Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 620/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 620
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 15.10. 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Ene Ecaterina
JUDECĂTORI: Ene Ecaterina, Pocovnicu Dumitru Crîșmaru Gabriel
- -
GREFIER: - -
***********
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - reprezentat prin procuror
*
La ordine a venit spre soluționare recursul formulat de inculpat împotriva deciziei penale nr.251/A/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.penală în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat V, în stare de arest asistat de avocat ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S- făcut referatul oral al cauzei după care:
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, arată că în apel s- reținut că apelul vizează doar latura penală a cauzei, arătând însă că nu făcut o asemenea afirmație.
Apărătorul recurentului inculpat și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat având cuvântul solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, achitarea inculpatului în baza art. 1o lit. a deoareceC.P.P. fapta nu există, nerezultând din probele administrate, inculpatul având o poziție constantă, deoarece nu el a sustras banii. Dealtfel partea vătămată a precizat doar că era o persoană de etnie romă. Depozițiile martorilor și, date în faza de urmărire penală sunt stereotipe.
Solicită a se avea în vedere declarația martorului data la instanța de fond, din care rezultă că nu a observat momentul când s-a sustras portofelul din buzunar, deși la urmărirea penală relatat că a surprins acest moment.
Martorul relatat că era aglomeratie și putut să coboare imediat, iar în momentul în care a coborât a observat când inculpatul a aruncat portofelul sub mașină.
În motivarea instanței de fond s- reținut că numitul l-a recunoscut pe inculpat.
S- reținut că pe data de 6.11. 2008 inculpatul a fost prins și i s-a restituit părții vătămate suma de 5oo.ooo lei din portofelul inculpatului. Față de această împrejurare, mai avea sens ca după 5 zile de la comiterea faptei să i se prezinte planșele foto părții vătămate?
În subsidiar solicită a se avea în vedere poziția părții vătămate în apel și a se redoza pedeapsa.
Reprezentantul parchetului având cuvântul solicită respingerea recursului declarat de inculpat, menținerea deciziei atacate ca fiind legală și temeinică, pedeapsa fiind corect individualizată, avându-se în vedere probele administrate din care rezultă vinovăția inculpatului precum și starea de recidivă a acestuia.
Solicită obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt, arată că a fost înscenare, i s- prezentat un portofel, a solicitat să se ia amprente de pe acel portofel, nu este fapta sa,raliindu-se la concluziile apărătorului.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr 609/12 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Bacău, în baza art.208,alin.1 si art. 209,alin.1,lit. f Cod Penal, cu aplicarea art. 37 lit.a s Cod Penal-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
In temeiul art.61,alin.1,teza a doua a Cod Penal revocat liberarea condiționata a inculpatului din executarea pedepsei de 1an si 6 luni închisoare aplicata prin Sp.nr. 34/2007 a Judecătoriei B,din care s-a constatat ca a rămas un rest neexecutat de 195 zile,rest pe care l-a contopit cu pedeapsa de 3 ani închisoare,inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
In baza art.71 a Cod Penal interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64,lit a,teza a doua si b In Cod Penal temeiul art.350 a C.P.P. menținut măsura arestării preventive a inculpatului iar în baza art.88 s Cod Penal-a scăzut din pedeapsa aplicata durata reținerii si arestului preventiv de la 6.11.2008 la zi.
In baza art.14 C,p,p, si art.346 raportat C.P.P. la art.998 civ. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cu titlu de daune morale către partea civila.
In temeiul art.191,alin.1 a C.P.P. fost obligat inculpatul la plata sumei de 550 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat,din care suma de 100 lei si respectiv,200 lei reprezentând onorariul pentru apărătorii din oficiu,atât din faza de urmărire penala cat si din cursul judecații a fost avansat din fondurile
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a avut în vedere faptul că în dimineața zilei de 6.11.2008,in jurul orei 7,45, in timp ce se afla intr-un mijloc de transport in comun,profitând de aglomerație,inculpatul a sustras din buzunarul parții vătămate un portofel in care acesta avea documente personale,un card si suma de 50 lei, așa cum a rezultat din declarațiile martorilor oculari si G coroborate cu declarațiile parții vătămate.
Deși inculpatul a negat săvârșirea faptei, prima instanță nu a reținut susținerile acestuia având in vedere declarațiile celor doi martori oculari care au observat momentul in care inculpatul a sustras portofelul coroborat cu faptul ca partea vătămata l-a recunoscut pe inculpat ca fiind autorul actului de sustragere, dincolo de orice dubiu si influenta, așa cum a rezultat din declarațiile martorilor care au asistat la recunoaștere si. Totodată nu au putut fi reținute susținerile inculpatului in sensul ca nu s-a aflat la locul săvârșirii faptei având in vedere ca exista trei persoane, respectiv martorii si G si partea vătămata care l-au observat in mijlocul de transport in comun. In același sens este si declarația martorului din cursul urmăririi penale. Declarația data de acest martor in cursul judecații nu a putut fi reținuta de către prima instanța întrucât este contradictorie cu declarația data in cursul urmăririi penale si nu se coroborează cu declarațiile celorlalți martori audiați in cauza,având caracter singular.
