Intrerupere executarii pedepsei Art.455 cpp. Decizia 745/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 745/

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 15 iulie 2009

PREȘEDINTE: Ion Dincă

JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu

JUDECĂTOR 3: Constantin Costea

GREFIER: - -

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 152 din 09.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă condamnatul recurent în stare de detenție asistat de apărător din oficiu avocat.

Procedură de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri, se trece la dezbaterea recursului.

Apărătorul din oficiu al condamnatului recurent solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei având în vedere situația familială a condamnatului.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere a hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică arătând că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 455

C.P.P.

Condamnatul recurent solicită admiterea recursului și admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei arătând că sa locuiește singură.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 152 din 09 iunie 20099 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr,-, în baza art. 455 raportat la art. 453 alin.1, lit. c Cod procedură penală s-a respins cererea formulată de condamnatul - născut la data de 18.08.1982, fiul lui și, CNP -, deținut în Penitenciarul Arad, privind întreruperea executării pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 298/13.09.2005 a Tribunalului Arad.

În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală a fost obligat condamnatul la plata către stat a sumei de 120 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărâ astfel, prima instanță reținut că: prin cererea înregistrată la Judecătoria Arad la 18 martie 2009 sub nr- condamnatul - a solicitat întreruperea executării pedepsei.

În motivarea cererii, condamnatul a arătat că solicită întreruperea executării pedepsei întrucât dorește să își ajute familia, respectiv pe sa care este în vârstă, fără bani și are nevoie de ajutorul său.

Prin sentința penală nr. 718/31.03.2009 a Judecătoriei Arads -a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Arad. În motivare s-a arătat că instanța competentă este instanța de executare în speță Tribunalul Arad.

Cauza s-a înregistrat la Tribunalul Arad la data de 29.04.2009.

În cauză s-a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul indicat de către condamnat, situat în comuna, sat cu.

Potrivit concluziilor anchetei sociale, locuiește cu fiica acesteia, ginere și nepoata. Casa acesteia este modestă. condamnatului figurează cu pensie de stat, iar fiica și ginerele beneficiază de venitul minim garantat. De asemenea potrivit registrului agricol deține 1000 mp curți și clădiri.

Analizând cererea condamnatului prin prisma probelor administrate în cauză, respectiv: copia mandatului de executare, ancheta socială efectuată în cauză, precum și prin dispozițiile legale aplicabile, tribunalul a constatat următoarele:

Potrivit art. 455 raportat la art. 453 alin.1, lit. c Cod procedură penală executarea pedepsei se poate întrerupe când din cauza unor împrejurări speciale, executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe deosebit de grave pentru condamnat, familie sau unitatea în care lucrează. În acest caz, executarea poate fi amânată cel mult 3 luni și numai o singură dată. Cu alte cuvinte, pentru a se putea dispune întreruperea executării pedepsei pe aceste motive este necesară existența unor împrejurări excepționale, neprevăzute, care să apară în cursul executării pedepsei și care să reclame punerea de îndată în libertate a condamnatului, singurul în măsură să prevină și să înlăture definitiv consecințele grave la care ar putea fi expus petentul, familia sa ori unitatea la care lucrează datorită împrejurărilor apărute.

Împrejurările invocate de către condamnat nu se circumscriu însă dispozițiilor mai sus menționate. Faptul că sa are venituri modeste sau că locuința sa are nevoie de reparații, nu este un motiv de întrerupere a executării pedepsei întrucât aceasta se poate acorda numai în cazuri excepționale, când împrejurarea apărută în cursul executării pedepsei și care afectează deosebit de grav familia condamnatului, ar putea fi definitiv înlăturată de către acesta într-o perioadă de maxim 3 luni de zile cât poate fi dispusă întreruperea. În cazul de față însă situația în care se găsește familia condamnatului durează de mai mult timp și este aceeași de mai mulți ani. În aceste condiții, lăsarea în libertate a petentului pe o perioadă de maxim trei luni, în condițiile în care acesta nu bare un loc de muncă, nu ar conduce sub nici o formă la rezolvarea problemelor cu care se confruntă familia acestuia.

Față de cele expuse, tribunalul a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 455 raportat la art. 453 alin.1 lit. c Cod procedură penală, astfel că a respins ca neîntemeiată cererea formulată de condamnat, privind întreruperea executării pedepsei.

Împotriva sentinței Tribunalului Arada declarat recurs condamnatul care nu a fost motivat în scris dar pe cale orală atât condamnatul cât și apărătorul din oficiu au solicita admiterea recursului în senul de a se dispune întreruperea executării pedepsei.

Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele, conform prev. art. 385⁶, al.3 cpp, se reține că sentința recurată este temeinică și legală și nu există nici un motiv de casare a acesteia.

Din actele de la dosar se reține că se solicită de către condamnat întreruperea executării pedepsei întrucât dorește să-și ajute familia, respectiv sa care este în vârstă și are nevoie de ajutorul său.

În mod întemeiat instanța de fond a apreciat că motivul invocat de condamnat nu se circumscrie niciunui motiv din cele prev. de art. 455 cpp rap. la art. 543 al.1 lit. c cpp.

Din conținut anchetei sociale efectuate în cauză se reține că sa nu locuiește singură ci împreună cu fiica sa și ginerele său astfel că nu este dovedită existența unor împrejurări care prin executarea pedepsei de către condamnat ar avea consecințe grave pentru el sau familia sa.

Chiar dacă veniturile bunicii condamnatului sunt insuficiente și locuiește într-o casă modestă întreruperea executării pedepsei pe o durată limitată la 3 luni nu ar fi în măsură să ducă la rezolvarea problemelor cu care aceasta se confruntă.

Prin urmare recursul condamnatului este nefondat și urmează a fi respins în baza art. 385¹⁵, pct.1 lit. b cpp.

Văzând și prev. art.192 al.2 cpp.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art.385¹⁵pct.1 lit.b) p Cod Penal respinge recursul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr.152 din 09.06.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, ca nefondat.

Dispune plata sumei de 100 lei din fondurile MJ către Baroul Timiș, reprezentând onorariu avocat oficiu.

În baza art.192 al.2 p Cod Penal obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 150 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 15.07.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

- -

Red./17.07.2009

Tehnored. CP

Ex. 2/ 22.07.2009

Primă instanță:

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA