Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 587/2009. Curtea de Apel Bacau

Dosar nr-

R O MA NIA

CURTEA DE APEL BACAU

SECTIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.587

ȘI DIN 15 octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adrian Bogdan JUDECĂTOR 2: Silviu Anti

- - - JUDECĂTOR 3: Monica Vadana

- - - judecător

- - - grefier

*********************

Ministerul Public: Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău

- reprezentat legal prin procuror

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.234/A din 08.07.2009, pronunțată de pronunțată de Tribunalul Neamț.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință separată și nepublică, s-a prezentat în stare de arest recurentul-inculpat asistat de avocat desemnat din oficiu, lipsă fiind părțile.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei, după care:

Avocat consideră că procedura de citare cu intimata-parte civilă COMERȚ SRL nu este completă, fiind restituită dovada de citare cu mențiunea "societatea desființată".

Reprezentantul parchetului arată că procedura este completă având în vedere că din conținutul adresei efectuate de Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul Bacău, rezultă că starea firmei este în funcțiune, figurând cu același sediu social.

Instanța consideră procedura de citare ca fiind legal îndeplinită.

Nemaifiind cereri de formulat curtea, constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Întrebat fiind recurentul-inculpat dacă în fața instanței de recurs dorește să dea o nouă declarație, având elemente noi de declarat, acesta a arătat că își rezervă dreptul la tăcere, implicit își menține declarațiile date, întrucât nu are elemente noi de declarat.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat solicită redozarea pedepsei aplicate considerând că pedeapsa aplicată este mult prea în raport de circumstanțele personale, pericolul social concret al faptelor comise, solicitând reducerea acesteia. De asemeni, a arătat că este deacord cu plata despăgubirilor civile la care a fost obligat.

În subsidiar solicită, modificarea modalității de executare a pedepsei în sensul suspendării condiționate a executării acesteia, în conformitate cu dispozițiile art.81 și Cod Penal plata onorariului de avocat oficiu.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea deciziei penale pronunțată de Tribunalul Neamț ca fiind legală și temeinică, apelantul-inculpat beneficiind de clemență din partea instanței de fond având în vedere forma continuată de săvârșire a infracțiunilor și faptul că acestea au fost săvârșite în concurs real.

Solicită plata cheltuielilor judiciare către stat.

Recurentul-inculpat având cuvântul arată că lasă soluția la aprecierea instanței.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului penal de față constată următoarele:

Prin sentința penală nr.421/20.05.2009 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț, s-a dispus condamnarea inculpatului la pedepsele de:

-2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g,i Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2, art.99 și 74-76 lit.d Cod penal - fapte comise în perioada 21-23.08.2008;

-2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art.208 alin.1-209 alin.1 lit.g,i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.99 și 74-76 lit.d Cod penal - fapte comise în perioada 06-11.10.2008;

-2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prevăzută de art.217 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.99 și 74-76 lit.d Cod penal;

În temeiul art.33 lit.a și 34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de2 ani închisoare.

În temeiul art.71 alin.2 Cod penal s-a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzută de art.64 alin.1 lit.a teza II și b Cod penal.

În latura civilă a cauzei inculpatul minor a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata despăgubirilor civile solicitate de părțile vătămate, pentru prejudiciile cauzate prin infracțiune.

Pentru a pronunța această soluție, judecătoria a reținut că prin rechizitoriul nr. 4042/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra -N, înregistrat la această instanță sub nr-, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului minor, fiul lui și, născut la data de 03.05.1993 în P N, jud. N, CNP -, cetățean român, studii 1 clasă, fără ocupație, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, cu domiciliul în oraș,-, jud. N, fără antecedente penale, arestat în altă cauză, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 99 și urm. Cod penal și distrugere, prev. și ped. de art. 217 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:

1. În noaptea de 23.08.2008, în jurul orelor 1,30, prin escaladarea gardului împrejmuitor, inculpatul a pătruns în curtea locuinței lui din orașul, a mers la o anexă tip garaj care nu era asigurată cu sistem de închidere, a intrat în interiorul acesteia de unde a sustras un motofierăstrău marca. Bunul sustras l-a ascuns în niște din Parcul. Dimineața inculpatul s-a deplasat în com. unde a vândut motofierăstrăul numitei, din oraș, pentru suma de 30 lei.

