formulate de inculpații și, împotriva sentinței penale nr.461/11.06.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B în dosarul penal nr-, pentru următoarele considerente:
Astfel, prin rechizitoriul nr.5102/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 B, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților și, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. art. 41 alin. 2 Cod penal, reținându-se că între - România L și SRL existau relații comerciale bazate pe vânzarea-cumpărarea către cea de-a doua de băuturi răcoritoare. Așa cum rezultă din plângerea formulată, - România SRL a livrat, în urma comenzii, inculpatei, marfă reprezentând băuturi în ambalaje autorizate, aparținând SC SRL, pentru care s-au emis facturi, pentru plata cărora inculpata a emis mai multe filele CEC, care au fost refuzate la plată pentru motivul "lipsă totală de disponibil".
Din raportul de constatare tehnico-științifică nr.179.527 din 14.07.2006, a rezultat că semnăturile de la rubrica "semnătura trăgătorului" de pe filele CEC seriile -.312 nr.-, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, - și - au fost executate de inculpata. de la rubrica "semnătura trăgătorului" de pe filele seria - 312.nr. 0-, 0- și 0- nu au fost executate de inculpata. Se constată că inculpata a emis 14 file CEC care nu aveau acoperire în bancă, din declarațiile acesteia date pe parcursul cercetărilor rezultând că inculpatul a emis 17 filele CEC pe care le-a semnat și ștampilat, adică inclusiv cele pentru care expertiza a stabilit că nu sunt semnate de aceasta.
În cel de-al doilea raport de constatare tehnico - științifică nr. 179.525 din 09.07.2006 s-a concluzionat că scrierile de la rubricile filelor CEC seria - 312 nr. -, nr.-,-, nr.---, nr. ---, nr.-și nr. - au fost executate de către inculpatul, care avea drept de semnătură la bancă pentru contul societății. trăgătorului de pe aceste file CEC au fost executate de inculpatul. Astfel, inculpatul a emis 12 file CEC, care nu avut acoperire în bancă. Banca Națională a României a comunicat printr-o adresă că figurează cu 128 de incidente de plată cu filele CEC și 371 incidente de plată bilete la ordin, societatea aflându-se în interdicție bancară în perioada 20.02.2006 - 06.04.2007.
Astfel, din probele administrate în dosar atât în faza de urmărire penala, cât și la instanța de fond, precum și în apel, Tribunalul a reținut fără putință de tăgadă vinovăția inculpaților la săvârșirea faptelor pentru care fost condamnați de către instanța de fond.
Astfel, în mod corect, prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpații și din infracțiunea prev. de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu aplic. art.41 alin.2 infracțiunea prev. de art. art.84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934 cu aplic. art.41 alin.2 și Cod Penal, în consecință, condamnarea acestora pentru această infracțiune.
Deși se critică această soluție, fiind pe larg analizate considerentele hotărârii, Tribunalul a constatat că, în ceea ce privește vinovăția inculpaților la săvârșirea acestor fapte, din analiza coroborată a probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, a cercetării judecătorești la prima instanță, în cauză există probe care să confirme, faptul că inculpații și, în baza unei rezoluții infracționale unice au emis în perioada februarie - martie 2006, 17 file CEC fără acoperire in favoarea SC Romania SRL.
Astfel, în mod corect instanța de fond a apreciat că împrejurările concrete în care s-au desfășurat acțiunile inculpaților, așa cum sunt evidențiate de probe, nu conduc la concluzia că aceștia au urmărit să inducă în eroare reprezentanții părții vătămate, să provoace în mintea acestora o falsă reprezentare a realității, datorită căreia să ia o dispoziție care îi va pricinui o paguba materială.
Întrucât inculpații au emis filele CEC necompletate legal, încadrarea juridica a acestor fapte este cea prev. de art.84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934, inculpații săvârșind infracțiunea cu intenție indirectă, în sensul dispozițiilor art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod penal. Infracțiunea prev. de art. 81 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 59/1934 fiind infracțiune de pericol, iar inculpații au prevăzut rezultatul faptei sale și deși nu 1-a urmărit a acceptat producerea lui.
Reținând vinovăția inculpaților în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934 cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal, instanța fondului a procedat la tragerea la răspundere penală a acestora, aplicându-le o pedeapsă.
