Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 458/2008. Curtea de Apel Bacau
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 458
Ședința publică din 17 iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Ene
JUDECĂTOR 3: Ștefan Nimineț
*
GREFIER - - -
*
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU -
legal reprezentat de
PROCUROR -
La ordine a venit soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BACĂU împotriva deciziei penale nr.30/A din 24.01.2008, pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat intimații-inculpați și - asistați de avocat ales, lipsă fiind intimata-parte vătămată, intimata-parte responsabilă civilmente, intimatul-autoritate tutelară Consiliul Local B și Serviciul de probațiune de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Intimatul-inculpat a arătat că nu dorește să dea declarație în cauză.
Intimatul-inculpat Brahnă a arătat de asemenea că nu dorește să fie audiat.
Nefiind alte cereri, s-a constatat dosarul în stare de judecată și s-a dat cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul, având cuvântul, a solicitat admiterea recursului așa cum a fost declarat și motivat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU. A susținut că hotărârile pronunțate în cauză sunt netemeinice și nelegale, întrucât în mod greșit au fost achitați inculpații și. A solicitat a se avea în vedere probatoriul administrat, din care rezultă cu certitudine vinovăția inculpaților, care au sustras cei doi cai, vinovăție recunoscută de altfel, la urmărirea penală, de către aceștia. Reprezentantul parchetului a susținut că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat - aceștia însușindu-și pe nedrept cei 2 cai, pe care i-au abandonat la intervenția poliției - infracțiune pentru care a solicitat condamnarea recurenților-inculpați, conform rechizitoriului.
Av., având cuvântul pentru recurenții-inculpați și, a solicitat respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU, soluția de achitare fiind legală și temeinică. A invocat faptul că prezumția de nevinovăție - prev.de art.66 al.1 Cod penal - nu a fost răsturnată prin nicio probă. A solicitat analizarea probelor de la dosar. A susținut că partea vătămată a declarat că două persoanenecunoscuteau sustras caii, precum și faptul că procesul-verbal de constatare încheiat de organele de poliție nu este relevant în sensul reținerii vinovăției în sarcina inculpatului; nu s-a făcut dovada că cei doi cai au fost abandonați de inculpați.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, s-a raliat concluziilor puse de apărătorul său.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, a fost de asemenea de acord cu apărările făcute de avocatul său.
S-au constatat dezbaterile terminate și s-a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU împotriva deciziei penale nr.30A din 24.01.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.840 din 2.04.2007, pronunțată de Judecătoria Bacăus -au dispus următoarele:
In temeiul art.11 alin.1 pct.2 lit.a Cod procedură penală coroborat cu art.10 alin.1 lit.d Cod procedură penală, au fost achitați inculpații și, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.1 - 209 alin.l lit.a, e, g Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal, față de primul inculpat și cu aplicarea art.99 alin.3 Cod penal, față de al doilea inculpat, întrucât faptele nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
In temeiul art. 189 Cod procedură penală s-a dispus plata din fondurile a câte 100 lei către avocat și avocat cu titlu de onorarii avocat din oficiu.
In temeiul art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această soluție s-au reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr.4594/P/2006 înregistrat pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr.16693/2006 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților și, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzută de art.208 alin.l - 209 alin.l lit.a, e, g Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal, față de primul inculpat și a art.99 Cod penal, față de al doilea inculpat.
In fapt, prin actul de sesizare s-a reținut că în seara zilei de 15.08.2006 au sustras doi cai care erau priponiți pe drumul public din comuna în fața locuinței părții vătămate.
Audiați în instanță inculpații au recunoscut că au luat acei cai dar nu pentru a-i însuși pe nedrept ci pentru a se deplasa până la locuințele lor, întrucât consumaseră băuturi alcoolice și doreau să ajungă mai repede acasă.
Instanța a procedat la audierea martorilor din lucrări, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Inculpații în seara zile de 15.08.2006 au plecat din comuna spre comuna după ce în prealabil au consumat băuturi alcoolice.
Pe drum au observat priponiți doi cai pe care au hotărât să-i folosească pentru a se deplasa până la domiciliile lor.
Declarațiile martorilor din faza urmăririi penale nu sunt concludente în ceea ce privește intenția infracțională a inculpaților, întrucât fiecare arată că au auzit a doua zi că cei doi ar fi sustras doi cai fără a preciza de unde au auzit.
In cauză doar declarația părții vătămate arată că cei doi ar fi furat caii în
scopul însușirii pe nedrept.
Analizând și declarațiile celorlalți martori, instanța a reținut că cei doi inculpați sunt cunoscuți ca persoane muncitoare și care nu au creat probleme în comunitate și nici ca persoane cu predispoziție infracțională.
