Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 740/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR. 274,-
Decizia penală nr.740
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Mihai Viorel Tudoran
JUDECĂTOR 2: Florentin Teișanu
JUDECĂTOR 3: Paul
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror C din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău împotriva deciziei penale nr. 7 din 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Buzău, privind pe intimatul inculpat, fiul lui și, născut la data de 28.10.1987, domiciliat în B,-, județul B prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pogoanele împotriva sentinței penale nr. 102 din 15.09.2008 pronunțată de Judecătoria Pogoanele.
Prin sentința penală nr. 102/15.09.2008 pronunțată de Judecătoria Pogoanele în baza art. 334 din Codul penal a fost schimbată încadrarea juridică dată prin actul de sesizare faptei inculpatului din art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a), g), i) din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a) din Codul penal în art. 264 din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a) din Codul penal și în temeiul disp. art. 11 pct. 2 litera b) din Codul d e procedură penală raportat la art. 10 alin. 1 litera1din același cod și art. 264 alin. 3 din Codul penal a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului, născut la data de 28.10.1978 in municipiul B, fiul lui si, cetățean R, studii 8 clase, zidar necalificat, necăsătorit, 1 copil minor în întreținere, recidivist, CNP -, domiciliat comuna, județul B, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 din Codul penal, cu aplicarea art. 37 lit. a din Codul penal, întrucât există o cauza de nepedepsire prevăzută de lege.
S-a luat act că partea vătămată B nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 348 din Codul d e procedura penala s-a dispus restituirea către partea vătămată Bac antității de 805 kg porumb cu privire la care s-a încheiat procesul - verbal de predare - primire din 12.11.2007.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul inculpat asistat fiind de apărătorul ales domnul avocat, potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosar, lipsă fiind intimata parte civilă SC SRL
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul ales al recurentului - inculpat învederează instanței că acesta dorește să dea o nouă declarație în fața instanței de recurs.
Curtea a procedat la ascultarea inculpatei după ce în prealabil i s-a adus la cunoștință prev. art. 70 alin.2 Cod procedură penală, cele declarate fiind consemnate și atașate la dosar.
Apărătorul recurentului - inculpat având cuvântul precizează că nu are cereri prealabile și solicită să se constate cauza în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul arată că nu are cereri de formulat și solicită să se constate cauza în stare de judecată.
Curtea, ia act de susținerile apărătorului ales și reprezentantului Ministerului Public, în sensul că nu sunt cereri prealabile de formulat, nici excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților în dezbaterea recursului.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul arată că motivele de recurs vizează greșita schimbare a încadrării juridice a faptei de către instanța de fond și încetarea procesului penal față de inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului.
Precizează că în cauză nu s-a făcut o analiză completă a probatoriului administrat, din care rezultă că inculpatul este cel care a condus autoturismul cu care s-a transportat porumbul sustras mai mult decât atât inculpatul, făcând declarații confuze cu privire la proveniența porumbului aflat în mașină, în fața instanței de recurs dând o nouă declarație contrară cu cele anterioare.
Se susține că în mod greșit s-au aplicat dispozițiile art. 264 alin. 3 Cod penal întrucât inculpatul este rudă numai cu unul dintre coinculpați solicitând astfel înlăturarea dispoziției de nepedepsire prev. de art. 264 alin. 3 Cod penal privind cauza de nepedepsire, precizând că acestea sunt aplicabile numai în cazul în care favorizatorul este rudă cu toți autorii infracțiunii nu numai cu unul dintre aceștia.
Pentru considerentele expuse mai sus, se solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor pronunțate de instanța de apel și de fond, schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în sarcina inculpatului în art. 26 Cod penal rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a,g,i, cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal și condamnarea acestuia.
Avocat având cuvântul pentru intimatul inculpat arată că este de acord cu recursul declarat de parchet, însă atâta vreme cât ceilalți coinculpați au fost condamnați la o pedeapsă cu suspendarea executării acesteia, apreciază că și intimatului - inculpat îi pot fi aplicate disp. art.86 Cod penal privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.
Solicită instanței de recurs să aibă în vedere că deși acesta este recidivist, aceasta a fost condamnat pentru neplata pensiei de întreținere și nu pentru săvârșirea unor fapte penale grave.
Intimatul - inculpat având ultimul arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la prezentul recurs.
CURTEA,
În rejudecare, după admiterea contestației în anulare.
Asupra recursului penal de față;
Prin decizia penală nr.7 din data de 15.01.2009 a Tribunalului Buzăua fost respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pogoanele împotriva sentinței penale nr. 102 din 15.09.2008 pronunțată de Judecătoria Pogoanele.
Pentru a pronunța decizia respectivă, instanța de apel a reținut următoarea situație:
Prin sentința penală nr. 102 din 15.09.2008 pronunțată de Judecătoria Pogoanele în dosarul nr- s-a dispus:
În baza art. 334 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice dată prin actul de sesizare faptei inculpatului din art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. Cod penal în art. 264 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. Cod penal.