Reevaluând întreg materialul probator existent în cauză, Tribunalul a constatat că situația de fapt a fost corect stabilită iar soluția pronunțată, în sensul unei condamnări, are la bază tocmai situația redată mai sus.
Tribunalul a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art.181Cod Penal, astfel, la aprecierea gradului de pericol social concret al faptelor se ține seama de modul și de mijloacele de săvârșire a faptei (în cauza nu este vorba de un singur act material al inculpaților ci de 17 astfel de acte, iar pe de altă parte, acestea au fost emise și după ce intrase în interdicție bancară și anume data de 20.02.2006 ), de scopul urmărit, de împrejurările în care a fost comisă, de urmarea produsă, precum și de persoana și conduita inculpaților, iar acestor din urma aspecte prima instanța le-a dat eficiență din punct de vedere juridic reflectată în cuantumul pedepsei și modalitatea de executare.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei, Tribunalul a apreciat că instanța de fond a manifestat clemență față de inculpați, în condițiile în care fapta săvârșită de acesta prezenta un pericol social deosebit, aducând atingere relațiilor sociale de ordin patrimonial care iau naștere, se desfășoară și se dezvoltă pe baza bunei-credințe a participanților la aceste raporturi juridice, a încrederii pe care aceștia și-o acordă reciproc și care folosesc cecul ca instrument de plată.
Împotriva deciziei penale au declarat recurs inculpații și, solicitând admiterea recursului și desființarea sentinței instanței de fond, arătând că aceasta este nelegală și netemeinică.
În motivarea și dezvoltarea orală a motivelor de recurs, inculpații recurenți au solicitat, în principal, achitarea, motivat de faptul că infracțiunea de emitere a unui CEC cu dată falsă nu există, în materialitatea ei, sau că faptei reținute în sarcina lor și pentru care au fost condamnați penal îi lipsește unul din elementele constitutive ale unei infracțiuni respectiv, latura subiectivă - intenția și latura obiectivă, în sensul că nu au fost emise CEC-uri cu dată falsă.
În subsidiar, recurenții au solicitat aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, având în vedere faptul că pericolul social al pretinsei infracțiuni este foarte redus iar, potrivit dispozițiilor art. 181din Codul penal la stabilirea, în concret, a gradului de pericol social trebuie să se țină seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, împrejurările în care a fost comisă fapta, urmările produse și conduita și persoana făptuitorului.
Examinând hotărârile recurate prin raportare la motivele invocate de către inculpați, care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art.3859pct.9,14, 17 și 18 Cod proc. pen. dar și din oficiu, în condițiile art.3859alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Analizând hotărârea atacată prin prisma motivului de casare prev. de art. 3859pct.9 Cod procedură penală, raportat la dispozițiile art. 356 din Codul d e procedură penală, în sensul că în conținutul deciziei nu se face o descriere a faptelor reținute, o analiză a probelor și nu se motivează soluția dată, Curtea constată ca nefondată critica recurenților.
Verificând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că situația de fapt și vinovăția inculpaților în săvârșirea faptelor au fost corect stabilite de instanța de fond prin schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea prev. de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 cu aplic. art.41 alin.2 Cod Penal, reținută în actul de sesizare infracțiunea prev. de art. art.84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934 cu aplic. art.41 alin.2.Cod Penal
În acest sens, Curtea mai constată că, atât instanța de fond cât și instanța de apel au motivat, în mod temeinic, reținerea infracțiunii de emitere a unei file cec fals și fără acoperire, în baza probatoriului administrat în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești la prima instanță, prin evidențierea aspectelor faptice, a modului în care inculpații au acționat și au analizat fapta prin prisma elementelor constitutive ale infracțiunii, concluzionând că, există probe care să confirme, faptul că inculpații și, în baza unei rezoluții infracționale unice au emis în perioada februarie - martie 2006, 17 file CEC postdatate, fără acoperire în favoarea SC Romania SRL, deși se aflau în interdicție bancară, astfel cum rezultă din adresa BNR nr. II/4/3184/31.05.2006 (fila 79 p).
Curtea apreciază ca neîntemeiată și critica recurenților privind cazul de casare prev. de art. prev. de art. 3859pct.17 Cod procedură penală, referitor la greșita încadrare juridică dată faptelor reținute în sarcina lor.
