Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 456/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 456
Ședința publică din 17 iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Ene
JUDECĂTOR 3: Ștefan Nimineț
*
GREFIER - - -
*
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU -
legal reprezentat de
PROCUROR -
La ordine a venit soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.234/A din 08.05.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat recurentul-inculpat - în stare de arest preventiv, asistat de av. și intimatul-parte vătămată, lipsă fiind intimata-parte vătămată și intimata - reprezentant legal al părții vătămate
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Av., pentru recurent, a depus la dosarul cauzei un memoriu formulat de acesta. A arătat că nu are cereri prealabile.
Intimatul-parte vătămată a arătat că dorește să-și retragă declarația, iar inculpatul să fie judecat în stare de libertate. A precizat că nu are alte cereri.
Reprezentantul parchetului nu a formulat cereri.
Nefiind alte cereri, s-a constatat dosarul în stare de judecată și s-a dat cuvântul pentru dezbateri.
Av., având cuvântul pentru recurentul-inculpat, a solicitat achitarea acestuia, susținând că fapta nu există. În subsidiar a solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde, prin reținerea circumstanțelor reale. A solicitat de asemenea plata onorariului de avocat oficiu din fondul
Intimatul-parte vătămată, având cuvântul, a arătat că dorește să-și retragă declarația dată împotriva inculpatului, pe care l-a iertat și că dorește ca acesta să fie în libertate.
Procurorul, având cuvântul, a solicitat respingerea recursului declarat de inculpat, apreciind că în mod corect s-a reținut vinovăția acestuia, pe baza probatoriul administrat în cauză; instanța a aplicat o pedeapsă bine individualizată. A solicitat deducerea perioadei e în arest preventiv și obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, a susținut că este nevinovat, faptele nefiind comise de el.
S-au constatat dezbaterile terminate și s-a trecut la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.2689 din data de 18.12.2007, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosar penal nr- s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile prevăzute de art.208 1-209 1 lit. e Cod penal, art.208alin.1- art.209 1 lit. f Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, în infracțiunile prevăzute de art.213 Cod penal, art.213 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal și s-a dispus condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la data de 15.03.1987, în municipiul B, CNP: -, cetățean român, necăsătorit, studii 2 clase, stagiul militar nesatisfăcut, cu antecedente penale, domiciliat în comuna, județul B, pentru săvârșirea infracțiunilor:
a) furt calificat, prevăzută de art.208 1-209 1 lit.e Cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) .;
b) distrugere, prevăzută de art.217 1 și 4 Cod penal, cu aplicarea art. 41 2 Cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) .
În temeiul art.33 lit. a Cod penal, raportat la art.34 lit. b Cod penal, au fost contopite cele două pedepse aplicate în pedeapsa cea mai grea,cea de 3 (trei) .
În baza art. 85 1 Cod penal, s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 (doi) . aplicată prin sentința penală nr.1339 din data de 07.06.2007, pronunțată de Judecătoria Bacău, definitivă prin neapelare la 26.06.2007.
II. În temeiul art.33 lit.a, raportat la art.34 lit.b Cod penal, s-a contopit pedeapsa aplicată în cauză la pct. cu pedeapsa a cărei suspendare a fost anulată, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) .
În baza art.208 1-209 1 lit.f Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 . pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
III. În temeiul art.83 Cod penal, s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 (doi) . aplicată prin sentința penală nr.1339 din data de 07.06.2007, pronunțata de Judecătoria Bacău, definitivă prin neapelare la 26.06.2007, pe care a cumulat-o cu pedeapsa de 3 (trei) . rezultând pedeapsa de 5 .
În baza art.33 lit.a, raportat la art.34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate la punctele II și III, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, cea de 5 (cinci) .
PEDEAPSĂ DE 5 .
În baza art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în temeiul art.88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei de durata reținerii și a arestării preventive, de la 05.07.2007 la zi.
În temeiul baza art.71 2 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II și lit. Cod penal, pe durata executări pedepsei principale.
În baza art.14 și 346 Cod procedură penală, raportat la art.998 și următoarele Cod civil, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 50.000 lei și părții civile suma de 500 lei cu titlu de despăgubiri civile.
S-a luat act că partea vătămată A, prin reprezentantul legal, nu s-a constitui parte civilă în procesul penal.