În baza art. 11 pct.2 lit. b Cod procedură penală raportat la art. 10 alin.1 lit.1Cod procedură penală și art.264 alin.3 Cod procedură penală a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, întrucât există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege.
În baza art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 74 alin.2 - art. 76 Cod penal a fost condamnat inculpatul -, la o pedeapsă 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 208 alin. 1 - 209 alin.1 lit. a, g, i Codul penal cu aplicarea art. 74 alin.2 - art. 76 Cod, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
În baza art. 71 alin.2 Cod penal s-a aplicat inculpaților - și pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a-b Cod penal.
În baza art. 861Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpaților - și pe durata termenului de încercare de 5 ani, calculat conform art. 862Cod penal.
În baza art. 71 alin.5 Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate inculpaților pe durata termenului de încercare de 5 ani.
S-a impus inculpaților și - să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 863Codul penal respectiv: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Buzău; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare ce depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
În baza art. 359 Cod procedură penală raportat la art. 864Cod penal cu referire la art. 83 Cod penal s-a atras atenția inculpaților și că dacă în perioada termenului de încercare vor săvârși o nouă infracțiune, pentru care se va pronunța o hotărâre definitivă, chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea executării, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
În baza art. 359 Cod procedură penală raportat la art. 844Cod penal în referire la art. 84 Cod penal s-a atras atenția inculpaților - și că dacă în interiorul termenului de încercare nu vor îndeplini obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța dispune revocarea suspendării executării, afară de cazul când cel condamnat dovedește că nu a avut putință de a îndeplini acele obligații.
Totodată, s-a atras atenția inculpaților că, în situația în care nu vor îndeplini măsurile de supraveghere impuse, instanța va revoca suspendarea executării și va dispune executarea în întregime a pedepsei.
S-a luat act că partea vătămată B nu s- constituit parte civilă.
În baza art. 348 Cod procedură penală s-a dispus restituirea către partea vătămată Bac antității de 805 kg porumb cu privire la care s-a încheiat procesul - verbal de predare - primire din 12.11.2007.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond, a reținut în fapt următoarele:
În noaptea de 4.11.2007 inculpații și au sustras cantitatea de 805 kg porumb boabe dintr-un șopron aflat la punctul de lucru din comuna, județul B, al B cei doi inculpați au încărcat porumbul în 21 de saci, pe care i-au cărat pe rând până la gardul din plăci de beton dintre terenul deținut de și terenul proprietatea numitului. Acolo au trecut sacii cu porumb peste gard, pe terenul învecinat și au trecut peste gardul din plăci de beton ce mărginește punctul de lucru al părții vătămate, iar ulterior i-au transportat la un drum apropiat, DJ 203 (fila 18). La ultimul transport de la șopron cei doi inculpați au fost depistați de martorul, în ce acesta efectua serviciul de pază la punctul de lucru din comuna al L; martorul i-a zărit pe cei doi inculpați ducând câte un sac, îndreptându-se spre gard, spre terenul proprietatea numitului, a strigat la aceștia să se oprească, s-a dus după ei, fără a se apropia însă cât să-i identifice; cei doi inculpați au fugit și au sărit gardul (având înălțimea de cel puțin 1,30 ), iar martorul a intrat în șopron și și-a dat seama că fuseseră luate cereale întrucât a văzut o în grămada de porumb; martorul a telefonat unui cunoscut, G, și i-a spus să anunțe politia, după care a rămas în curtea, în apropierea gardului; după aproximativ o ora, pe DJ 203, în sensul de mers spre satul, a trecut prin dreptul punctului de lucru aparținând societarii parte vătămata, autoutilitara cu numărul de înmatriculare - pe DJ 203, condusa de inculpatul; acesta a oprit mașina aproape de drum, pe un teren cultivat cu lucernă, aproape de locul pe unde săriseră gardul cei doi inculpați (fila 18). de aproximativ 10 minute inculpații au încărcat sacii cu porumb în mașina, după care au plecat cu mașina spre satul, de unde s-au întors după câteva minute, trecând pe DJ 203, prin dreptul martorului; acesta a văzut că mașina avea culoarea A și a încercat să vadă numărul de înmatriculare, însă nu a reușit. După aproximativ 10 minute de la întoarcerea mașinii, la locul unde se afla martorul a ajuns o mașină condusă de un agent de politie - urmare a sesizării telefonice făcute de numitul G; martorul i-a spus polițistului că mașina trecuse de puțin pe DJ 203, în sensul de mers spre comuna Smeeni, și cei doi au plecat cu mașina în urmărirea autoutilitarei, pe care au ajuns-o din urma si au oprit-o la intrarea în satul; în autoutilitara se aflau cei trei inculpați; mașina era condusă de inculpatul și avea în partea din spate numărul de înmatriculare - scris pe un carton; în mașina au fost găsiți 21 de saci cu porumb și 8 saci cu.