Coroborând toate aceste probatorii în cauză rezultă că cei doi inculpați au luat acei cai pentru a se deplasa la locuințele lor și nu pentru a-i însuși pe nedrept astfel că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii sub aspectul laturii subiective, instanța dispunând achitarea inculpaților potrivit prevederilor art.10 alin.l lit.d Cod procedură penală.
S-a luat act că partea vătămată și-a recuperat bunurile și nu a formulat pretenții civile.
Împotriva sentinței penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău.
Prin decizia penală nr.30A din 24.01.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU, în baza art. 379 pct.1 lit.b Cod pr.penală s-a respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău împotriva nr. 840 din 2.04.2007 pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr-.
S-a constatat că intimații inculpați au fost asistați de apărător ales.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această soluție s-au reținut următoarele:
Instanța de fond făcut corectă aplicare legii, respectiv dispozițiilor art. 63 și art. 345 C.P.P. hotărârea pronunțată fiind rezultatul analizei coroborate probelor administrate în cauză, probe care converg, în opinia tribunalului spre unica soluție pronunțată în cauză: aceea de achitare a celor doi inculpați.
Inculpații și au fost trimiși in judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. 4594/P/2006 pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 209 alin. 1 lit. a, e, g din Codul penal cu aplicarea art. 99 Cod penal și respectiv art. 75 lit. c din Codul penal reținându-se că în seara zilei de 15.08.2006 au sustras doi cai care erau priponiți pe drumul public în com. în fața locuinței părții vătămate, iar probele în acuzare sunt:
- procesul verbal de consemnare al plângerii;
- procesul verbal de constatare a infracțiunii;
- procesul verbal de depistare;
- declarațiile martorilor, și;
- declarațiile celor doi inculpați.
În cursul cercetării judecătorești, atât la instanța de fond cât și în apel, au fost audiați cei doi inculpați și martorii din lucrări, mai puțin martorul pentru care s-a emis mandat de aducere, însă acesta era plecat la muncă în Italia.
Examinând actele și lucrările dosarului atât cele din cursul urmăririi penale cât și cele din faza de cercetare judecătorească, tribunalul a apreciat că situația de fapt reținută prin rechizitoriu nu se confirmă, nefiind susținută de probele administrate.
Astfel, în ceea ce privește plângerea părții vătămate, aceasta nu face decât să încunoștiințeze organele judiciare cu privire la dispariția celor doi cai în seara zilei de 15.08.2006.
Procesul verbal de constatare infracțiunii aflat la fila 6 dosar urmărire penală cuprinde doar constatările efectuate de organul de urmărire penală menționându-se că cele sesizate de partea vătămată se confirmă după care împreună cu fiul acesteia, respectiv martorul și s-au deplasat până în localitatea, comuna D, județul V, unde la ieșirea din pădure, mai exact la marginea satului au fost depistați inculpații care au negat orice legătură cu furtul celor doi cai însă fiind invitați la sediul poliției și audiați au susținut că au luat cele două cabaline dar pentru a se deplasa până la localitatea de domiciliu.
Martorii din lucrări, atât la urmărirea penală cât și la instanța de fond și apel au arătat fiecare că au auzit de furtul celor doi cai, abia a doua zi, fără a preciza alte amănunte în legătură cu fapta și intenția infracțională a inculpaților.
Mai mult în toate declarațiile date de cei doi inculpați aceștia au arătat faptul că în seara respectivă au consumat băuturi alcoolice într-o cantitate mai mare și deoarece aveau o distanță mai mare de parcurs până în localitatea de domiciliu au hotărât să ia cei doi cai, dar scopul a fost acela de a se deplasa până la domiciliu și nu acela de a-i însuși pe nedrept.
In motivele de apel procurorul a susținut că:
- fapta comisă de cei doi inculpați constituie infracțiune de furt consumată, animalele au fost scoase din posesia părții vătămate fiind mutate din localitatea în care se aflau;
- faptul că inculpații au abandonat cabalinele știind că sunt urmăriți nu are relevanță pentru stabilirea elementelor constitutive ale infracțiunii deoarece în acel moment era pusă în executare hotărârea infracțională care a fost dusă până la capăt;
- chiar dacă s-a acceptat varianta inculpaților că nu au intenționat însușirea animalelor ci doar folosirea acestora pentru a se deplasa la domiciliu tot nu este justificată achitarea pe art. 10 lit. "d", instanța putea cel mult să schimbe încadrarea juridică în art. 208 alin. 4 - art. 209 alin. 1 lit. "a, e, g" din Codul penal.
Nici una din aceste critici nu are corespondent în probatoriul administrat ori în raționamentul juridic al instanței de fond.