Bunul sustras a fost predat pe bază de dovadă persoanei vătămate, acesta declarând că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

2. În dimineața zilei de 5.10.2008, în jurul orelor 4,00, în timp ce se întorcea de la o discotecă de pe raza com. P, împreună cu fratele său, inculpatul a escaladat scheletul metalic al bannerului amplasat în centrul orașului, locația "părculeț - monument - tunuri", care purta sigla Consiliului Județean N, după care a înțepat și tăiat materialul realizat din poliplan pe care era imprimată imaginea persoanei vătămate.

Persoana vătămată a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

3. În noaptea de 21/22.08.2008, inculpatul a escaladat gardul împrejmuitor al terasei localului SC "" SRL din orașul, a încercat să smulgă două boxe aflate pe peretele din partea sudică însă nu a reușit, după care a sustras un ornamental, pe care ulterior l-a abandonat.

Bunul sustras nu a fost recuperat, partea vătămată prin reprezentantul său legal declarând că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 210 lei, reprezentând contravaloarea bunului sustras.

4. În noaptea de 6/7.10.2008, în jurul orelor 23,30, inculpatul a sărit gardul împrejmuitor al magazinului " Comerț" din orașul, cu o de fier găsită la fața locului a rupt veriga de la gratiile ușii de acces în magazin, a pătruns în interior, iar dintr-un sertar a sustras suma de 300 lei și de pe rafturi 10 batoane de ciocolată.

Bunurile sustrase nu au fost recuperate și nici sumele de bani, astfel că SC " Comerț" SRL s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 300 lei.

5. În noaptea de 10/11.10.2008 inculpatul a sărit gardul împrejmuitor al locuinței părții vătămate, a mers la o magazie asigurată cu lacăt, a tras de lacăt până când acesta a cedat, apoi a pătruns în interior și a sustras mai multe bunuri respectiv o bormașină, un flex și o mașină de înșurubat cu acumulator, bunuri pe care le-a depozitat într-un rucsac găsit la fața locului. Cu bunurile sustrase inculpatul s-a deplasat în com., iar a doua zi a vândut bunurile în mun. N unor persoane necunoscute, în zona pieței centrale a orașului pentru suma de 100 lei.

Bunurile sustrase nu au fost recuperate, motiv pentru care partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 400 lei.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului, sub forma intenției directe a fost probată cu procesele verbale de cercetare la fața locului cu planșe foto anexă ( 29-34, 67-73, 92-100, 127-133, 153-158 ); cu procesele verbale de reconstituire cu planșe foto anexă ( 53-59, 77-82, 116-121, 141-147, 162-168 ); cu declarațiile părților vătămate date pe parcursul urmăririi penale ( 24-25, 159 ); cu declarațiile inculpatului date pe parcursul urmăririi penale ( 35, 37-40, 74, 104, 134, 160 ) și în fața instanței (33 dosar instanță), declarații în care acesta a arătat în detaliu modul de săvârșire a faptelor; cu declarațiile martorului date pe parcursul urmăririi penale ( 139-140 ) și în fața instanței; cu dovada de predare primire a bunurilor recuperate ( 61 ).

Instanța a înlăturat declarația dată de către martorul dată în fața instanței, acesta retractând declarația dată la urmărire penală (75 ) fără o explicație plauzibilă și fiind contrazisă de declarațiile inculpatului.

Instanța de fond, în temeiul art. 334.pr.pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul din infracțiunile de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 99 și urm. Cod penal și distrugere, prev. și ped. de art. 217 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, în infracțiunile de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 99 și urm. Cod penal (faptele din 21/22.08.2008 și 23.08.2008), furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. g și i Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal și art. 99 și urm. Cod penal (faptele din 6/7.10.2008 și 10/11.10.2008), și distrugere, prev. și ped. de art. 217 al.1 Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal, totul cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal. Instanța a procedat astfel având în vedere distanța mare în timp între faptele săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale în luna august 2008 și cele săvârșite în baza aceleiași rezoluții infracționale în luna octombrie 2008.

La individualizarea sancțiunii ce va fi aplicată inculpatului s-a ținut cont de dispozițiile art. 100 Cod penal, respectiv de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportarea acestuia, de condițiile în care a fost crescut și în care a trăit, astfel cum rezultă acestea din referatul de evaluare întocmit de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț, ( 18-23 dosar instanță) și din ancheta socială efectuată ( 45 ), acte din care rezultă că minorul nu a beneficiat de supraveghere în familie, a mai fost implicat în săvârșirea de infracțiuni, frecventa un anturaj nepotrivit pentru vârsta sa, fugind de acasă și vagabondând cu alți copii ai străzii; de vârsta actuală a inculpatului. În baza tuturor acestor considerente, ținând cont de gravitatea medie a faptelor săvârșite, de motivația acestora, de faptul că supravegherea în cadrul familiei nu ar putea fi realizată întrucât tatăl inculpatului nu deține autoritate asupra acestuia, instanța a apreciat că pentru îndreptarea minorului nu este suficientă aplicarea unei măsuri educative, fiind necesară aplicarea unor pedepse.