Fiind audiat, inculpatul a făcut declarații contradictorii cu privire la cantitatea de porumb aflată în mașina cu numărul - și la proveniența acesteia. Inițial a declarat că a achiziționat cerealele aflate în autoutilitară, din municipiul B la data de 03.11.2007, de la persoane pe care nu le cunoaște și intenționa să le vândă în municipiul P (fila 30); în aceeași declarație inculpatul a susținut ulterior că în momentul în care a fost oprit de agentul de politie, în autoutilitară avea cantitatea de 1.000 kg porumb boabe, pe care a cumpărat-o la data de 03.11.2007 din localitatea, județul B, de la un cetățean, și ca în dimineața zilei de 04.11.2007, în jurul orelor 05.00 - 05.15, a plecat singur cu autoutilitara cu numărul - intenționând să schimbe cerealele cu cartofi în județul D; inculpatul a declarat că a plecat singur pe drumul spre satul, însă după circa 400 de la ieșirea din satul, din cauza unei defecțiuni la motor, s-a întors acasă, de unde a plecat din nou, de aceasta data împreună cu fratele său, inculpatul, și cu prietenul fratelui său, inculpatul. Ulterior inculpatul a declarat că a cumpărat porumbul din localitatea, de la martorul (declarația din 08.11.2007 - fila 28). În cursul cercetării judecătorești inculpatul a declarat inițial că a cumpărat la data de 03.11.2007 1.000 kg porumb, in realitate 800 kg si ceva, respectiv 21 saci cu porumb (declarație din 09.04.2008 - fila 116 verso); același inculpat însă a susținut în declarația dată la termenul de judecată de 30.04.2008 (fila 133 verso) ca persoana care îi vânduse porumbul, îl cântărise cu cântarul sau și rezultaseră 970 kg, după care îl cântărise inculpatul pe cantarul lui și cântărea 900 kg; ulterior inculpatul și-a schimbat declarația, afirmând că mai avusese în mașină doi saci cu porumb înainte de a cumpăra porumbul de la și de aceea a spus inițial ca avea 1.000 kg porumb, însă în realitate cumpărase 900 kg.
Inculpații și au declarat că în noaptea de 03/04.11.2007 au fost la discoteca din satul, comuna, de unde s-au întors în jurul orei 02.00; a susținut că auzise în timpul zilei că vor să meargă la târg și a spus că vrea să meargă și el să ia cărămidă (fila 40), iar a declarat că a vorbit în ziua de 03.11.2007 cu și i-a spus că dorește să meargă împreună cu el la târgul din orașul P pentru a-și cumpăra cărămidă pentru sobă; inculpatul a declarat că el și fratele său planificaseră să meargă la târg cu o zi înainte - la data de 03.11.2007, iar inculpatul a declarat că în dimineața zilei de 04.11.2007 a plecat singur și l-a luat și pe fratele său după ce și-a schimbat planul din cauza defecțiunii ivite la motor.
Martorul a declarat inițial că la data de 01.11.2007 a plecat din municipiul B în localitatea, județul B, la surorile sale, și la data de 03.11.2007 a vândut cereale unui cetățean care avea o dubiță de culoare albă, (fila 56 verso).
Martorii, și din comuna, județul B, respectiv sora, nepot și cumnat ai martorului, au declarat că acesta nu a mai fost în localitate de circa 2 ani și că nu a vândut cereale la data de 03.11.2007.
Organele de politie s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de către martorul a infracțiunii de mărturie mincinoasă, cauza fiind înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pogoanele sub nr. 918/P/2007. Fiind audiat în calitate de învinuit, acesta și-a retractat declarațiile date în prezentul dosar, precizând că în realitate, un vecin al său, și i-au solicitat să-l ajute pe inculpat, în sensul că să declare că i-a vândut porumb acestuia, motivul invocat de inculpat fiindcă avea să recupereze o cantitate de porumb confiscată de organele de poliție. Inculpatul a confirmat faptul că porumbul nu i-a fost vândut de către martorul, susținând însă că a fost de acord ca acesta să declare că i l-a vândut întrucât avea nevoie de bani și vroia să vândă porumbul ce fusese luat de poliție.