În baza art.118 1 lit. Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 400 lei, sumă care nu a servit la despăgubirea părții vătămate
În temeiul art.189 Cod procedură penală, onorariu avocat oficiu în sumă de 100 lei s-a dispus a fi suportat din fondurile Ministerului Justiției.
În conformitate cu prevederile art.191 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 150 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
La data de 17.05.2007, în jurul orelor 19,30, în timp ce partea vătămată se afla în dreptul unui magazin din localitatea, județul B, a fost acostat de inculpatul, care sub pretextul că vrea să afle ce oră este, i-a spus acestuia să-i dea telefonul mobil, iar după mai multe insistente, profitând de starea de neatenție a părții vătămate, a smuls telefonul mobil din mâna părții vătămate, după care a plecat, deși partea vătămată l-a rugat insistent să-i înapoieze telefonul mobil, aspect arătat în declarații și de martorii și.
În declarațiile date în fața organelor de poliție de martorii și la data de 19.05.2007, aceștia pe lângă aspectul referitor la sustragerea telefonului mobil aparținând părții vătămate de inculpat, arată faptul că în datele de 17 și, respectiv, 18.05.2007 i-a amenințat să nu declare nimic privitor la săvârșirea infracțiunii de furt, deoarece, în caz contrar, va intra în casă peste ei.
După ce martorii și au fost la organele de poliție si au arătat faptul că autor al săvârșirii infracțiunii de furt în dauna părții vătămate este inculpatul, în noaptea de 25/26.05.2007 acesta cu intenție a incendiat o dependință a locuinței martorilor, în speță un în care se aflau două porcine, aspect care rezultă din declarația martorului, care se afla în vizită la familia, care în declarația dată în fața organelor de poliție arătat faptul că în noaptea în care a avut loc incendiul menționat, din cauza căldurii a dormit afară, iar în jurul orelor 0,30 a auzit un zgomot în spatele casei, motiv pentru care s-a îndreptat spre acea zonă, moment în care a văzut cum a luat foc dependința, iar pe inculpatul fugind din acel loc spre domiciliul său, sărind gardul despărțitor, deoarece proprietățile acestora sunt învecinate.
În noaptea de 26/27.05.2007 inculpatul cu intenție a incendiat și locuința părții vătămate (mama martorilor și ), aspect care rezultă din declarațiile martorului, care în declarația dată în fața organelor de poliție arată faptul că, fiindu-le frică să nu se mai repete cele petrecute cu o noapte anterioară, a luat hotărârea de a sta de pază, iar în momentul în care erau în curte, în jurul orelor 0,30, a auzit zgomote, respectiv pocnituri de bidon din plastic, motiv pentru care s-a deplasat în acel loc, a văzut cum luase foc "chilerul" locuinței părții vătămate, iar în lumina focului l-a văzut pe inculpat strecurându-se pe lângă locuință, după care a sărit gardul în grădina sa. Imobilul a fost distrus în proporție de 90%, fiind cauzat părții vătămate un prejudiciu de 50.000 lei, sumă cu care aceasta se constituie parte civilă în procesul penal.
Conform procesului verbal de intervenție nr.71 din data de 26.05.2007, încheiat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență " " al Județului B - Detașamentul de Pompieri B, sursa probabilă de aprindere a fost flacără, iar împrejurarea determinată " foc deschis".
Conform procesului verbal de intervenție nr.72 din data de 27.05.2007, încheiat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență " " al Județului B - Detașamentul de Pompieri B, sursa probabilă de prindere a fost flacără, iar împrejurarea determinată: " acțiune intenționată".
Prin adresa nr.2289 din data de 27.06.2007 Consiliul Local al comunei, județul B, a comunicat faptul că incendiile au avut loc în perioada 25, 27.05.2007, fiind provocate la locuința părții vătămate, prezenta pericol public și pentru celelalte locuințe, având în vedere faptul că în apropierea acestui imobil se găsesc mai multe locuințe confecționate din paiantă, iar vremea uscată și distanța foarte mică dintre imobile puteau conduce la extinderea focului si la celelalte locuințe.
Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor, precizând că în noaptea de 25/26 și 26/27.05.2007 s-a aflat la domiciliul său împreună cu părinții și doi prietenei pe care unul îl chema și unul.