Împrejurarea ca nu s-au prelevat amprente de pe portofelul aparținând parții vătămate nu a fost de natura sa creeze vreun dubiu cu privire la vinovăția inculpatului, fata de întregul material probator aflat la dosar. Pe de alta parte aceasta nu a constituit o proba obligatorie prevăzuta de lege pentru soluționarea cauzei.
Împotriva acestei sentințe, declarat apel inculpatul, fără a-și motiva cererea de apel însă, oral, în instanță, personal și prin apărătorul din oficiu au solicitat redozarea pedepsei aplicate.
Tribunalul Bacău, analizând hotărârea atacată cu privire la motivul invocat, prin decizia penală nr.251/A/26.05.2009 a considerat că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Tribunalul a reținut că, pe baza unor probe concludente, judicios administrate si temeinic apreciate, instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a făcut o încadrare juridică legală a faptelor, apelantul inculpat fiind trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prevăzute de art. 208 -209 alin 1 lit. f cu aplicarea art. 37 lit. a Cod, reținând -se, in esența, faptul ca,in dimineața zilei de 6.11.2008,in jurul orei 7,45, in timp ce se afla intr-un mijloc de transport in comun,intre stațiile de autobuz - si din mun B ar fi sustras din buzunarul parții vătămate un portofel in care acesta avea documente personale,un card si suma de 50 lei,prejudiciu recuperat prin restituire.
In susținerea situației de fapt reținute prin rechizitoriu,in faza de urmărire penala au fost avute in vedere următoarele mijloace de proba: plângere si declarații ale parții vătămate,proces verbal de recunoaștere după planșe foto,proces verbal de constatare,dovada predare bunuri,declarații martori, G, si si declarații inculpat.
În art. 72 Cod penal se arată că,la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
În aceste condiții, în ceea ce privește pedeapsa aplicată pentru infracțiunea dedusă judecății tribunalul a considerat că, având în vedere împrejurările comiterii faptelor, gravitatea acestora, care a constat sustragerea de bunuri, din buzunare, într-un mijloc de transport, au un grad sporit de pericol social și trebuie sancționate ca atare.
De asemenea, prima instanță a avut în vedere și starea de recidivă post - condamnatorie în care a fost săvârșită fapta, respectiv a celei prevăzute de art. 37 lit. cod penal, în mod corect aplicându-se prevederile art. 61 cod penal, pedeapsa stabilită fiind la limita minimă prevăzută de lege, astfel că aceasta au fost corect individualizată și nu se impune reducerea acesteia. În acest sens s-a avut în vedere și fișa de cazier a inculpatului apelant din care rezultă că acesta a fost condamnat anterior, pentru mai multe fapte de furt calificat, că acesta nu a dat dovezi temeinice de îndreptare și nu se impune reținerea de circumstanțe atenuante personale așa cum se solicită în apel.
Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs inculpatul care a solicitat achitarea sa pe considerentul că nu se face vinovat de fapta pentru acre a fost condamnat.
Curtea analizând motivele de recurs în raport cu probatoriul administrat în cauză, constată că recursul declarat este nefondat.
Din declarațiile părții vătămate și ale martorilor audiați în cauză rezultă fără dubiu că inculpatul se face vinovat de fapta pentru care a fost trimis în judecată și în raport cu acest aspect soluțiile primelor instanțe sunt legale și temeinice, iar pe de altă parte, inculpatul în apel nu a solicitat achitarea sa.
Având în vedere multiplele antecedente penale ale inculpatului, Curtea constată că instanța de fond a aplicat în mod corespunzător prevederile art.72 penal aplicând o pedeapsă corect individualizată.
Față de aspectele mai sus arăta te, Curtea în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat împotriva deciziei penale nr.251/A/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
În baza art.38517al.4 pr.pen. se va deduce perioada executată de la 26.05.2009 la zi.
Se va lua act că inculpatul a avut apărător ales.
În baza art.192 al.2 pr.pen. se va obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515 pct.l lit.b pr.pen. respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat împotriva deciziei penale nr.251/A/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.
În baza art.38517 al.4 pr.pen. deduce perioada executată de la 26.05.2009 la zi.
Ia act că inculpatul a avut apărător ales.
În baza art.192 al.2 pr.pen obligă recurentul la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Ene Ecaterina, Pocovnicu Dumitru Crîșmaru Gabriel
- - - -
- -
GREFIER,
- -
Red. AN
Red. Gh/
Red. CG
Tehnored. PE/ 19 0ct.2009/ 2 ex
Președinte:Ene EcaterinaJudecători:Ene Ecaterina, Pocovnicu Dumitru Crîșmaru Gabriel