Martorul, agent de paza la, a declarat că în noaptea de 04.11.2007, în jurul orei 02.30, în ce efectua serviciul de pază la punctul de lucru din comuna, a văzut în curtea societății două persoane care ieșeau din șopronul în care era depozitat porumb și duceau câte un sac; le-a strigat să se oprească, însă acestea nu s-au oprit, au fugit și au sărit gardul într-un loc în care gardul are înălțimea de 1,30; a mai declarat martorul că nu a văzut când cele două persoane au sărit gardul însă a bănuit că au trecut prin acel loc întrucât în porțiunea aceea de gard lipsea o placă și pe acolo le-ar fi fost cel mai ușor; după aceea, martorul a intrat în șopron și și-a dat seama că fusese luat porumb întrucât a văzut o groapă în grămada de porumb; martorului i-a fost frică să se apropie de cele două persoane; acesta a dat telefon unui cunoscut și i-a spus ce s-a întâmplat, s-a apropiat de gardul dinspre DJ 203C și a văzut că în jurul orei 04.00 trecut pe drum o dubiță albă care a oprit în apropierea locului pe unde săriseră gardul cele două persoane și a stat aproximativ 10 minute, în care 3 persoane ar fi putut să încarce 800 kg porumb; după aceea, mașina a plecat spre satul, a parcurs circa 500 și s-a întors, a trecut prin dreptul martorului care s-a uitat în urma ei, încercând să-i vadă numărul, însă numărul nu se vedea; după aproximativ 10 minute de la trecerea mașinii a venit un polițist și imediat martorul a plecat împreuna cu polițistul cu mașina acestuia pentru a ajunge din urmă dubița; la intrarea în satul au ajuns și au oprit o mașina în care se aflau la volan și și; în mașină erau saci cu și porumb; martorul a mai declarat că mașina oprită la intrarea în satul este cea care fusese oprită în apropiere lângă gardul întrucât mergea cu motorina și numărul era scris pe carton, acesta fiind motivul pentru care un reușise să-l vadă.
În declarația dată la termenul de judecata de 09.04.2008, inculpatul a susținut că în dimineața zilei de 04.11.2007, în jurul orei 4.00, a venit la el acasă, la poartă, martorul G, plin de sânge, i-a spus că avusese un accident și vroia ca el și inculpatul să vină să ia mașina în care fusese, de la locul accidentului. A mai susținut inculpatul că au ieșit la poartă doar el și mama lui.
Urmare a acestei declarații, instanța a solicitat relații Postului de Politie și au fost audiați martorii G și.
Conform adresei nr. -/21.05.2008 emise de Postul de Politie (fila 148), în dimineața zilei de 04.11.2007, în jurul orei 04.40, un agent de politie a constatat că la circa 400 de ieșirea din satul către satul, în afara părții carosabile a DJ 203 D se afla autoturismul marca cu nr. de înmatriculare -, ce se lovise de un copac; lângă mașină se afla proprietarul ei, care a declarat că a fost singur în mașină.
În declarațiile date în fața instanței, martorii G și au confirmat că în dimineața zilei de 04.11.2007 au circulat cu mașina și au avut un accident și că primul dintre cei doi martori a plecat la frații și pentru ca aceștia să vină să ajute la scoaterea din șanț a mașinii accidentate.
Instanța a înlăturat însă declarațiile celor doi martori ca fiind părtinitoare, întrucât inculpatul nu a făcut anterior audierii în fața instanței, în celelalte declarații date, nici o referire la faptul ca G ar fi fost in acea dimineață la el la poarta și l-ar fi văzut pe inculpat (precizare care nu ar fi putut fi decât în favoarea inculpatului), de asemenea, nu l-a menționat pe acest martor în declarațiile anterioare deși în declarația dată la termenul de 30.04.2008 a confirmat că Gav enit la ei acasă, iar declarațiile celor doi martori sunt contradictorii - Gas usținut că după ce s-a dus la cei doi frați s-a întors la locul în care lăsase mașina și i-a spus șoferului ( ) că nu a găsit mașina, iar a declarat că martorul G nu s-a mai întors după ce a plecat la cei doi inculpați.
Raportul de constatare tehnico - științifica efectuat în cauză concluzionează că urmele de pneuri de la locul faptei (datorate imprimării fragmentare a desenelor anvelopelor care le-au creat) prezintă elemente generale de asemănare privind forma și modelul cu pneurile autoutilitarei cu numărul de înmatriculare -.
Martorul nu a declarat că ar mai fi văzut o altă mașină care să treacă pe DJ 203, spre satul, și care să se întoarcă la scurt din drum, iar acesta a stat cu aproximație de la ora 03.00 până la venirea mașinii agentului de poliție în apropierea drumului spre satul. Același martor a declarat că a încercat să vadă numărul de înmatriculare din spate al mașinii, însă nu a reușit și crede că este aceeași mașină cu cea oprită la intrarea în satul, deoarece autoutilitara folosită de inculpați avea numărul scris pe un carton și din acest motiv nu a putut să-l vadă.
