Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 34/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 34/2010
Ședința publică din 14 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 2: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 3: Alina
Grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 309/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul recurent, aflat în stare de arest preventiv, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat, lipsă fiind partea civilă intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care, instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat, solicită admiterea recursului declarat de inculpat și în rejudecare, redozarea pedepsei și reducerea acesteia sub minimul special, apreciind că inculpatul poate beneficia de reducerea pedepsei având în vedere că prejudiciul redus și recuperarea acestuia.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor atacate ca temeinice și legale, apreciind că instanțele în mod corect au aplicat pedeapsa, raportat la împrejurările comiterii faptei și antecedența penală a inculpatului.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită să fie modificată sentința penală pronunțată de Judecătoria Petroșani și să se dispună achitarea sa, având în vedere că nicio probă administrată în cauză nu demonstrează vinovăția sa.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 624/2009 Judecătoria Petroșania condamnat pe inculpatul la:
- 3(trei) ani și 6(șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 alin.1, 209 alin.1 lit.g și i pen. cu aplic. art. 37 lit.a și b pen.
În baza art. 61 pen. a revocat liberarea condiționată a inculpatului cu privire la restul de 499 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani și 6 luni aplicată acestuia prin sent.pen.nr.617/20.03.2007 a Judecătoriei Galați, iar în baza art. 39 alin.2 pen. a contopit restul mai sus menționat cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare.
A interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit.a teza a-II-a și lit.b pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 pen.
În baza art. 350 pr.pen. a menținut arestarea preventivă a inculpatului iar în baza art. 88 pen. a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 23.07.2009 și până la data de 29.09.2009, data pronunțării prezentei sentințe.
În baza art. 346 pr.pen. a constatat că prejudiciul cauzat părții vătămate Biroul parlamentar a fost recuperat prin restituire.
În baza art. 118 lit.b pen. a dispus confiscarea de la inculpat a unei șurubelnițe depuse la Judecătoria Petroșani și înregistrată la poz. nr.79/2009, în registrul de corpuri delicte al instanței.
În baza art. 191 pr.pen. a obligat inculpatul la 850 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu a stabilit să fie plătită anticipat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În noaptea de 20/21.07.2009, inculpatul s-a deplasat pe Bd. - - din și, ajungând în fața Birului Parlamentar al deputatului, a forțat sistemul de închidere al ușii de acces, a intrat înăuntru și a sustras o unitate centrală de calculator și un monitor marca Fujitsu Siemens, pe care le-a dus apoi la domiciliul său, unde locuiește cu mama sa. În dimineața zilei de 21.07.2009, mama inculpatului, a intrat în camera acestuia și a văzut pe masă calculatorul sustras, iar când l-a întrebat de unde îl are, inculpatul i-a răspuns că i l-a dat un prieten, pentru că era defect(decl. martoră 36). Tot în ziua respectivă, inculpatul s-a întâlnit pe stradă cu martorii -nepotul său - și concubina acestuia, pe care i-a invitat la domiciliul lui și le-a arătat calculatorul, spunându-le acestora că i l-a dat un prieten din, care a plecat în (decl. martori 26-27,.24 și 22).
A doua zi, în data de 22.07.2009, inculpatul și -, au dus împreună calculatorul respectiv la locuința lui, ( frate cu și nepot al inculpatului), pentru ca acesta să instaleze pe calculator jocuri și programe( decl. 23 instanță). Martorul arată în declarația amănunțită dată în cursul urmăririi penale la 28, că a pornit calculatorul și a găsit în sistem o adresă de email pe numele - și că nu a reușit să instaleze jocuri pe calculator. Și acestui martor inculpatul i-a spus că îl are de la un prieten, care a plecat în străinătate, susținere pe care a făcut-o și în fața unchiului său (tatăl fraților ).
În data de 23.07.2009, calculatorul a fost ridicat de la domiciliul lui de organele de poliție și restituit părții vătămate, care nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Împotriva acestei sentințe, în termen și motivat, a declarat apel inculpatul.
Prin motivele de apel, care vizează netemeinicia sentinței atacate, s-a solicitat achitarea inculpatului în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod proc. penală, raportat la împrejurarea că în cauză nu există probe directe din care să rezulte că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
Prin decizia penală nr. 309/16 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 524/2009 a Judecătoriei Petroșani.
În considerentele deciziei Tribunalul Hunedoaraa expus următoarele argumente de fapt și de drept:
În noaptea de 20/21 iulie 2009, inculpatul, forțând sistemul de intrare al ușii de acces al unui birou parlamentar, a pătruns în interior de unde a sustras o unitate centrală de calculator și un monitor marca Fujitsu Siemens, pe care apoi le-a dus la domiciliul său, unde locuiește împreună cu mama sa.
Inculpatul nu a putut să dea explicații plauzibile și coerente cu privire la proveniența acestui bun, spunând fie că îl are de la un prieten care i l-a lăsat spre păstrare, fie că l-a cumpărat de la două persoane care l-au abordat pe stradă, pentru suma de 300 lei.
Cu privire la această sumă de bani, inculpatul a declarat că o are de la mama sa, însă aceasta, audiată în fața procurorului și menținându-și declarația în fața judecătorului, nu a confirmat acest aspect.
În cursul judecății, inculpatul revine asupra declarațiilor și arată că a cumpărat calculatorul de la un prieten, pe nume (fără să indice alte date de identificare), iar cu privire la suma de bani arată că provenea dintr-o "afacere" a sa.