Martorul a arătat că doar în noaptea de 26.05.2007 s-a aflat la locuința inculpatului, dar declarația acestuia, se motivează de prima instanță, este subiectivă, având în vedere relațiile de rudenie existente intre inculpat si martor.
De asemenea nici declarația martorei nu poate fi reținută atâta timp cât inculpatul nu a confirmat că aceasta s-a aflat la domiciliul său.
În vederea stabilirii dacă inculpatul a săvârșit faptele cu discernământ a fost efectuat un raport medico-legal (psihiatric) în care s-a concluzionat faptul că inculpatul păstrează capacitatea de discernământ, autoconducție și administrarea bunurilor propriu.
La data de 01.07.2007, în jurul orelor 20,00, inculpatul, în timp ce se afla în autobuzul care efectuează curse pe ruta B-, a intrat in discuție cu partea vătămată A, care avea asupra sa un telefon mobil. Inculpatul a început să se intereseze de telefon, pe motiv că vrea să-l vadă, împrejurări în care partea vătămată i-a dat telefonul, iar in momentul în care autobuzul a oprit în stația, a coborât, deși partea vătămată i-a solicitat să-i restituie telefonul.
Această situație de fapt rezultă din declarația martorului audiat în cauză.
În drept, faptele inculpatului din 17.05.2007 și 01.07.2007, au fost apreciate de instanța de fond că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de furt calificat, prevăzute de art. 208 1-209 1 lit. e Cod penal, respectiv, art.208 1-209 1 lit.f Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.
În momentul săvârșirii acestor fapte, se arată de instanța de fond, cele două telefoane se aflau în posesia părților vătămate, fiind luate din posesia acestora fără consimțământul lor.
La data de 01.07.2007 prin faptul că partea vătămată i-a dat de bună voie telefonul inculpatului nu poate duce la încadrarea faptei în infracțiunea de abuz de încredere atâta timp cât simplul contact pe care o persoană îl are asupra unui bun nu îi conferă nici posesia și nici deținerea asupra acestuia, iar dacă îl sustrage, comite tot infracțiunea de furt.
Așa fiind, instanța de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice.
În drept, faptele inculpatului din 25/26.05.2007 și 26/27.05.2007 au fost apreciate că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de distrugere.
În temeiul art.345 Cod procedură penală, având în vedere că faptele există, constituie infracțiune și au fost săvârșite de către inculpat, prima instanță a dispus condamnarea acestuia.
La individualizarea pedepselor, instanța de fond a arătat că a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv: gradul de pericol social al faptelor, împrejurările concrete în are au fost comise faptele și prejudiciul în valoare de 50.000 lei nerecuperat.
Prima instanță a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale, în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. a Cod penal, pentru infracțiunea de furt calificat comisă la data de 01.07.2007.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond constatând întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, în baza art.14 și 346 Cod procedură penală, raportat la art. 998 și următoarele Cod civil, a fost obligat inculpatul să plătească părții civile suma de 50.000 lei și părții civile suma de 500 lei cu titlu de despăgubiri civile și s-a luat act că partea vătămată A, prin reprezentant legal, nu s-a constitui parte civilă în procesul penal, în baza art.118 1 lit. Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 400 lei, sumă care nu a servit la despăgubirea părții vătămate
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel în termen legal inculpatul, care a criticat soluția primei instanțe sub aspectul netemeiniciei soluției de condamnare, motivând, pe de o parte, că este nevinovat, iar, pe de altă parte, a solicitat redozarea pedepsei aplicate.
Prin decizia penală nr.234/A din data de 08.05.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău, în baza art.379 pct.1 lit. b Cod procedură penală, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
În baza art.381 Cod procedură penală, s-a dedus în continuare prevenția inculpatului de la 18 decembrie 2007 la zi, iar în temeiul art.350 Cod procedură penală, s-a menținut în continuare starea de arest a inculpatului.
S-a dispus plata din fondul special al Ministerului Justiției a sumei de 100 lei, reprezentând onorariul pentru avocatul desemnat din oficiu.
În baza art.192 2 Cod procedură penală, a fost obligat apelantul la plata sumei de 150 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut următoarele:
Instanța de fond a stabilit o situație de fapt corespunzătoare și a dat o încadrare juridică corectă faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
În mod legal a statuat instanța de fond că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, probele administrate în cauză îl indică pe acesta cu certitudine și fără echivoc ca autor al infracțiunilor reținute în sarcina sa.