Inculpatul a recunoscut că a trecut cu mașina pe DJ 203 mergând spre și că la aproximativ 400 (sau 1 km conform altei declarații a aceluiași inculpat) de la ieșirea din satul s-a întors din cauza unor probleme tehnice ale mașinii. A mai declarat inculpatul la termenul de 09.04.2008 că mașina cu nr. - nu a fost oprită nici în acea zi, nici în săptămâna dinaintea acelei zile, pe terenul cultivat cu lucerna, în apropierea DJ 203 (evidențiat în schița de la fila 18), loc până la care ducea cărarea de urme de încălțăminte ce pornea din curtea punctului de lucru al societății parte vătămata și unde au fost găsite boabe de porumb și urmele de pneuri care au format obiectul raportului de constatare tehnico - științifică (conform procesului - verbal de cercetare la fata locului încheiat la data de 04.11.2007 - filele 5-6).
Explicațiile inculpatului sunt contradictorii și necredibile. De asemenea, declarațiile inculpaților și sunt neconcordante: a declarat că el și fratele său planificaseră deplasarea la târgul din orașul P cu o zi înainte - la data de 03.11.2007, iar inculpatul a declarat că în dimineața zilei de 04.11.2007 a plecat singur și l-a luat și pe fratele său după ce și-a schimbat planul din cauza defecțiunii ivite la motor.
Concluziile raportului de constatare tehnico - științifica, coroborate cu recunoașterea inculpatului privind faptul că mașina condusă de el a avut în dimineața zilei de 04.11.2007 traiectoria descrisă de martorul (mai puțin faptul că a oprit mașina lângă DJ 203 de aproximativ 10 minute) și cu faptul că în mașina în care circulau inculpații se găseau saci cu porumb a căror proveniența aceștia nu au dovedit-o, conduc la concluzia că în dimineața de 04.11.2007 s-a deplasat cu mașina cu numărul de înmatriculare - pe DJ 203C și a oprit în apropierea punctului de lucru din satul al
Având în vedere declarațiile neconcordante ale inculpaților, susținerile martorului în sensul că în noaptea de 04.11.2007 a văzut două persoane sustrăgând porumb din șopronul aparținând, trecând peste gard și plecând cu mașina, existența cărării de urme de pași ce conducea spre terenul cultivat cu lucerna unde a fost autoutilitara condusă de inculpatul, faptul că după aproximativ 10 minute de la întoarcerea autoutilitarei pe DJ 203C, dinspre satul, martorul a plecat împreună cu agentul de poliție în urmărirea mașinii pe care au ajuns-o la intrarea în satul, în mașina fiind cei trei inculpați și porumbul sustras, faptul că inculpatul a dat declarații contradictorii cu privire la cantitatea de porumb deținută în mașină și la proveniența lui și nu a dovedit faptul că l-ar fi dobândit din altă sursă, precum și restul probatoriului administrat în cauză, instanța reține că inculpații și au sustras împreună, pe de noapte, prin escaladare la data de 04.11.2008 de la punctul de lucru din satul al, 805 kg porumb.
Față de cele mai sus redate, instanța a reținut că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, porumbul găsit în mașina în care se aflau inculpații fiind sustras în noaptea de 04.11.2007 din incinta punctului de lucru din comuna al
În ceea ce privește schimbarea încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, instanța a reținut următoarele:
Martorul a declarat că a văzut în jurul orei 02.30 două persoane sustrăgând porumb din șopronul aparținând, iar aceste persoane au așteptat în apropierea curții societății până aproximativ la ora 04.00, când a venit o mașină, și că după aproximativ 10 minute de când mașina a trecut din nou pe DJ 203C, dinspre satul, a plecat împreuna cu agentul de poliție în urmărirea mașinii pe care au ajuns-o și au oprit-o la intrarea în satul și în care se aflau (la volan) și și.
Inculpatul a declarat că a condus autoutilitara cu numărul de înmatriculare - pe DJ 203, spre satul, și că a mers încă aproximativ 400 de la ieșirea din satul și din cauza unei defecțiuni la motor, s-a întors acasă, de unde a plecat din nou, de această dată împreună cu fratele său, inculpatul, și cu prietenul fratelui său, inculpatul.
Declarațiile celorlalți doi inculpați confirmă declarațiile inculpatului în sensul că doar acesta a condus autoutilitara în noaptea de 04.11.2007. De asemenea, conform declarațiilor celorlalți doi inculpați, și, acești doi inculpați au fost tot timpul împreună în acea noapte.
Față de cele mai sus redate, instanța a constatat că în cauză nu se poate reține ca fiind certa existenta a trei coautori la săvârșirea furtului, persoanele depistate de agentul de pază ieșind din șopron cu câte un sac de porumb fiind în număr de două, respectiv inculpații și, și că încadrarea juridică de coautorat la furt calificat dată prin rechizitoriu faptelor inculpatului este greșită.