Încadrarea juridică a faptei în dispozițiile art. 84 alin.1 pct.3 din Legea 39/1934 de către instanța de fond, prin schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în rechizitoriu, corespunde situației de fapt reținute de către cele două instanțe, în sensul că necompletarea corespunzătoare a filei CEC în ceea ce privește datele de la art. 1 pct. 5 din Legea nr. 59/1934, printre care și menționarea datei emiterii, atrage nulitatea filei CEC, astfel că, nu mai pot fi incidente dispozițiile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, ci dispozițiile art. 84 alin.1 pct.3 din aceiași lege care incriminează "fapta de a emite un CEC cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul dintre elementele esențiale cerute de alineatele 1,2,3 si 5 ale art. 1 si 11".
De fapt, ceea ce critică recurenții prin invocarea dispozițiilor art. 3859pct.17 Cod procedură penală, nu este o problemă de drept care să poată fi suspusă controlului judiciar în cadrul acestui caz de casare, ci aceștia se referă exclusiv la situația de fapt stabilită - solicitând stabilirea altei situații de fapt de fapt, respectiv să se constate că fapta nu există în materialitate ei sau nu sunt întrunite elementele constitutive ale faptei, or, verificarea legalității încadrării juridice de către instanța de recurs nu poate aduce atingere situație de fapt stabilite de instanța de fond și de apel.
De asemenea, instanța nu poate primi nici solicitarea parchetului de schimbarea a încadrării juridice a faptei întrucât, pe lângă considerentele deja expuse, acesta nu a formulat recurs și fiind într-o cale de atac declarată de inculpați, nu li se poate agrava situația juridică.
Singurul caz de casare care permite o verificare în fapt a cauzei este cel prevăzut de art. 3859pct. 18 care va fi analizat în continuare.
Astfel, Curtea constată că este nefondată critica recurenților circumscrisă cazului de casare prevăzut de rt. 3859pct. 18 Cod procedură penală, întrucât nu există o contradicție evidentă între cele reținute prin hotărârea de condamnare și probele administrate, starea de fapt reținută nefiind consecința unei denaturări - evidentă și necontestată - a probelor, ci aprecierii acestora de către ce două instanțe.
În alineatul 1 pct. 3 al articolului 84 din Legea 39/1934 este incriminată fapta de a emite un CEC cu dată falsă sau căruia îi lipsește unul dintre elementele esențiale cerute de alineatele 1, 2, 3 și 5 ale art. 1 și 11.
În raport de aceste norme, se constată existența elementelor constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților. Este evidentă, pe latura subiectivă, o vinovăție sub forma intenției indirecte, a prevăzut rezultatul faptei sale pe care deși nu l-a urmărit, a acceptat producerea lui, infracțiunea consumându-se în momentul emiterii cecului în condițiile enunțate anterior. La fel constată că existența laturii obiective nu este condiționată de "pătrunderea" actelor în circuitul civil (lucru realizat, de altfel, în momentul în care beneficiarul cec-urilor le-a prezentat în vederea valorificării, consecința fiind cea a refuzului la plată, pe motivul lipsei disponibilului bancar).
În cauză instanțele de fond și apel au examinat cauza sub toate aspectele și au reținut o situație de fapt dovedită ( cu declarațiile părții vătămate SC România SRL, declarația martorului ( fila 82 dosar instanța de fond),concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifică care au indicat ca autori ai scrierilor de la rubricile de pe cele 17 file cec postdate pe inculpații și, adresa BNR din care rezultă că în perioada 20.02.2006-06.04.2007 societatea comercială era declarată în interdicție bancară de a emite cecuri) și recunoscută chiar de inculpați ( cu precizarea că au stabilit cu beneficiarul ca data emiterii filei CEC este data scadenței facturii, aspect care nu are relevanță în cauză în raport de refuzul la plată a filelor CEC pentru "lipsă total disponibil în cont", interdicția bancară în care societatea se afla la momentul emiterii acestor file CEC) dar și caracterul obligatoriu al nomelor care reglementează emiterea filelor CEC, art. 1 pct 5 din Legea nr. 59/1934, fiind probate atât existența faptei în materialitatea ei cât și, vinovăția inculpaților.
