Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1125/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr. 363/4/2009

1625/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ nr. 1125

Ședința publică de la 27 iulie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Grigorescu

JUDECĂTOR 2: Florică Duță

JUDECĂTOR 3: Simona Cîrnaru

GREFIER - -

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR:.

Pe rol, soluționarea recursului declarat de către inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 861/29.04.2009, pronunțată de Judecătoria sector 4 B și a deciziei penale nr. 356/A, din data de 01.06.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat, personal în stare de arest și asistat de avocat oficiu, în baza delegației nr. -, emisă de Baroul București -, lipsind intimat - parte vătămată, Română - Ziarului "".

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Constatând că, nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală, trece la dezbateri.

Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale, achitarea inculpatului pentru infracțiunea de furt, în baza art. 11 alin. 2 lit. a Cod procedură penală, raportat la art. 10 alin. 1 lit. c Cod procedură penală, considerând că, din actele și probele din dosar, inculpatul nu a săvârșit infracțiunea de furt, ci de tăinuire, solicitând schimbarea încadrării juridice, în fapta prevăzută de art. 221 Cod penal, având în vedere că acesta a vândut bunul sustras de altcineva.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, solicitând menținerea celor două soluții pronunțate anterior, având în vedere că, din tot materialul probator, declarațiile de martori, testul poligraf, a reieșit vinovăția inculpatului, pentru infracțiunea de furt.

Recurentul - inculpat având cuvântul, declară că nu a comis infracțiunea de furt, având în vedere că, la mâna are fractură și tijă metalică și o greutate de aproximativ 50 kg, astfel că nu putea să fure și să care televizorul, părții vătămate.

CURTEA,

Cu privire la recursul penal de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 861 din 29. 04. 2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 B, în dosar nr-, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 208 alin 1 - 209 alin 1 lit. i Cp, cu aplicare art.37 lit. a Cp, în infracțiunea prev. de art. 221 Cp.

în baza art.208 alin 1 - 209 alin 1 lit. i Cp, cu aplicare art.37 lit. a Cp, a condamnat pe inculpatul, în prezent deținut în Penitenciarul Rahova la 4 ani închisoare pentru furt calificat.

In baza art. 61 Cp, a revocat liberarea condiționată din pedeapsa de 4 am închisoare aplicată prin sentința penală nr.447/2006 a Judecătoriei sector 4 B definitivă prin decizia penală nr.747/26.05.2006 a Curții de APEL BUCUREȘTI Secția I-a penală și a contopit restul neexecutat de 304 zile închisoare cu pedeapsa din prezenta, dând spre executare pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, cu aplicare art.71-64 lit. a, b, Cp.

A menținut starea de arest.

A dedus reținerea de 24 ore din 9/10.12.2008 și prevenția de la 19.12.2008 lăzi.

A luat act că partea vătămată ROMÂNĂ - ZIARULUI - cu sediul în B,-, sector 4 și-a recuperat prejudiciul.

A obligat inculpatul la 500 lei cheltuieli judiciare statului.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria sectorului 4 Baf ost trimis în judecată inculpatul pentru infracțiunea prev. de art. 208 alin 1- 209 alin 1 lit i Cp, cu aplicarea art. 37 alin 1 lit a Cp, constând în aceea că în perioada 05.12.2008, orele 16,00 - 08.12.2008, orele 8,00, a pătruns prin escaladare și efracție în redacția ziarului "" de unde a sustras un televizor plasma marca Panasonic Vena.

Audiat la 10.02.2009, inculpatul a negat săvârșirea faptei, arătând că, în realitate, martorii și au fost cei care i-au adus televizorul în noaptea de 6/7.12.2008, solicitându-i să găsească un cumpărător.

Au fost audiați martorii și.

S-a făcut aplicarea art.327 alin 3 Cpp cu privire la martorul.

S-a efectuat un test poligraf ce a stabilit că inculpatul prezintă reacții specifice comportamentului simulat.

Analizând probatoriul (declarație reprezentant partea vătămată, proces-verbal de cercetare la fața locului, planșe foto, declarații martori, declarații inculpat), instanța a reținut că în perioada 5.12.2008, orele 16,00 - 8.12.2008, orele 8,00, a pătruns prin efracție în redacția ziarului din B, - -, nr.6, sector 4, de unde a sustras un televizor plasmă Panasonic Viera cu diagramele de 106 cm, cu telecomandă, un receiver TV și cârdul aferent.

Fapta rezultă coroborând împrejurarea găsirii la o zi a bunurilor sustrase în locuința inculpatului, cu declarația martorului în sensul că inculpatul i-a oferit spre vânzare televizorul (aspecte stabilite cu prilejul depistării inculpatului și a martorilor în trafic), precum și cu faptul că la testul poligraf, la întrebările relevante, inculpatul a manifestat reacții specifice comportamentului simulat.

Pe de altă parte, inculpatul a prezentat 3-4 variante diferite cu privire la modul în care a dobândit bunul, fiecare fiind contrazisă, astfel că apărările sale au fost nesincere și au fost înlăturate.

Înscrisurile medicale prezentate nu relevă vreo boală care să anuleze posibilitatea furtului (otită, astigmatism, miopie), nefiind necesară efectuarea unei expertize medico-legale.