De asemenea, nu se poate reține că inculpatul ar fi fost complicele celorlalți doi inculpați întrucât complicele este potrivit art. 26 Cod penal, persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea faptei penale, iar în cauză nu există probe privind survenirea înaintea sau în timpul săvârșirii furtului a înțelegerii acestuia cu cei doi autori ai furtului de a transporta bunurile furate cu autoturismul. În contextul în care inculpații nu au recunoscut săvârșirea furtului, doar pe baza faptului că inculpatul i-a ajutat pe ceilalți doi inculpați să transporte bunurile și a contradicțiilor existente între declarațiile inculpaților cu privire la momentul în care s-au înțeles să meargă la târg, nu se poate constata că înțelegerea a survenit anterior scoaterii porumbului din șopronul unde era depozitat întrucât nefiind probe în acest sens, situația i-ar fi defavorabila inculpatului.
În consecință, instanța nu poate să rețină decât că această înțelegere privind transportul bunurilor furate a survenit după consumarea infracțiunii de furt.
Pe de altă parte, potrivit art. 264 Cod penal, constituie infractiunea de favorizare a infractorului ajutorul dat unui infractor fără o înțelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, pentru a îngreuna sau a zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infracțiunii.
Ceea ce deosebește în mod esențial complicitatea de favorizare este faptul că în primul caz înțelegerea între autor și complice este anterioară sau concomitentă cu săvârșirea faptelor autorului, în ce în cazul favorizării înțelegerea de a-l ajuta pe autor are loc după săvârșirea faptelor.
În cauză, deposedarea părții vătămate de către autori a avut loc în momentul în care sacii cu porumb au fost scoși din depozitul societății comerciale, în acel moment infracțiunea de furt era consumată.
Așa fiind, fapta inculpatului de a transporta porumbul sustras cu autoturismul, constituie infracțiunea de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 alin. 1 Cod penal și nu furt calificat, cum greșit s-a reținut prin rechizitoriu.
Prin sentința penală nr. 2711/15.12.2005 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 8445/2005, definitivă prin neapelate, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 305 alin. 1 Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei; fapta pentru care a fost trimis în judecată acesta în prezentul dosar a fost săvârșită la data de 04.11.2007, anterior împlinirii termenului de încercare de 3 ani prevăzut de art. 82 Cod penal, astfel încât urmează a se face aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Față de cele mai sus reținute, instanța, în baza art. 334 Cod penal, a schimbat încadrarea juridică dată prin actul de sesizare faptei inculpatului din art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, în art. 264 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Inculpatul este fratele inculpatului. Prin fapta sa, acesta i-a favorizat pe ambii inculpați, iar cu, acesta nu este rudă apropiată.
Conform art. 264 alin. 3 Cod penal, favorizarea săvârșită de soț sau de o rudă apropiată nu se pedepsește.
Textul sus - menționat nu face nici o distincție după cum favorizatorul este soț sau rudă apropiată cu autorul infracțiunii principale ori cu unul dintre participanții la săvârșirea acelei infracțiuni.
Astfel, beneficiază de impunitate și acela care favorizează pe fratele său, coautor la furt, chiar dacă nu se afla în raporturi de rudenie cu celălalt coautor la furt.
A interpreta în alt mod dispozițiile art. 264 alin. 3 Cod penal, ar însemna, pe de o parte, să se facă distincții pe care legea nu le prevede, iar pe de altă parte, să se refuze aplicarea textului în unele situații în care ea este impusă de însăși rațiunea și finalitatea lui.
Împotriva sentinței a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Pogoanele care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând că a existat o înțelegere prealabilă între cei trei inculpați dinainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii și că în mod greșit instanța de fond a apreciat că există o cauza de nepedepsire prevăzută de art. 264 alin.3 Cod penal in privința inculpatului .
Analizând sentința atacată prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a motivelor de apel invocate, precum și a dispozițiilor legale incidente cauzei, tribunalul a respins apelul pentru următoarele considerente:
În mod corect instanța de fond a reținut situația de fapt și încadrarea juridică faptelor comise de către cei trei inculpați.
Intr-adevăr, inculpatul nu se face vinovat de comiterea unei complicități la infracțiunea de furt calificat deoarece, din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine că nu a existat o înțelegere prealabilă sau concomitentă săvârșirii infracțiunii între cei trei inculpați. Înțelegerea privind transportul bunurilor sustrase intervenit după consumarea infracțiunii de furt.
Fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 Cod penal respectiv favorizarea infractorului, între el și ceilalți doi inculpați intervenind o înțelegere după comiterea faptei.
Potrivit art. 264 alin.3 Cod penal favorizarea săvârșită de soț sau de o rudă apropiată nu se pedepsește.
Așa cum a precizat instanța de fond, legea nu face distincție după cum favorizatorul este soț sau rudă apropiată cu autorul infracțiunii principale ori cu unul dintre participanții la săvârșirea acelei infracțiuni.
