Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 2/2007. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ nr. 2
Ședința publică din data de 10 ianuarie 2007
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Nimineț JUDECĂTOR 2: Adrian Bogdan
- - - JUDECĂTOR 3: Iulian Huiban
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - reprezentat legal prin procuror:
La ordine a venit spre soluționare recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 273/AP din 04 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns av. - prin substituirea av. - apărător ales al recurentului inculpat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Av. - având cuvântul pentru recurentul inculpat - solicită admiterea recursului, casarea celor două hotărâri pronunțate în cauză și pe fond aplicarea unei pedepse cu suspendarea executării având în vedere că inculpatul a fost audiat o singură dată, ocazie cu care nu a recunoscut fapta, iar în apel și recurs lasă să se întrevadă o recunoaștere parțială, motiv pentru care a și solicitat reindividualizarea pedepsei. De asemeni, mai solicită a i se acorda clemență întrucât abaterile sunt săvârșite în minoritate și în cazier nu figurează cu antecedente penale. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea ca nefondat a recursului având în vedere că s-a aplicat deja o pedeapsă minimă și nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante. De asemeni, solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
CURTEA
- DELIBERÂND -
Asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 455 din 4.04.2007 a Judecătoriei Piatra Neamț au fost condamnați inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a,g,i, Cod penal, la pedeapsa de 3 ani, închisoare; inculpatul ( fost ), pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a,g,i, Cod penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 3 ani, închisoare; inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a,g,i, penal, cu aplic. art. 37 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 3 ani, închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prev. de art. 292 Cod penal, la pedeapsa de 6 luni, închisoare, și pentru săvârșirea infracțiunii de fals privind identitatea, prevăzută de art. 293 Cod penal,la pedeapsa de 6 luni, închisoare. în. art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni, închisoare, prin adăugarea sporului de 6 luni la pedeapsa mai grea de 3 ani, închisoare.
În. art. 71 Cod penal s-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a teza Ii-a, b Cod penal, pe durata executării pedepsei închisorii.
În. art. 88 Cod penal s-a deducerea din pedepsele aplicate inculpaților a duratei reținerii acestora din data de 24.01.2007 și, respectiv, 25.01.2007.
În. art. 191 al. 2 Cod procedură penală au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate în cauză, în favoarea statului.
Pentru pronunțarea sentinței, în baza probelor administrate în urmărirea penală și cercetarea judecătorească a cauzei, respectiv: proces verbal de cercetare la fața locului și fotografii judiciare, raport de expertiză criminalistică, dovadă de ridicare și predare bunuri, mijloc material de probă - portofel, adrese ale P N, declarațiile martorilor, Gh., și, proces verbal de reconstituire, coroborate cu declarațiile inculpaților, prima instanță a reținut următoarele împrejurări:
În noaptea de 7/8.01.2006, inculpații cunoscând că partea vătămată participă la o petrecere, au pătruns prin efracție în locuința acestuia, forțând ușa unei săli cu destinație de uscător care avea un geam comun cu locuința părții vătămate și au sustras din interior bijuterii din aur, o cameră video și mai multe sume de bani, în lei și în valută, bunuri în valoare totală de 60.000 lei.
Ulterior, inculpații au părăsit locuința respectivă situată în P N, Al., nr. 4,. 11, jud. N, lăsând ușa de acces descuiată și s-au deplasat la petrecerea organizată de martorul G unde se afla și partea vătămată.
De asemenea, în data de 12.01.2006 inculpatul s-a deplasat la. PNp entru a obține o carte de identitate declarând că se numește și prezentând buletinul de identitate și actele de naștere ale acestei persoane. Cartea de identitate eliberată inculpatului cu datele personale false nu a putut fi descoperită ulterior, însă din evidențele PNr ezultă că acest document i-a fost predat.
În stabilirea situației de fapt, instanța a înlăturat declarația martorei a din faza de judecată, deoarece nu se coroborează cu ansamblul probelor administrate în cauză.
