Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 566/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
DOSAR NR-(750/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SECTIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.566/
Ședința publică de la 14 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 2: Niculina Alexandru
JUDECĂTOR 3: Francisca Maria
GREFIER -
* * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București - a fost reprezentat de procuror.
Pe rol soluționarea recursului declarat de condamnatul G împotriva sentinței penale nr.216/24.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul condamnat G în stare de arest, asistat de avocat ales împuternicire avocațială nr.-/14.04.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătoarea recurentului condamnat, depune la dosar note scrise, 2 memorii, raport de nouă expertiză medico-legală din 2008.
Reprezentantul Ministerului Public, arată că este de acord a se administrat proba cu înscrisuri, pentru recurentul condamnat.
Curtea ia act de declarațiile părților în sensul că nu mai sunt excepții de invocat sau cereri de formulat și constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătoarea recurentului condamnat, având cuvântul, arată că în temeiulart.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală, raportat la art.455, 453 lit.a Cod procedură penală și art.3 din CEDO, solicită admiterea recursului și rejudecând pe fond a se pronunța o soluție în sensul admiterii cererii de întrerupere a executării pedepsei pe motive medicale.
Apreciază că se impune casarea sentinței pronunțate de Tribunalul București, în temeiulart.385/9 pct.9 Cod procedură penală, în raport de modul în care au fost, interpretate normele legale, privind întreruperea executării pedepsei.
Consideră că medicul legist are competența de a aprecia starea de boală și admisibilitatea cererii prin raportarea la necesitatea de a fi tratat în afara sistemului penitenciar sau nu, apreciază că acesta este un atribut suveran al judecătorului, medicul trebuia să a precizeze asupra existenței bolilor, urmând ca judecătorul să decidă asupra oportunității întreruperii executării pedepsei.
Menționează că peste legea internă care stabilește expertiza medico-legală ca fiind valoarea suverană în materie, solicită a se face aplicarea art.20 alin.2 din Constituția României cu trimitere la art.3 din CEDO.
Precizează că a indicat în cuprinsul notelor scrise, mai multe hotărâri pronunțate de Curtea europeană pentru drepturile omului, în care se face referire, la criteriile ce trebuie avute în vedere de magistrat, atunci când apreciază asupra oportunității menținerii în detenție a unei persoane ce suferă de boli grave. Arată că instanța europeană consideră că o persoană ce suferă de boli grave și este menținută în detenție, este supusă unui tratament neomenos sau unor situații ce sunt asimilate relelor tratamente.
Consideră că dacă poate fi restrâns dreptul la libertate garantat prin art.5, poate fi restrâns dreptul la libertate garantat prin art.6, dreptul garantat de art.3 nu poate suferii nici o ingerință.
Apreciază că în ceea ce privește pe condamnatul pe care îl apără, deși a fost condamnat pentru infracțiuni grave, trafic de droguri, se poate dispune întreruperea executării pedepsei, dat fiind că suferă de boli grave. Arată că recurentul are o proteză ortopedică, care a dus la metastaze și în curând își va pierde piciorul, suferă de grave afecțiuni cardiace.
Consideră că recurentul condamnat lăsat în libertate nu prezintă nici un pericol pentru ordinea publică, dat fiind că nu este o persoană cu notorietate și totodată va avea posibilitatea de urma tratamentele necesare pentru ameliorarea stării de sănătate, considerente pentru care solicită admiterea recursului și pe cale de consecință a i se admite cererea de întrerupere a executării pedepsei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat.
Apreciază că hotărârea recurată este legală și temeinică, întrucât nu sunt îndeplinite cerințele art.453 lit.a Cod procedură penală și potrivit concluziilor raportului de expertiză medico-legală bolile de care suferă recurentul, nu îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa la care a fost condamnat.
Consideră că din lecturarea raportului de expertiză reiese că cele concluzionate sunt corecte în raport de investigațiile medicale, specifice la care a fost supus condamnatul.