Motivele invocate de apelant că este nevinovat și că nu a comis faptele reținute în sarcina sa sunt neîntemeiate, declarația dată în apel d e către inculpat este contradictorie, confuză, echivocă și în contradicție cu actele dosarului care relevă clar vinovăția inculpatului.
Nu se poate reține nevinovăția inculpatului atât timp cât depozițiile martorilor audiați în cauză îl plasează pe acesta în câmpul infracțional și redau în detaliu implicarea inculpatului în activitatea infracțională.
Cât privește cuantumul pedepsei aplicate, care reprezintă cel de-al doilea motiv de apel, Tribunalul a apreciat că aceste aspecte corespund gradului de pericol social concret și aflării în prezența unei infracțiuni cu un grad de pericol social extrem de ridicat, cu urmări materiale ridicate, așa încât instanța de apel a considerat că și acest motiv este neîntemeiat, hotărârea pronunțată în cauză fiind conformă cu dispozițiile legale care disciplinează atât desfășurarea procesului penal, cât și cu cele care privesc faza de individualizare a pedepsei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în cadrul termenului legal, inculpatul, care a criticat hotărârile pronunțate în cauză, susținând că infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță nu au fost comise de el, iar prin apărător a solicitat a se reține în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante și a fi reduse pedepsele.
Analizând hotărârile pronunțate în cauză, în raport de motivele de recurs invocate și examinând-o, în conformitate cu prevederile art.385/9 3 Cod procedură penală, și din oficiu, pentru motivele de recurs prevăzute de acest text, Curtea constată că recursul este nefundat și urmează a fi respins pentru considerentele care vor fi prezentate.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că prima instanță a reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate în cauză, a dat faptelor săvârșite de recurentul-inculpat o corectă încadrare juridică, mai puțin în ceea ce privește infracțiunea de distrugere prin incendiere, prevăzută de art.217 1 și 4 Cod penal, pentru care se impunea reținerea dispozițiilor art.41 2 Cod penal, privind infracțiunea continuată și a dat dovadă de multă înțelegere prin aplicarea unor pedepse care constituie minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite.
Din probele administrate, respectiv: plângerile și declarațiile părților vătămate: -fl.11-14 și fl.37 dosar prima instanță dosar urmărire penală, -fl.48-50, 52 și 71-72 dosar urmărire penală și fl.35 dosar prima instanță, -fl.95-96 și 99-100 dosar urmărire penală și fl.34 dosar prima instanță și A-fl.97-98, procesul verbal de cercetare la fața locului-fl.51 și 67-68 dosar urmărire penală, procesele verbale de intervenție a pompierilor nr.71 din 26.05.2007 și nr.72 din data de 27.05.2007 ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență " " al Județului B - Detașamentul de Pompieri B-fl.57 și 74 dosar urmărire penală, planșele fotografice-fl.60-62 și 76-78 dosar urmărire penală, procesul verbal de recunoaștere din grup-fl.103-104, 110 112-117 și planșele fotografice efectuate cu această ocazie-fl.108 și 111, declarațiile martorilor: -fl.36-37 dosar urmărire penală, --fl.38-39, - -fl.41-42, 56 și 70 dosar urmărire penală și fl.73 dosar prima instanță --fl.43-44 dosar urmărire penală și fl33 dosar prima instanță, - -fl.53-54 și 82-83 dosar urmărire penală și fl.32 dosar prima instanță, -fl.65 dosar urmărire penală, -fl.69 și 80-81 și fl.90 dosar prima instanță, -fl.55 și 73 dosar urmărire penală, -fl.88 și fl.36 dosar prima instanță, -fl.89, -fl.90, -fl.91, -fl.92, -fl.101 și 109 și fl.91 dosar prima instanță, -fl.105 dosar urmărire penală, -fl.106, -fl.118 dosar urmărire penală și -fl.119 dosar urmărire penală, coroborate cu declarațiile recurentului-inculpat, rezultă pe deplin vinovăția inculpatului cu privire la săvârșirea cu intenție a celor două infracțiuni de furt calificat și a infracțiunii de distrugere prin incendiere, prevăzute de textele de lege mai sus menționate.