Au fost avute în vedere, de către instanța de fond, toate împrejurările cauzei, toate acele elemente de fapt care servesc la constatarea unei infracțiuni și la identificarea persoanelor care au săvârșit-
O hotărâre de condamnare nu se poate fundamenta pe presupuneri, ci doar pe probe certe de vinovăție.
Potrivit art. 66.C.P.P. inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția (în același sens art. 6 paragraful 2 din O) sarcina probei revine conform art. 65.C.P.P. organului de urmărire penală și instanței de judecată, iar îndoiala profită persoanei acuzate.
În cauza dedusă judecății, doar declarația martorului audiat în cursul urmăririi penale care arată că a văzut două persoane când au dezlegat cei doi cai și apoi au fugit cu ei, tară a da nici un nume în mod clar, nu poate constitui o dovadă convingătoare de vinovăție a celor doi inculpați sub aspectul intenției acestora de a-și însuși sau nu pe nedrept cele două cabaline.
Față de cele reținute, tribunalul a apreciat că prezumția de nevinovăție nu fost înfrântă,în cauza de față neexistând probe caresă dovedească cu certitudine intenția infracțională a celor doi inculpați
atât în ceea ce privește însușirea pe nedrept cât și materializarea scopului de a folosi animalele.
Împotriva deciziei penale Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂUa declarat recurs în termen legal.
În motivarea recursului a arătat următoarele:
Cele două instanțe prin înlăturarea fără temei și fără nici o argumentare a tuturor probelor administrate la urmărirea penală și cercetarea judecătorească, probe pertinente și convingătoare în favoarea unor declarații cu conținut îndoielnic a inculpaților a nesocotit principiul de bază al procesului penal acela al stabilirii adevărului și în consecință dispunând achitarea inculpaților a comiso eroare gravă de fapt.
Potrivit al.l al art.208 pen. constituie infracțiunea de furt luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-1 însuși pe nedrept. Scopul însușirii pe nedrept există atunci când făptuitorul, neavând nici un drept asupra bunului îl ia din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, pentru a trece acel bun în sfera sa de dispoziție și se comportă față de el ca un proprietar.
Din materialul probator administrat, rezultă că în seara zilei de 15.08.2006, inculpații au sustras doi cai care erau priponiți pe drumul public din., în fața locuinței părții vătămate.
Această împrejurare rezultă indubitabil din declarațiile părții vătămate (9 ) coroborate cu procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante încheiat de organele de poliție (6 ), unde în prezența martorului asistent cei doi inculpați au recunoscut săvârșirea faptei și modul cum au acționat în sensul că, în seara respectiv după ce au consumat băuturi alcoolice, în drum spre casă au observat doi cai legați de gardul părții vătămate, s-au hotărât împreună să-i fure pentru a se deplasa la domiciliu, iar în momentul în care au auzit semnalul acustic al mașinii de poliție au abandonat animalele.
Totodată, din declarațiile inculpaților date atât la urmărirea penală cât și în fața instanței, aceștia recunosc furtul cabalinelor dar precizează că le-au reținut doar temporar eliberându-le la semnalul acustic al mașinii poliției ( 15-16,24-25).
Mai mult susținerile părții vătămate și ale inculpaților sunt confirmate de martorii: (ll, 43 instanță) și ( 12 ) care, de asemenea, arată că inculpații au recunoscut faptul că au sustras cele două cabaline de la partea vătămată pe care apoi le-au abandonat.
Insă tot acest probatoriu concordant în ceea ce privește participația penală a inculpaților la săvârșirea faptei a fost ignorat de cele două instanțe care apreciază că prezumția de nevinovăție nu a fost înfrântă, "neexistând probe care să dovedească cu certitudine intenția infracțională a celor doi inculpați".
Mai mult, instanța de fond reține în mod greșit că lipsește latura subiectivă a infracțiunii, deoarece inculpații au luat cabalinele pentru a se deplasa la locuințele lor și nu pentru a și le însuși. întrucât animalele au fost scoase din posesia părții vătămate fiind mutate din locul în care se aflau și au intrat în posesia inculpaților apreciem că fapta comisă de cei doi constituieinfracțiunea consumată de furt., condiție a consumării infracțiunii de furt s-a realizat în momentul când cei doi inculpați au desfăcut pripoanele cabalinelor și s-au deplasat cu acestea din fața locuinței părții vătămate. Pentru stabilirea elementelor constitutive ale infracțiunii nu are relevanță faptul că, inculpații au abandonat cabalinele știind că sunt urmăriți deoarece în acel moment era pusă în executarea hotărârea infracțională care a fost dusă până la capăt, abandonarea cabalinelor fiind ulterioară momentului consumării infracțiunii de furt.