Fapta constituie infracțiunea prev. de art. 208 alin 1 - 209 alin 1 lit. i Cp, reținând și aplicarea art.37 lit. a Cp, fiind recidiva postcondamnatorie, față de săvârșirea acesteia în timpul liberării condiționate din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.447/2006 a Judecătoriei sector 4 B (arestat la 27.01.2005, liberat la 26.06.2008, rest 304 zile închisoare).

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul solicitând admiterea apelului, casarea sentinței penale atacată, iar pe fond schimbarea încadrării juridice a faptei din furt calificat în infracțiunea de tăinuire, întrucât nu el este autorul faptei și ar fi primit bunul de la martori pentru a-1 vinde.

Prin decizia penală nr. 356/A/01.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr- s-a respins ca nefondat, apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 861 din 29. 04. 2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 B, în dosar nr-.

A obligat apelantul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat în cont IBAN -Z-XXX-; Cod fiscal -, deschis la Trezoreria sector 4 B, beneficiar Tribunalul București.

Onorariul apărător din oficiu se suportă din fondurile Ministerului Justiției.

A menținut starea de arest a inculpatului.

In baza art. 88 Cp. deduce prevenția din 9. 12. 2008 și de la 19. 12. 2008 la zi.

Analizând actele dosarului și hotărârea apelată, atât prin prisma criticilor formulate, cât si din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, Tribunalul a apreciată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Pe baza probelor administrate atât în cursul urmăririi penale cât și al cercetării judecătorești instanța de fond a stabilit și reținut corect situația de fapt, vinovăția inculpatului, făcând și o corectă încadrare juridică a faptelor comise de acestea.

Din procesul verbal de cercetare la fața locului, declarațiile reprezentantului părții vătămate, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului, testarea la poligraf a acestuia, dovada ridicare bunuri din locuința inculpatului, a rezultat că faptele reținute în rechizitoriu sunt confirmate de probele administrate în cauză, inculpatul făcându-se vinovat de sustragerea unui televizor tip plasma, marca Panasonic Vena, din redacția ziarului, în perioada 05.12.2008-8.12.2008.

Susținerile inculpatului în sensul că nu el este autorul faptei și ar fi cumpărat televizorul de la persoane necunoscute, ori chiar de la martorii și sunt infirmate de declarațiile martorilor, și, dar și în urma testării la poligraf a acestuia, rezultatul fiind în sensul prezentării comportamentului simulat.

Pe întregul proces verbal inculpatul a dat mai multe declarații contradictorii, motiv pentru care în mod întemeiat instanța de fond a înlăturat aceste apărări, ca nesincere și a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei.

La individualizarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere gravitatea medie a faptei, recuperarea prejudiciului, starea de recidivă a inculpatului, atitudinea nesinceră a acestuia, aplicându-i inculpatului o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. 1 -209 alin. 1 lit. i CP. cu aplic. art. 37 lit. a CP.

În mod corect, a dispus revocarea liberării condiționate și a contopit restul de pedeapsă neexecutat din sentința penală nr. 447/2006 a Judecătoriei Sectorului 4 B, de 304 zile închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea.

Soluția instanței de fond este legală și temeinică și sub aspectul interzicerii drepturilor prev. de art. 71 CP. 64 lit.a și lit. b CP. a deducerii prevenției și menținerii stării de arest preventiv.

Pentru aceste considerente, în baza art.379 alin.l lit. b Cpp, Tribunalul a respins apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 861/29.04.2009 a Judecătoriei Sectorului 4, ca nefondat.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inc. criticându-le ca fiind nelegale motivând că, din actele dosarului rezultă că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat, furt calificat, el a dobândit doar bunul pentru a-l valorificat și a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de furt calificat în infracțiunea de tăinuire.

Curtea examinând hotărârile atacate pe baza actelor și lucrărilor din dosar în raport de motivul de recurs invocat analizat prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859pct. 17 Cod procedură penală cât și din oficiu conform dispozițiilor art. 3859alin. 3 Cod procedură penală constată nefondat recursul.

Pe tot parcursul procesului penal inculpatul a avut o conduită constantă cu privire la modul de dobândire al telefonului tip plasmă identificat în locuința sa și a prezentat mai multe variante privind modul în care a intrat în posesia sa, susținerii care nu au nici un raport probator în cauză.

Probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești invocate și analizate de instanțele de judecată în prezent cauză penală, dovedesc pe deplin vinovăția inculpatului care se face vinovat de sustragerea unui televizor tip plasmă, astfel că în mod legal s-a dispus condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Se constată astfel că nu este întemeiată critica formulată de inculpat iar hotărârile atacate sunt legale și temeinice considerente față de care recursul urmează a fi respins ca nefondat în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală

În baza art. 38517Cod procedură penală se va deduce prevenția de la data de 9.12.2008 și de la 19.12.2008, la zi.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 și 3 Cod procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 861 din 29. 04. 2009 pronunțată de Judecătoria sectorului 4 B, în dosar nr- și a deciziei penale nr. 356/A/01.06.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.

Deduce prevenția din data de 09.12.2008 și de la data de 19.12.2008 la zi.

Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocat oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 27.07.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red. /Dact./2 ex.-14.08.2009

Președinte:Nicoleta Grigorescu
Judecători:Nicoleta Grigorescu, Florică Duță, Simona Cîrnaru

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 1125/2009. Curtea de Apel Bucuresti