În mod corect prima instanță a înlăturat depozițiile martorilor: -fl.72 dosar prima instanță, -fl.71 și -fl.70, aceste fiind probe procauza și fiind în totală contradicție cu probatoriu menționat mai sus, urmărindu-se înlăturarea răspunderii penale a recurentului-inculpat.
La individualizarea judiciară a pedepselor, potrivit și art.72 Cod penal, instanțele trebuie să aibă în vedere dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Ori, având în vedere persoana recurentului-inculpat, care a mai cunoscut rigorile legii penale, una dintre infracțiuni fiind comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, primul termen al recidivei constituindu-l o pedeapsă aplicată pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie, recurentul-inculpat acostând pe drumul public din comuna, județul B, pe numita și i-a sustras o sumă de bani, precum și comportamentul acestuia, care după săvârșirea infracțiunii în dauna părții vătămate, pentru a scăpa de răspundere penală a trecut la amenințări la adresa martorilor care cunoșteau condițiile săvârșirii faptei, apoi și-a pus în practică amenințările și a incendiat anexe gospodărești ale acestora și ale mamei lor, pedepsele aplicate, care constituie minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite, nu-și pot atinge scopul preventiv-educativ, neimpunându-se reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului și reducerea cuantumului acestora.
Deși recurentul-inculpat avea pe rolul Judecătoriei Bacău dosarul în care a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie a săvârșit infracțiunile de furt calificat și distrugere prin incendiere în dauna părților vătămate și, respectiv, iar după rămânerea definitivă a sentinței penale nr.1339 din data de 07.06.2007, prin care i s-a aplicat pedeapsa de 2 (doi) . a comis infracțiunea în dauna părții vătămate A, ceea ce dovedește perseverență infracțională și nesocotirea înțelegerii de care a dat dovadă Judecătoria Bacău prin dispunerea suspendării condiționate a pedepsei de 2 (doi) . și sfidarea legii.
Apoi, așa cum se motiva mai sus, pentru săvârșire infracțiunii de distrugere prin incendiere, prevăzută de art.217 1 și 4 Cod penal, se impune reținerea formei continuate a acesteia, prin aplicarea dispozițiilor art.41 2 Cod penal, inclusiv art.42 Cod penal, referitoare la aplicarea pedepsei în situația unor astfel de infracțiuni.
Desigur că, aflându-ne doar în recursul inculpatului, față de prevederile art.372 Cod procedură penală, care consacră principiulnon reformatio in pejus,Curtea nu pot fi reține prevederile art.41 2 pentru infracțiunea de distrugere prin incendiere și nici nu se poate dispune majorarea cuantumului pedepselor aplicate și pe cale de consecință și a pedepsei de.
În ceea ce privește poziția intimatului-parte vătămată, în sensul că dorește să-și retragă plângerea făcută împotriva recurentului-inculpat, aceasta, dat fiind faptul că punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea comisă în dauna acesteia se face și din oficiu, nefiind necesară formularea unei plângeri prealabile, aceasta este lipsită de relevanță juridică.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat.
În baza art.385/17 4 Cod procedură penală, cu referire la art.383 2 Cod procedură penală, se va deduce din pedeapsa principală aplicată recurentului-inculpat perioada ă din data de 08.05.2008 la zi.
În conformitate cu prevederile art.69 1 din Legea nr.51/1995, cu art.189 Cod procedură penală, se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a onorariului avocat oficiu.
Văzând și prevederile art.192 2 Cod procedură penală;
Pentru aceste motive;
În numele legii;
DECIDE:
În temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva deciziei penale nr.234/A din data de 08.05.2008, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
În temeiul art.385/17 4 Cod procedură penală, cu referire la art.383 2 Cod procedură penală, deduce din pedeapsa principală aplicată recurentului-inculpat perioada ă din data de 08.05.2008, la zi.
Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bao norariului avocat oficiu în sumă de 100 RON - avocat.
În temeiul art.192 2 Cod procedură penală, obligă recurentul-inculpat să plătească statului suma de 180 RON cu titlul de cheltuieli judiciare, în care s-a inclus și onorariul avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17.iulie.2008, în prezența recurentului-inculpat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
GREFIER,
Red.sent.
Pronunțat dec.apel -
Red.dec.recurs
- 2 ex.
28.07/28.07.2008
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu, Ecaterina Ene, Ștefan Nimineț