Astfel s-a apreciat în mod corect că inculpatul beneficiază de impunitate și dacă favorizează pe fratele său, coautor la furt, chiar dacă nu se află în raporturi de rudenie cu celălalt participant, aceasta fiind rațiunea și finalitatea textului de lege susmenționat.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie numai în ceea ce-l privește pe inculpatul, apreciind în esență că există suficiente dovezi din care să rezulte săvârșirea de către această persoană a infracțiunii de complicitate la furt calificat prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit. a, g, i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal sau, în orice caz, al aceleia de favorizare a infractorului prev. de art. 264 Cod penal.
Inculpatul, prezent personal în instanță a fost audiat la data de22.10.2009în conformitate cu prevederile disp. art. 38514alin.11Cod procedură penală, dat fiind că instanțele de fond și cea de apel nu au pronunțat împotriva sa o hotărâre de condamnare. Acesta a arătat în declarația dată faptul că nu a avut cunoștință de împrejurarea căporumbulsustras este de furat abia după10Kmde la părăsirea locului de încărcare, comunicându-i-se adevărul în legătură cu situația reală a cantității de porumb respective (fila 27).
Curtea, verificând hotărârile atacate, conform art. 38514Cod procedură penală, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de criticile invocate și în limita cazurilor de casare prev. de art. 3859Cod procedură penală constată că recursul este fondat pentru cazurile de casare prevăzute de art. 3859alin.1 pct. 17 și 18 Cod procedură penală (faptei săvârșite i s-a dat o greșită încadrare juridică, comițându-se o eroare gravă de fapt având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare a inculpatului).
Astfel, strict referitor la persoana inculpatului pe care îl vizează recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, pentru ceilalți inculpați sentința primei instanțe fiind definitivă, Curtea, în consens cu cele învederate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău, constată că raportat la probele administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești și anume sesizarea părții vătămate SRL B, procesul verbal de sesizare din 04 noiembrie 2007, procesul verbal de cercetare la fața locului, însoțit de planșele foto și schița locului faptei, planșe fotografice reprezentând pe inculpați și mijlocul auto folosit la sustragere, raportul de constatare tehnico-științifică nr.50833 din 10 decembrie 2007 întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul B, declarațiile martorului, coroborate cu recunoașterea parțială a inculpatului s-a reținut în mod eronat nevinovăția acestuia în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prev. de art. 264 Cod penal.
În acest sens apare mai mult decât evidentă înțelegerea care a avut loc între cele trei persoane trimise în judecată asupra modalității de sustragere a porumbului și cu privire la folosirea autovehiculului pentru transportul bunului sustras cu duba aparținând inculpatului.
Din declarația martorului - agent de pază la SRL B, ce a descris întreaga activitate infracțională desfășurată de inculpații și, acesta fiind martor direct al acțiunii lor și persoana care i-a solicitat numitului G să sesizeze organele de poliție, rezultă că aceștia, împreună, pe de noapte și prin efracție, au pătruns în șopronul în care se aflau depozitate cereale, respectiv porumb, de unde au sustras o cantitate importantă, stabilită ulterior prin cântărire la 805 kg, pe care au încărcat-o în saci și au transportat-o, sac cu sac, la gardul din apropierea 203, unde a fost încărcată în autoutilitara condusă de inculpatul.
Din declarația martorului și procesul verbal de cercetare a locului faptei dar și din urmele lăsate de autoutilitara condusă de recurent și cele de porumb, rezultă că în urma acțiunii de urmărire, efectuată de către organele de poliție, ce au fost însoțite de martorul-agent de pază, inculpatul a fost descoperit, împreună cu ceilalți, în ce conducea autoutilitara înmatriculată sub nr. -, în care se afla cantitatea de 805 kg. porumb, a cărei proveniență aceștia nu au putut să o justifice în mod credibil și care, corespundea din punct de vedere cantitativ cantității de cereale sustrase de la partea vătămată, inculpatul, recunoscând, după prezentarea dovezii științifice, că a fost prezent la locul și momentul comiterii faptei.
Pe parcursul întregului proces, inculpatul a contestat întreaga activitate infracțională reținută prin actul de acuzare, poziție adoptată, de altfel,și de către ceilalți inculpați și, deși a susținut că cerealele descoperite imediat după comiterea furtului îi aparțin, fiind achiziționate în ziua precedentă de la un târg din comuna, județul B, apărările acestuia au fost înlăturate ca nesincere, dovedindu-se prin declarațiile martorilor, și că susținerile inițiale făcute de primul martor nu corespund adevărului, acesta retractându-le, recunoscând că afirmațiile legate de proveniența licită a porumbului, au fost făcute la îndemnul inculpatului, având, evident, drept scop exonerarea de răspundere penală a acestuia din urmă.
Inculpatul a fost depistat la scurt după comiterea acțiunii de sustragere, având în autoutilitara pe care o conducea bunuri de natura celor aflate în patrimoniul societății păgubite și în privința cărora s-a făcut dovada dobândirii acestora în mod ilicit iar inculpatul se deplasa către un târg de desfacere a unor astfel de produse.