În baza probelor administrate, instanța a reținut în sarcina inculpaților comiterea faptei de furt calificat în dauna părții vătămate cu încadrarea juridică în infracțiunea prev. de art. 208, 209 al. 1 lit. a,g,i Cod penal, iar în sarcina inculpatului și comiterea faptelor de fals în declarații și fals privind identitatea prev. de art. 292 Cod penal și art. 293 Cod penal.
În sarcina inculpaților și s-a reținut și starea de recidivă postexecutorie, prevăzută de art. 37 lit. b penal, având în vedere condamnările definitive anterioare ale acestor inculpați prin sentința penală nr. 660 din 12.09.2001.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților s-a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptei, reținând împrejurarea că fapta a fost comisă cu premeditare, starea de recidivă a inculpaților și. iar cu privire la persoana inculpatului, vârsta tânără de 26 de ani, antecedență penală care nu atrage starea de recidivă, căsătorit cu doi copii întreținerea sa, orientându-se pentru aplicarea unor pedepse stabilite spre minimul special prevăzut în textul sancționator.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul invocând în esență următoarele motive:
A făcut dovada în primă instanță cu declarațiile martorilor Gh. Și (131 și 132) că în data comiterii furtului din locuința părții vătămate s-a aflat la petrecerea organizată de Gh. și sora părții vătămate, nu a părăsit localul respectiv și nu a avut timpul material pentru săvârșirea acestei fapte. Astfel prima instanță a dispus condamnarea sa pentru infracțiunea de furt calificat în dauna părții vătămate numai în baza unei greșite aprecieri a probelor care s-au administrat și mai ales luând în considerare un înscris constând în desfășurătorul convorbirilor telefonice pe baza căruia partea vătămată a susținut că a avut o discuție telefonică cu soția inculpatului despre comiterea sustragerii.
La individualizarea judiciară a pedepsei nu a avut în vedere circumstanțele personale pozitive privind persoana sa și faptul că este uni întreținător material al familiei sale cu trei copii minori.
Analizând motivele de apel invocate și examinând cauza sub toate aspectele în cadrul efectului devolutiv al apelului conform dispozițiilor art. 371 al. 2 Cod procedură penală, se constată ca fiind legală și temeinică sentința penală nr. 455 din 4.04.2007.
Analiza completă a probelor administrate în cauză fac dovada comiterii faptei de sustragere din locuința părții vătămate în data de 7/8.01.2006, de către inculpatul împreună cu ceilalți doi inculpați, și. Astfel, din declarația părții vătămate, rezultă că acesta a avut o discuție directă cu inculpații în ziua de 21.01.2006 în locuința acestuia și inculpații au recunoscut că ei sunt autorii sustragerii, indicând și locul unde se aflau bijuteriile, camera video și o parte din bani. Astfel, a fost posibilă recuperarea bunurilor sustrase prin intermediul martorilor G și de la martora unde au fost tăinuite de către inculpatul ( 35-38 și 58-63 ds. urm. penală).
În același timp, martora a arătat că a primit bunurile sustrase din locuința părții vătămate de la inculpații și, fiind fără relevanță că ulterior a revenit asupra acestei declarații cât timp în declarația inițială a arătat detalii și elemente precise cu privire la primirea bunurilor de la cei doi inculpați.
Declarațiile părții vătămate, ale martorilor, G și declarațiile inițiale ale martorelor și se coroborează și cu desfășurătorul convorbirilor telefonice purtate de pe telefonul său ( 48, ds. ), cu raportul de expertiză criminalistică efectuat în urmărirea penală care identifică urmele papilare prelevate de la locul faptei ca aparținând inculpatului ( ) și cu declarația martorului care a relatat că inculpatul i-a povestit despre comiterea furtului împreună cu ceilalți doi inculpați și i-a cerut sprijinul în vederea comercializării bunurilor sustrase.