Curtea reține ca și instanța de apel că, prima instanță, în mod corect, a înlăturat susținerile inculpaților care au invocat în apărarea prevederile art. 67 din Normele cadru nr. 7/1994 care reglementează posibilitatea emiterii CEC-ului în alb, ce nu cuprinde mențiunile prev. de art. 1 din Legea nr. 59/1934, întrucât din întreg materialul probator administrat rezultă că părțile nu au convenit ca plata să se facă prin emiterea unei file CEC în alb, care presupune o altă procedură de emitere față de plata prin CEC, astfel, că apărările acestora sunt lipsite de relevanță.
Curtea, reține de asemenea că, potrivit pct. 259 din Normele-cadru ale Băncii Naționale a României nr. 7/1994, pentru ca un cec să fie valabil nu este necesar ca el să întrunească condițiile esențiale menționate de art. 1 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, din chiar momentul emiterii sale, ci el trebuie să le întrunească în momentul prezentării la plată.
Din interpretarea pct. 259 din Norme rezultă că, completarea cecului trebuie să se facă în conformitate cu înțelegerea intervenită între trăgător și primitor, înțelegere care nu a existat în cauză, însă pentru ca un cec să fie valabil, el trebuie să întrunească în momentul prezentării la plată condițiile esențiale menționate de art. 1 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, condiții care în speță nu au fost îndeplinite nici la momentul emiterii filelor CEC și nici ulterior, la momentul prezentării la plată.
Curtea mai reține că, în mod corect, instanța de fond a apreciat cu privire existența unității de subiect activ al infracțiunii, pluralității de acte de executare, intervalului scurt de timp scurs între actele de executare, unității valorii sociale căreia i s-a adus atingere prin săvârșirea actelor materiale aspecte care justifică reținerea formei continuate a infracțiunii.
În consecință, faptele reținute în sarcina inculpaților există în materialitatea lor și întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii, în formă continuată, de emitere de file CEC u dată falsă și fără acoperire, faptă prev. de art. 84 alin.1 pct.3 din Legea nr. 59/1934.
În ceea ce privește solicitarea inculpaților de reapreciere a materialului probator administrat în cauză prin aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, Curtea constată că această critică nu se încadrează în dispozițiile art. 3859pct. 18 ca dealtfel, în niciunul din cazurile prevăzute de art. art. 3859alin.1 din Codul d e procedură penală.
În realitate, este vorba despre modul în care instanța de fond a apreciat asupra existenței pericolului social concret al faptei, ca și trăsătură esențială a infracțiunii, în conformitate cu prevederile art. 17 din Cod penal, aspect analizat, pe larg, de instanța de apel, dar care nu poate face obiectul recursului deoarece instanța de recurs nu judecă din nou cauza ci verifică doar modul în care probele administrate se reflectă în soluția pronunțată, dacă există discordanță între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, și pe cale de consecință, nu se impune a fi analizată de
Curtea apreciază ca nefondată și critica referitoare la individualizarea pedepselor circumscrisă cazului de casare prev. de art. 3859pct. 14 din Codul d e procedură penală, întemeiat pe faptul că, instanța de fond a avut în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal și a dat eficiență circumstanțelor favorabile referitoare la lipsa antecedentelor penale ale inculpaților, faptul că au întreținere un copil minor, reținându-le ca circumstanțe atenuante, cu consecința aplicării unei pedepse sub minimum prevăzut de lege și cu suspendarea condiționată a acesteia, pedepsele aplicate fiind apte să asigure realizarea scopului preventiv-educativ prevăzut de art. 52 din Codul penal. Nu poate fi reținută ca circumstanță atenuantă, atitudinea sinceră a inculpaților, având în vedere că aceștia au avut o atitudine oscilantă sau de recunoaștere parțială a faptelor în raport de propria interpretare dată dispozițiilor legale.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați și îi va obliga la plata a câte 100 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 461/11.06.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B și a deciziei penale nr.605 din 6.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală.
Obligă inculpații la plata a câte 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. / 2 ex. / 25.02.2010; 19.04.2010
- - jud.: ;
Președinte:Daniel GrădinaruJudecători:Daniel Grădinaru, Leontina Cișmașiu, Florentina Dragomir