In concluzie, interpretând sistematic probele administrate și cu respectarea dispozițiilor legale privind valoarea lor probatorie, instanțele trebuiau să constatate că sunt suficiente temeiuri pentru a se reține săvârșirea de către inculpați a infracțiunii de furt calificat și să dispună condamnarea lor la o pedeapsă în limitele regimului sancționator stabilit de lege.
Instanța de control judiciar examinând în temeiul art.385/14 Cod procedură penală hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele invocate, constată că aceasta este nelegală și netemeinică.
Primele instanțe au greșit atunci când au considerat că nu există probe de vinovăție a celor doi inculpați cu privire la faptele pentru care au fost trimiși în judecată.
Din materialul probator administrat în cauză - respectiv din declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de constatare a infracțiunii, declarațiile martorilor, și, coroborate cu declarațiile inculpaților rezultă în mod cert că cei doi inculpați au săvârșit infracțiunea de furt calificat prev.de art.208 al.1 cu 209 al.1 lit.a, e, g Cod penal.
Este înlăturată apărarea făcută de inculpați, că ar fi luat caii pentru a-i folosi să ajungă mai repede la domiciliu; această situație nici nu a fost probată și nu este de natură a-i exonera de răspunderea penală, dacă ar fi reală.
Din moment ce a avut loc deposedarea proprietarului de cele două cabaline, s-a consumat și infracțiunea.
Față de cele ce preced se va admite recursul parchetului, se va casa decizia în totalitate, de asemenea se va desființa și sentința în totalitate și procedând la rejudecare se va dispune condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev.de art.208-209 al.1 lit.a, e, g Cod penal cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal pentru inculpatul și cu aplicarea art.99 al.3 Cod penal pentru inculpatul minor.
Întrucât inculpații nu posedă antecedente penale, au recunoscut și au regretat fapta, se vor reține circumstanțe atenuante, făcând-se aplicarea art.74 lit.a și 76 lit.c Cod penal, coborându-se pedepsele sub minimul special.
Instanța apreciază că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia, motiv pentru care se va face aplicarea art.81 Cod penal dispunând suspendarea condiționată.
Se vor stabili termene de încercare în baza art.82-110 Cod penal și se va atrage atenția inculpaților asupra consecințelor nerespectării art.83 Cod penal.
Se vor face aplicabile prevederile art.64 lit.a teza a II-a și lit.b, 71 al.2 și 5 Cod penal.
Se va lua act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Se va constata că inculpații au avut apărători aleși în apel și recurs.
Onorariul avocatului din oficiu în sumă de câte 100 lei pentru fiecare inculpat la instanța de fond se va suporta din fondul și se va include în cheltuielile judiciare.
Văzând și prevederile art.191 și 192 al.3 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.385 ind.15 al.l pct.2 lit. d Cod admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL BACĂU împotriva nr.30/A din 24.01.2008 pronunțată de TRIBUNALUL BACĂU pe care o casează în totalitate.
Desființează în totalitate și nr. 840 din 02.04.2007 pronunțată de Judecătoria Bacău.
cauza sub aspectul casării și în fond în baza art.208 al.l-209 al.l lit.a, e, g cu art.75 lit.c și art.74 lit.a și 76 lit.c pen. condamnă pe inculpatul, fiul lui și născut la 10.05.1981 în B domiciliat în comuna jud. B la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.
In baza acelorași texte, mai puțin art.75 lit.c pen. și în plus cu art.99 al.3 pen. condamnă pe inculpatul fiul lui și născut la 27.10.1989 în B, domiciliat în comuna jud. B la pedeapsa de 10 luni închisoare.
In baza art.82 pen. stabilește termen de încercare pt. inculpatul de 3 ani și 6 luni iar în baza art. 110.pen. pt. inculpatul de 1 an și 10 luni.
Atrage atenția inculpaților asupra consecințelor nerespectării art. 83.pen.
Face în cauză aplicarea art.64 lit. a teza 2 și lit. b și 71 al. 2 și 5.pen pentru ambii inculpați.
Ia act că partea vătămată nu s-a constituit civilă.p.
Constată că inculpații au avut apărător ales la apel și recurs.
Onorariu av. of. în sumă de câte 100 lei pt. fond se suportă din fondul
În baza art. 191.pr.pen obligă fiecare inculpat la câte 200 lei cheltuieli jud. către stat în care s-a inclus și onorariu.av. oficiu.
Conf. art. 192 al. 3 Cod cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 17.07.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
a
Red.sent. Șt.
Red.dec.apel - /
Red.dec. recurs - Șt.
Tehnored. - 2 ex.
23/25.07.2008
Președinte:Dumitru Pocovnicu
Judecători:Dumitru Pocovnicu, Ecaterina Ene, Ștefan Nimineț