Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 48/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 48
Ședința publică din data de 16 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Paul Mihai Frățilescu
JUDECĂTOR 2: Mihai Viorel Tudoran
Judecător - - -
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 20.07.1969, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești împotriva deciziei penale nr. 231 din 20.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și sentinței penale nr. 618 din 12.10.2007 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, prin care, în baza art. 208 - 209 alin. 1 lit. e, g, i Cod penal cu aplic. art. 41, 42 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 3 ani.
În baza art. 61 Cod penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă neexecutat de 354 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1122 din 20.09.2006 a Judecătoriei Târgoviște, ce urmează a fi contopită cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății, inculpatul urmând a executa pedepsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.
S-au aplicat dispozițiile art. 71, 64 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată prevenția începând cu 06.07.2007, la zi.
În baza art. 350 Cod procedură penală s- menținut starea de arest a inculpatului.
S-a luat act că părțile vătămate și că nu s-au constituit părți civile, recuperându-și prejudiciile.
În baza art. 191 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 140 lei cheltuieli judiciare către stat.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației avocațiale nr. 259/2008, depusă la dosar, fila 11, lipsind intimatele părți vătămate și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat, pentru recurentul inculpat și reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pe rând, arată că nu au cereri de formulat și solicită acordarea cuvântului pentru dezbaterea recursului.
Curtea, ia act că nu sunt cereri de formulate, față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbaterea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat, critică hotărârile pronunțate, considerându-le nelegale, întrucât în mod greșit părțile vătămate nu au fost audiate nici la instanța de fond și nici la cea de apel.
În principal, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea audierii părților vătămate.
În subsidiar, în cazul în care instanța va trece peste această apărare, apreciază pedeapsa de trei ani închisoare ca fiind prea aspră, având în vedere poziția inculpatului pe parcursul procesului penal, faptul că prejudiciul a fost recuperat integral și solicită redozarea pedepsei în sensul coborârii sub minimul special prevăzut de lege.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârilor anterioare ca fiind temeinice și legale, sub aspectul reținerii vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii deduse judecății, cât și sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, având în vedere starea de recidivă postcondamnatorie, antecedentele fiind în săvârșirea aceluiași gen de infracțiune.
Apreciază susținerea inculpatului ca fiind neîntemeiată, în sensul că s-a încălcat dreptul la apărare, solicită să fie avut în vedere faptul că la instanța de fond, după audierea părții vătămate și audierea sa, prin apărător, a renunțat la audierea martorilor din acte și alte probe nu a mai propus în apărarea sa.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că este nemulțumit de faptul că martorii nu au fost audiați, recunoaște fapta, dar solicită rejudecarea dosarului. Să fie avut în vedere faptul că prejudiciul a fost recuperat de părțile vătămate și consideră pedeapsa aplicată ca fiind prea mare.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Prin decizia penală nr. 231 din 20.11.2007 a Tribunalului Dâmbovițas -a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 20.07.1969, în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești împotriva sentinței penale nr. 618 din 12.10.2007 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr-.
S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a computat din pedeapsă perioada executată de la 12.10.2007, la zi.
De asemenea, a fost obligat inculpatul la 140 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța decizia respectivă instanța de apel a reținut următoarea situație de fapt:
Prin sentința penală nr. 618 din 12.10.2007 pronunțată de Judecătoria Târgoviște în dosarul nr-, în baza art. 208, 209 alin. 1 lit.e, g și i Cod penal cu aplic. art. 41-42 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 61 Cod penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de pedeapsă neexecutat de 354 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată prin sentința penală 1122 din 20.09.2006 a Judecătoriei Târgoviște ce urmează a fi contopită cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71, 64 lit. a și b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal s-a computat din pedeapsa aplicată arestul preventiv începând cu 06.07.2007, la zi.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.
S-a luat act că părțile vătămate cu domiciliul în comuna, județul și cu domiciliul în comuna Tătărani, județul D nu s-au constituit părți civile, recuperându-și prejudiciile.
În baza art. 191 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la 140 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că în noaptea de 5/6 iulie 2007, inculpatul a sustras 4 cai aparținând părților vătămate, prin escaladarea gardului, în timpul nopții și respectiv de pe islazul comunal, inculpatul fiind depistat a doua zi dimineață de către organele de poliție în timp ce încerca să vândă animalele.