Starea de fapt a fost corect conturată și reținută de către prima instanță, pe baza declarațiilor martorilor, și.
Cu privire la motivul de apel invocat în legătură cu inexistența unor probe directe, tribunalul a amintit că o condamnare nu se bazează exclusiv pe asemenea probe, în condițiile în care raportat la împrejurările cel puțin ale prezentei cauze, sunt și imposibil de obținut, fapta fiind săvârșită noaptea și în lipsa oricărui martor ocular, iar dispozițiile art. 63 alin. 2 Cod proc. penală nu fac referire la probe directe sau indirecte.
Față de aceste considerente, tribunalul a apreciat soluția primei instanțe ca fiind legală și temeinică, astfel că aceasta a fost menținută.
S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în prezenta cauză începând cu data de 23 iulie 2009, iar în baza dispozițiilor art. 88 Cod penal, s-a făcut deducerea acestei perioade de la momentul luării măsurii, la zi.
Având în vedere că în cauză subzistă temeiurile existente la data luării măsurii preventive, raportat la persoana inculpatului, tribunalul în baza art. 350 al. 1 Cod proc. penală, a menținut măsura arestării preventive a acestuia.
Cum nici la examinarea din oficiu a sentinței atacate nu s-au decelat aspecte de nelegalitate sau netemeinicie care să ducă la desființarea sentinței atacate, apelul a fost respins ca nefondat, conform dispozițiilor art. 379 pct. 1 lit. b Cod proc. penală.
Împotriva deciziei a declarat recurs, în termenul legal prevăzut de art. 3853Cod procedură penală inculpatul, aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie și care, reiterând aceleași aspecte ca și în apel, solicită achitarea sa de sub învinuirea comiterii infracțiunii de furt, întrucât nu este autorul sustragerii unității centrale de calculator și a monitorului.
În expunerea orală a motivelor de recurs, inculpatul arată că soluția de condamnare se bazează pe un probatoriu insuficient și eronat interpretat de către jurisdicțiile inferioare.
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale atacate în raport cu aspectele critice expuse, dar și din oficiu, în limitele impuse de art. 3859alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
1. Instanța fondului a reținut o bază factuală corectă, în mod obiectiv fundamentată pe actele și lucrările dosarului.
2. Curtea reține că vinovăția inculpatului a fost stabilită în mod clar și neechivoc pe baza ansamblului probator de la dosar: procesul verbal de verificare a conținutului calculatorului (f 22), dovada de predare a bunului, proces verbal și planșe foto a caietului cu inscripția "- " (f 30-31 dup), declarațiile martorilor,.
3. Curtea nu va primi apărările inculpatului în sensul că soluția de condamnare nu se întemeiază pe probe certe, directe, amintind împrejurarea că în speță caracterul probei mai presus de orice îndoială rezultă din coroborarea unor prezumții suficient de puternice, clare și concordante, ori din situații de fapt necontestate.
4. În cazul de față, coroborarea tuturor elementelor cauzei, converg indubitabil către vinovăția inculpatului, reprezentând aspecte raționale ce confirmă activitatea infracțională a acestuia.
5. Curtea arată că bunul sustras a fost găsit asupra inculpatului, care nu a fost în măsură să ofere o explicație plauzibilă asupra provenienței acestuia.
6. Curtea precizează că inconstanța inculpatului în declarații reprezintă un alt element ce confirmă puternic nesinceritatea sa.
În timp ce martorilor și le-a relatat că unitatea centrală de calculator și monitorul reprezintă un cadou, de la un prieten din, care a plecat în, în declarațiile date în fața autorităților (f 43 dup) arată că a achiziționat calculatorul cu suma de 300 lei de la o persoană necunoscută.
7. Curtea arată că soluția de condamnare nu este necesar să se fundamenteze doar pe coroborarea unor probe directe, imediate, ci pe orice elemente de fapt care sunt în măsură să convingă un observator obiectiv asupra vinovăției inculpatului.
8. În cauza de față, Curtea apreciază că probatoriul administrat nu este unul insuficient și chiar dacă este reprezentat de probe indirecte, nu este mai puțin în măsură să conducă la formarea unei convingeri clare, obiective în speță.
9. Curtea arată că administrarea probelor respectă exigențele prevăzute de art. 63 alin. 2 Cod procedură penală, iar în cauză nu există motive pertinente și suficiente care să creeze minime suspiciuni asupra autorului infracțiunii de furt.
10. Curtea reține sub aspectul criticilor de netemeinicie expuse de către apărătorul desemnat din oficiu, că pedeapsa aplicată inculpatului corespunde pe deplin exigențelor instituite de art. 72 Cod penal.
11. O atenuare a răspunderii penale a inculpatului nu ar corespunde unei necesități și posibilități reale de reeducare a inculpatului, și care are o antecedență penală bogată, persistând în săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni.
12. Curtea arată că recuperarea prejudiciului nu poate reprezenta, în absența oricăror altor elemente favorabile ce țin de circumstanțele cauzei și persoana inculpatului, o condiție suficientă pentru a justifica o reducere a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare.
13. Față de cele ce preced, Curtea, conform art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului, cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
Se va face aplicarea art. 88 Cod penal privind computarea duratei executate, începând cu 23.07.2009, la zi.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 309/A/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul nr-.
din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și arestării preventive de la 23.07.2009 până la 14.01.2010.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 280 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./21.01.2010
jud. apel,
jud. fond
Președinte:Maria Elena CovaciuJudecători:Maria Elena Covaciu, Leontin Coraș, Alina