La individualizarea și dozarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal respectiv prevederile părții generale a codului penal; limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator; gradul de pericol social mediu al faptelor săvârșite. Instanța a reținut în beneficiul inculpatului circumstanțe atenuante judiciare, având în vedere atitudinea sinceră și cooperantă a acestuia, însă a reținut și dispozițiile art. 80 Cod penal, având în vedere forma continuată de săvârșire a infracțiunilor și faptul că acestea au fost săvârșite în concurs real. Față de aceste considerente, s-au aplicat inculpatului pedepse orientate mai mult spre minimul prevăzut de lege, acestea fiind dozate în vederea reeducării sale. În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal instanța a contopit pedepsele concurente stabilite și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea.

În temeiul art. 71 al.1Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a ll-a,b Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 al.2 Cod penal, cu următoarea motivare: conform art.71 Cod penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.278/2006, drepturile prevăzute în art.64 alin.1 lit. a) - c) Cod penal se interzic de drept în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii. Cu toate acestea, prin decizia nr. LXXIV din 5.11.2007 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a stabilit că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul Penal.

În cauza de față s-a apreciat că se impune ca inculpatului să i se interzică drepturile prevăzute de art. 64 lit.a teza a ll-a, b Cod penal, condamnarea la pedeapsa închisorii nefiind compatibilă cu dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și cu dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În ce privește acțiunile civile exercitate în cauză, s-a reținut că "" s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 210 lei, " Comerț" s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 300 lei, iar partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 400 lei.

S-a apreciat că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale (fapta ilicită săvârșită cu vinovăție, existența unui prejudiciul, legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu). În cauză sunt întrunite și condițiile răspunderii părintelui pentru fapta copilului minor.

Având în vedere valoarea obișnuită a bunurilor sustrase, recunoașterea inculpatului și acordul acestuia în ce privește pretențiile părților civile, în temeiul ar. 14 și 346 al.1 pr.pen. art. 998, 999 și 1000 al.2 civ. instanța a admis acțiunile civile formulate de către părțile civile "", " Comerț" și și a obligat pe inculpatul

, în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească daunele materiale solicitate.

În temeiul art. 118 lit.e Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei dobândite în urma săvârșirii infracțiunii, respectiv 30 lei dobândiți de la numita, reprezentând bani dobândiți în urma săvârșirii infracțiunii.

În temeiul art. 189 și 191 al.1,3 pr.pen. a fost obligat pe inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, să plătească statului suma de 900 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei reprezintă onorariul apărătorilor din oficiu în faza de urmărire penală iar 200 lei reprezintă onorariul apărătorilor din oficiu în faza de judecată, sume ce vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Neamț.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel inculpatul care prin susținerea orală a solicitat reducerea pedepsei la care a fost condamnat.

Prevalându-se de dreptul la tăcere, prevăzut de art.70 Cod procedură penală, inculpatul nu a făcut declarație în fața instanței de apel.

Apelul declarat în cauză nu este nefondat.

Tribunalul analizând actele dosarului și hotărârea apelată, în conformitate cu prevederile art.378 alin.1 Cod procedură penală a constatat că aceasta este legală și temeinică urmând a fi menținută.

Din probele administrate în cauză atât la urmărirea penală cât și în cursul cercetării judecătorești, respectiv plângerile și declarațiile părților vătămate, procesele verbale de cercetare la fața locului și reconstituire încheiate de organele poliției, planșele foto, dovezile de recuperare a unei părți din prejudiciile cauzate, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr.1889/30.10.2008 din care rezultă că inculpatul are discernământul păstrat asupra faptelor comise, depozițiile martorilor, coroborate și cu declarațiile inculpatului de recunoaștere a faptelor comise.

Această situație de fapt a fost reținută și de instanța de fond, care a dat o încadrare juridică corespunzătoare faptelor comise de inculpat și care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor continuate de furt calificat și distrugere, prevăzute de art.208 alin1 - 209 alin.1 lit.g,i Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.217 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.99 și 33 lit.a Cod penal.