Probatoriile avute în vedere la adoptarea soluției au constatat în procesle verbale de cercetare la fața locului, procesul verbal de depistare întocmit de organele de poliție, procesul verbal de reconstituire și planșele fotografice, declarațiile părților vătămate și, declarațiile martorilor, Spînă G și, precum și declarațiile inculpatului care a recunoscut săvârșirea faptelor.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului au fost avute în vedere criteriile prev. de art. 72 Cod penal și anume gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările concrete în care au fost comise și circumstanțele personale ale inculpatului.
La soluționarea laturii civile a cauzei au fost avute în vedere declarațiile părților vătămate care nu s-au constituit părți civile, fiindu-le restituite animalele furate.
Împotriva acestora hotărâri judecătorești a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele scrise de apel, inculpatul a solicitat reindividualizarea pedepsei în sensul micșorării acesteia, determinat de faptul că a recunoscut săvârșirea celor două fapte de sustragere pe care le și regretă.
Apelul decalrat de inculpatul a fost apreciat ca nefondat.
Astfel, soluționând cauza, instanța de fond a făcut o justă apreciere asupra situației de fapt și a vinovăției făptuitorului în baza probatoriilor administrate, și o corectă individualizare a pedepsei - respectiv 3 ani închisoare, ceea ce reprezintă minimul special prevăzut de textul incriminator, în condițiile în care incidente în cauză sunt prevederile art. 37 lit. a Cod penal, inculpatul fiind în stare de recidivă postcondamnatorie.
Procedând la aplicarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare - pedeapsa cea mai grea, tribunalul a considerat că instanța de fond în mod corect a aplicat minimul special prevăzut de lege, în cauză neimpunându-se reindividualizarea acesteia, în condițiile în care s-a reținut și atitudinea sinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru netemeinicie și susținând că pedeapsa ce i-a fost aplicată este prea mare întrucât prejudiciul a fost recuperat.
Curtea, verificând hotărârile atacate, conform art. 38515Cod procedură penală, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de criticile invocate și în limita cazurilor de casare prev. de art. 3859Cod porcedură penală constată că recursul este nefondat.
Astfel, situația de fapt, împrejurările și modalitatea de săvârșire a infracțiunii au fost corect reținute de prima instanță și de instanțele de apel după cum s-a arătat anterior, beneficiind de deplin suport probator în actele și lucrările dosarului, culminând cu declarația de recunoaștere a activității infracționale date de inculpat.
Instanța de fond a individualizat corect iar instanța de apel a menținut în mod just pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea săvârșită făcând aplicarea corectă a dispozițiilor art. 72 Cod penal privind individualizarea judiciară a pedepselor, cu luarea în considerare a gradului de pericol social al faptei săvârșite, a împrejurărilor concrete de comitere a acesteia și a persoanei inculpatului, care a săvârșit infracțiunea în stare de recidivă postcondamnatorie.
Se poate astfel trage cu ușurință concluzia că pretențiile inculpatului de a i se reduce pedeapsa aplicată sunt cu totul nejustificate, cu atât mai mult cu cât recuperearea prejudiciului nu s-a datorat atitudinii sale ci a contextului în care a fost depistat inculpatul împrejură cu animalele sustrase de acesta.
Constatând și împrejurarea că nici unul dintre cazurile de casare ce se iau în considerare din oficiu prev. de art. 3859alin.3 Cod procedură penală nu sunt incidente în cauză, Curtea, în temeiul art. 38515alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge recursul ca nefondat.
În temeiul art. 38517alin. 4 Cod procedură penală rap. la art. 383 alin.2 Cod procedură penală, se va computa din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și arestării preventive a acestuia de la data de 06.07.2007, la zi.
Având în vedere și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 20.07.1969, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva deciziei penale nr. 231/2007 a Tribunalului Dâmbovița și sentinței penale nr. 618 /2007 a Judecătoriei Târgoviște.
din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă de la 06.07.2007 la zi.
Obligă recurentul la 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16 ianuarie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - - - -
Grefier,
4 ex/28.01.2008
Red.
Tehnored.
f- Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caraCter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Paul Mihai FrățilescuJudecători:Paul Mihai Frățilescu, Mihai Viorel Tudoran