Împotriva acestor probe evidente de vinovăție, inculpatul - apelant nu poate justifica un alibi, în sensul imposibilității obiective de a fi prezent în momentul și la locul comiterii faptei, fiind relevantă în acest sens declarația martorei, sora părții vătămate, ( 132 ds. inst.) care a precizat că partea vătămată a ajuns la petrecerea organizată de martorul Gh. în jurul orei 20,20, în timp ce inculpații au ajuns mai târziu, respectiv în jurul orei 22,00-23,00. în aceiași măsură declarația martorului ( 134 ds. inst.) audiat în apărarea inculpatului, a declarat că a observat inculpatul - apelant a fost prezent la petrecere începând cu orele 20,30-21,00 până a doua zi dimineața. Rămâne astfel un interval de timp, până în momentul în care inculpatul a ajuns la petrecere, care nu exclude prezența inculpatului la locul și în momentul comiterii faptei.
Celelalte dispoziții ale sentinței privind încadrarea juridică a faptelor și individualizarea judiciară a pedepselor pentru toți trei inculpații trimiși în judecată sunt temeinice și legale în raport cu situația de fapt stabilită.
În privința motivelor apelantului privind individualizarea judiciară a pedepsei ce i-a fost aplicată, s-a reținut că instanța a făcut o evaluare completă a criteriilor de individualizare, inclusiv cele privind persoana inculpatului, motiv pentru care a aplicat o pedeapsă orientată la minimul special prevăzut în textul sancționator al art.208, 209 al.l lit.a,g,i Cod penal. Gradul de pericol social relativ ridicat al faptei cu caracter premeditat și poziția procesuală a inculpatului se opune reținerii circumstanțelor personale atenuante în favoarea inculpatului cu efect de reducere a pedepsei sub minimul special.
Pentru aceste considerente prin nr. 273/AP din 4.10.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț, în temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 455 din 4.04.2007 a Judecătoriei Piatra Neamț și s-a menținut sentința ca fiind legală și temeinică.
În temeiul art.189 Cod procedură penală onorariile avocaților din oficiu pentru intimații inculpați în sumă totală de 300 lei se avansează din fondurile Ministerului Justiției și s-a luat act că inculpatul - apelant a fost asistat de avocat ales.
În temeiul art.192 al.2 Cod procedură penală a obligat apelantul să plătească în favoarea statului suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în cauză.
Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat recurs în termen legal inculpatul pentru netemeinicie, solicitând reindividualizarea judiciară a pedepsei aplicate de prima instanță și menținută in apel, în sensul suspendării condiționate a acesteia in conformitate cu dispozițiile art.81 Cp.
Analizând decizia penală atacată atât sub aspectul motivelor invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept existente, curtea constată că recursul declarat este nefondat și urmează a fi respins ca atare pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.
În baza unui probatoriu amplu administrat, prima instanță a reținut corect situația de fapt, a făcut o corectă încadrare juridică a faptei pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului, a individualizat juridic corect fapta dedusă judecății. La stabilirea pedepsei închisorii ce s-a aplicat inculpatului, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare indicate în art. 72 pen. respectiv gradul de pericol social concret al faptei, urmarea produsă, precum și perseverența infracțională a inculpatului în comiterea aceluiași gen de infracțiuni.
Hotărârea primei instanțe a fost menținută ca fiind legală și temeinică de instanța de apel, considerându-se întemeiat că inculpatul se face vinovat de comiterea faptelor pentru care a fost cercetat.
În cea ce privește modalitatea de executare se constată că în cauză față de persoana și conduita recurentului-inculpat care a mai fost sancționat anterior tot pentru fapte de furt comise în minoritate, aplicarea în prezent a dispozițiilor art. 81 cod penal nu asigură realizarea scopului pedepsei, motiv pentru care solicitarea acestuia nu poate fi primită de instanța de recurs.
Pentru toate aceste considerente, constatând că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, curtea în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat.
Va constata ca recurentul a avut apărător ales.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 pr. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b respinge C.P.P. ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr. 273/AP din 4 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț.
Constată că recurentul a avut apărător ales.
În temeiul art.192 al.2 C.P.P. obligă recurentul să plătească suma de 70 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - -
- -
GREFIER,
- -
Red. -
Red. - /
Red. -
Tehnored. - - 2 ex.
15/23.01.2008
Președinte:Ștefan NiminețJudecători:Ștefan Nimineț, Adrian Bogdan, Iulian Huiban