Între momentul transportării sacilor cu porumb în afara societății și cel al sosirii autovehiculului condus de inculpatul a trecut un interval de scurt, ceea ce dovedește înțelegerea acestuia cu autorii acțiunii de sustragere în scopul transportului bunurilor. Totodată, cantitatea importantă de porumb sustrasă, respectiv 805 kg, nu putea fi transportată decât prin asigurarea unui mijloc de transport auto, serviciu asigurat de recurentul inculpat, astfel că și din acest punct de vedere, activitatea inculpatului nu poate fi apreciată altfel decât complicitate la infracțiunea de furt calificat, fiind îndeplinite cerințele impuse de art.26 Cod penal.
Afirmația inculpatului efectuată în fața Curții de APEL PLOIEȘTI în sensul că nu a avut habar de proveniența ilicită a porumbului până la momente bune după încărcarea acestuia în mijlocul de transport deținut apare ca fiind hilară și nu poate fi reținută de instanță, simplul fapt al așa zisei ridicări de la CAP a cantității respective (pretins achiziționate la un preț mai ieftin) la ora 430dimineața, când afară era încă noapte, trebuind să-i fi ridicat serioase semne de întrebare acestui inculpat.
Câtă vreme, potrivit art. 26 Cod penal complicele este persoana care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, iar intenția poate fi și indirectă (se prevede rezultatul faptei sale și deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui), ipoteza vehiculată de inculpat, care oricum nu are nici un fel de susținere probatorie, n-ar avea nici un fel de consecință juridică favorabilă acestuia, alta decât cea care se impune conform celor anterior argumentate.
Prin urmare, Curtea, constatând că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău este fondat, în baza disp. art.38515pct.2 lit.d cod proc. penală îl va admite, va casa în tot decizia și în parte sentința și în temeiul disp. art.334 cod proc. penală va schimba încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 264 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal în complicitate la infracțiunea de furt calificat prev. de art. 26 Cod penal rap. la 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal și în temeiul acestui ultim text de lege, va condamna inculpatul la o pedeapsă de 3 ani închisoare, în raport de gradul de pericol social ridicat al faptei, împrejurările săvârșirii infracțiunii, urmările produse și persoana inculpatului, recidivist, în condițiile prev. de art.37 alin.1 lit.a cod penal, stare atrasă de pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr.2711/12.05.2005 pronunțată de Judecătoria Buzău, definitivă prin neapelare, a cărei executare a fost suspendată condiționat conform disp. art.81 cod penal.
Deși prezenta faptă a fost săvârșită înăuntrul termenului de încercare de 3 ani stabilit prin hotărârea sus-menționată, în cauză nu sunt incidente disp. art.83 cod penal, având în vedere natura infracțiunii anterioare, respectiv abandon de familie prev. de art.305 alin.1 cod penal și disp. art.305 alin.5 cod penal.
Conform art. 71 Cod penal se va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b din Codul penal, pe durata executării pedepsei principale, apreciind, în raport de natura infracțiunii reținută în sarcina inculpatului și cuantumul pedepsei, că nu se justifică și interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 teza I din codul penal.
Față de soluția pronunțată nu se mai impune examinarea celui de al doilea motiv de recurs invocat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și neexistând alte critici ori nulități de ordine publică care să afecteze legalitatea sentinței pronunțate, vor fi menținute în rest dispozițiile acesteia.
Având în vedere și disp. art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În rejudecare, după admiterea contestației în anulare,
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău privind pe inculpatul, fiul lui și, născut la data de 28.10.1987, domiciliat în comuna, județul B, împotriva deciziei penale nr. 7 din data de 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și sentinței penale nr. 102 din 15 septembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Pogoanele.
Casează decizia penală nr. 7 din 15 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău și în parte, în latură penală, sentința penală nr. 102 din 15 septembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Pogoanele, județul
În temeiul disp. art. 334 Cod proc. penală schimbă încadrarea juridică din infracțiunea prev. de art. 264 Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal în complicitate la infracțiunea de furt calificat prev. de art. 26 Cod penal rap. la 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal și în temeiul acestui ultim text de lege condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.
Conform art. 71 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b din Codul penal, pe durata executării pedepsei principale.
Obligă intimatul inculpat la plata sumei de 450 lei cheltuieli judiciare către stat la toate instanțele, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu la instanța de recurs care a pronunțat decizia nr.311/30.04.2009, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Menține în rest dispozițiile sentinței.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 22 octombrie 2009.
Președinte Judecători
- - - - - - - -
Grefier
Red. /DC
2.ex./4.11.2009
f- - Judecătoria Pogoanele
Putere
a- - Tribunalul Buzău
/
operator de date cu caracter personal
notificare nr.3113/2006
Președinte:Mihai Viorel TudoranJudecători:Mihai Viorel Tudoran, Florentin Teișanu, Paul