Recurentul condamnat, având ultimul cuvânt, arată că în raport de concluziile rapoartelor de expertiză medico-leală apreciază că este supus relelor tratamente. Menționează că i se recomandă tratament balnear, în stațiuni de profil, în situația în care se află în detenție.
Solicită se analiza cu atenție actele medicale aflate la dosar, din care reiese cu prisosință gravitatea bolilor de care suferă și faptul că se află într-o situație gravă din punct de vedre medical.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr.216 din 24.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală în dosarul nr-, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul condamnat, cu obligarea acestuia la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că petentul a solicitat întreruperea executării pedepsei de 12 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.539 din 4.05.2006 a Tribunalului București - secția a II-a penală, modificată prin decizia penală nr.554/26.07.2006 a Curții de Apel București - secția Penală, rămasă definitivă prin nerecurare, în baza căreia a fost emis nr.539 din 5.05.2006, cerere ce a fost întemeiată pe dispozițiile art.455 raportat la art.453 alin.1 lit.a Cod procedură penală.
În motivare hotărârii se arată că, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.A5/12815/2009 întocmit de INML " Minovici", petentul suferă de "secundară post fractură acetabulară cu material de oseteosinteză restant; discopatie vertebrală lombară cu anomalie tranzițională L5-S1; hiperztensiune arterială cu hipertrofie concentrică de ventricul stâng; insuficiență venoasă cronică membre pelvine cu varice hidrostatice; hernie ombilicală; fistulă perianală inactivă; tulburare de personalitate de tip mixt, obezitate gradul II". Față de concluziile raportului de expertiză prima instanță a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art.455 rap. la art.453 lit.a Cod proc. pen.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpatul G care a cerut admiterea recursului, casarea sentinței penale nr.1018/2008, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei.
Examinând încheierea recuratăprin raportare la motivele invocate de către apărătorul inculpatului dar și din oficiu, în condițiile art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat pentru următoarele considerente:
Prin raportul de expertiză medico-legală nr.A5/12815/2009 întocmit de INML " Minovici", s-a constatat că petentul suferă de 1. " secundară post fractură acetabulară cu material de osteosinteză restant; 2. Discopatie vertebrală lombară cu anomalie tranzițională L5-S1; 3. Hipertensiune arterială cu hipertrofie concentrică de ventricul stâng; 4. Insuficiență venoasă cronică membre pelvine cu varice hidrostatice; 5. ombilicală; 6. perianală inactivă; 7. Tulburare de personalitate de tip mixt; 8. obezitate gradul II".
De asemenea, prin același raport de expertiză s-a concluzionat că asistența medicală poate fi asigurată la nivelul rețelei sanitare a ANP, petentul condamnat nu se află în imposibilitatea executării pedepsei din punct de vedere medical. Referitor la afecțiunea de la punctul 1, se precizează că poate beneficia de realizarea unei intervenții chirurgicale, care nu trebuie efectuată în regim de urgență și necesită acordul pacientului.
Astfel că, în mod just a apreciat prima instanță că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art.455 rap. la art.453 lit. a Cod proc. pen. respectiv că petentul condamnat nu suferă de o boală gravă care l-ar pune în imposibilitatea de a executat pedeapsa.
De asemenea, Curtea constată că petentul, prin respingerea cererii nu este supus unor rele tratamente sau tratamente inumane, întrucât acesta beneficiază de asistență medicală calificată în penitenciar, putând chiar să fie supus unei intervenții chirurgicale pentru afecțiunea menționată la pct.1 al raportului de expertiză, dacă petentul își exprimă acordul în acest sens.
Față de cele reținute, Curtea, apreciind legală și temeinică hotărârea tribunalului, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnat, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.216 din 24.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală.
Obligă recurentul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat, onorariu avocat oficiu 100 lei se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER
Red.
Dact. 2 ex./26.05.2009
- II. - jud.
05 Iunie 2009
Președinte:Daniel GrădinaruJudecători:Daniel Grădinaru, Niculina Alexandru, Francisca Maria