Constatând vinovăția inculpatului minor, prima instanță a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă stabilită sub minimul special ca urmare a reținerii prevederilor art.99 Cod penal precum și a circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74-76 lit.d Cod penal, astfel că nu se impune redozarea acesteia.

Pedeapsa aplicată inculpatului respectă toate criteriile de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal, este proporțională cu gradul de pericol social al infracțiunii comise, și de natură a-și atinge scopul preventiv sancționator, prevăzut de art.52 Cod penal. Din cuprinsul referatului de evaluare (22 dosar fond) rezultă că minorul este scăpat de sub supravegherea părinților, nu prezintă resurse personale în vederea reabilitării sale, a adoptat un stil de viață caracterizat prin vagabondaj și obișnuit de a obține venituri pe căi ilicite, iar din fișa de cazier judiciar rezultă că este cercetat în prezent pentru comiterea altei infracțiuni de tâlhărie.

În latura civilă a cauzei, subzistă răspunderea civilă delictuală, prevăzută de art.998 și 1000 alin.2 Cod civil, și în mod corect inculpatul minor a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente la acoperirea prejudiciilor cauzate.

Pentru aceste considerente prin nr. 234/AP din 8.07.2009 pronunțata de Tribunalul Neamț, s-a dispus în temeiul art. 379 punctul 1 lit. b Cod procedură penală, respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 421 din 20.05.2009 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț.

S-a menținut ca legală și temeinică hotărârea atacată.

În temeiul art. 189 Cod procedură penală onorariul pentru apărător oficiu în sumă de 200 lei, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.

În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,a fost obligat apelantul să plătească statului 100 lei cu titlu de cheltuielile judiciare în apel.

Împotriva deciziei penale mai sus menționate a declarat recurs în termen legal inculpatul fără a arăta în scris criticile aduse hotărârii recurate.

Oral în fața instanței de recurs recurentul-inculpat prin apărătorul desemnat din oficiu, a reiterat criticile arătate în fața instanței de apel, considerând că pedeapsa aplicată acestuia este prea severă în raport de pericolul social concret al faptelor comise, vârsta și persoana sa, solicitând reducerea acesteia. De asemenea s-a mai solicitat de către inculpat și modificarea modalității de executare a pedepsei în sensul suspendării condiționate a executării acesteia,în conformitate cu dispozițiile art.81

Cod Penal

Analizând decizia penală recurată, din oficiu în limitele cazurilor de casare prev. de art.385/9 al.3 Cpp, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce se vor înfățișa în continuare.

Criticile invocate de recurentul inculpat care solicită reducerea pedepselor aplicate, sunt lipsite de temei.

La alegerea pedepselor, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare indicate de art.72 Cp, respectiv gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite, evidențiat de împrejurările în care au fost comise(pe timp de noapte prin escaladare și efracție),numărul mare de acte de executare, limitele speciale de pedeapsă,concluziile referatului de evaluare efectuat de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț, precum și persoana inculpatului.

Așa fiind, pedeapsa aplicată de prima instanță și menținută în apel, apare ca judicios individualizată în raport de gradul concret de pericol social al faptelor săvârșite, din modalitatea concretă de a comitere a lor și de urmările produse.

În aceste condiții, Curtea apreciază că nici atitudinea de recunoaștere a inculpatului manifestată în cursul procesului penal, nu poate să conducă la reducerea pedepselor aplicate printr-o eficientizare mai puternică a efectelor circumstanțelor atenuante reținute, sau la suspendarea executării pedepsei rezultante, astfel cum a solicitat acesta.

Pentru aceste considerente constatând că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, nefiind incident nici unul din cazurile de casare prev. de art.385/9 Cpp, Curtea în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b pr. pen. va respinge ca nefondate recursul declarat de recurentul inculpat.

Văzând și dispozițiile art.189, 192 alin.2 Cpp

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

In baza art.385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva nr.234/AP din 8.07.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dos-.

In baza art. 189.C.P.P. onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul.

In baza art. 192 al.2 obligă C.P.P. recurentul inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente să plătească statului suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, în care s-a inclus și onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 15.10.2009 în prezența inculpatului aflat în stare de deținere.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

GREFIER,

red.sent.

red.dec. apel /

red. dec. recurs

tehnored.

2 ex.

29.10.2009

Președinte:Adrian Bogdan
Judecători:Adrian Bogdan, Silviu Anti, Monica Vadana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 587/2009. Curtea de Apel Bacau