Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 796/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 796/
Ședința publică de la 09 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Avram
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier
-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul domiciliat în G,- și T,-, împotriva deciziei penale nr. nr. 298/19.06.2009 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr-.
La apelul nominal, a răspuns inculpatul, asistat de apărător ales av cu delegație la dosar.
. Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Întrebat fiind, inculpatul arată că își menține declarațiile date și nu mai are nimic de adăugat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului, în susținerea recursului arată că acesta a declarat recurs împotriva deciziei nr. 298/19.06.2009 pronunțată de Tribunalul Galați care a admis apelul formulat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați schimbând sentința pronunțată de instanța de fond prin care inculpatul fusese achitat în conformitate cu disp.art. 11 pct. 2 lit. a în ref. la art. 10 lit. b, în sensul că instanța de fond a considerat și a motivat hotărârea respectivă prin aceea că "fapta nu este prevăzută de legea penală.
În acest context, solicită analizarea în profunzime a aspectelor reținute odată de către instanța de fond dar și cele în apel dar care dând o altă interpretare s-a ajuns la concluzia că acesta ar trebui condamnat pentru deținerea nelegală a unei arme în conformitate cu disp.art. 279 Cod penal.
Consideră că instanța de fond a interpretat dispozițiile legale în materie dar fără a face distincție între precizările făcute de legea specială și anume, la cele prevăzute de art. 295 /2004, la art. 136 care, arată că deținerea fără drept "numai a armelor neletale din categoria celor supuse autorizării" stabilind că "neîndeplinirea obligației de notificare prealabilă a organelor prevăzute la art. 12 alin. 1 potrivit art. 58 alin. 1 lit. b "constituie contravenție" și se sancționează ca atare, inclusiv cu măsura complementară a confiscării armei conf. art. 133 alin. 1 lit.
Prin urmare, fapta săvârșită de inculpat, respectiv aceea de a deține o armă neletală din categoria celor pentru care se impune condiția notificării prealabile nu este prevăzută de legea specială. Această lege nu sancționează penal decât deținerea fără drept a unei arme neletale pentru care este nevoie de autorizare prev. la categoria E din anexă, iar pentru neîndeplinirea obligației de notificare prealabilă care ar fi stat la baza eliberării certificatului de deținător, pentru ambele menționate în categoria F - armă pe care a deținut-o inculpatul.
Ca atare, apreciază că inculpatul se află în fața unei răspunderi contravenționale și nu a unei infracțiuni cum greșit a reținut instanța de apel.
Un alt argument în susținerea celor de mai sus, este și modul în care legiuitorul a înțeles să stabilească limitele de pedeapsă. Pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 136 din Legea 295 Cod penal, limitele de pedeapsă sunt de la 3 luni la 1 an iar limitele de pedeapsă stabilite de dispozițiile art. 279 alin. 1 Cod penal sunt de la 2 ani șa 8 ani. Prin urmare, consideră că este cert că legiuitorul dacă ar fi intenționat să încrimineze și să sancționeze penal deținerea de arme aflate într-o categorie inferioară celor pentru care este necesară autorizarea, ar fi avut în vedere o proporționalitate între sancțiunea prevăzută și gradul de pericol social abstract al faptei incriminate pentru a nu se ajunge la o sancțiune excesivă și nejustificată.
Prin urmare, solicită instanței să constate că arma care a fost deținută de către inculpat se află în categoria celor reținute în categoria F pentru care a încălcat doar obligația de notificare prealabilă și în această situație, apreciază că este atrasă doar răspunderea contravențională.
Așadar, având în vedere toate aspectele arătate, solicită admiterea recursului formulat de inculpat, casarea în întregime a deciziei Tribunalului Galați și în rejudecare menținerea ca temeinică și legală a sentinței pronunțate de Judecătoria Galați apreciind-o corectă și laborios motivată.
În situația în care instanța nu va îmbrățișa punctul său de vedere, precizează că inculpatul este tânăr, s-a conformat cercetării judecătorești, nu a intrat niciodată în conflict cu legea penală și având în vedere disp.art. 76.pr.pen. solicită a se da eficiență mai mare acestora coborându-se pedeapsa sub un an apreciind că sancțiunea care i-a fost aplicată acestuia este prea mare.
Reprezentantul Ministerului Public, solicită respingerea recursului formulat de inculpat apreciindu-l nefondat. Din actele dosarului rezultă că inculpatul deținea o armă fără să posede certificat de deținător conform Legii 295/2004 care face parte din categoria F din anexă la lege. Inculpatul nu a respectat disp.art. 58 pct. 1 din lege privind regimul armelor și munițiilor potrivit cărora cetățenii români și străini cu ședere legală în România care au împlinit vârsta de 18 ani pot să procure arme neletale precum și muniție aferentă de la orice armurier autorizat, să comercializeze astfel de arme, după notificarea prealabilă a organelor prevăzute la art. 12 alin. 1 - respectiv pentru armele din categoria Inculpatul nu a respectat nici obligația prevăzută de art. 59 pct. 1 din Lg. 295/2004 în conformitate cu care persoanele care au procurat arme neletale în condițiile notificării prealabile au obligația ca în termen de 5 zile de la data procurării să se prezinte la autoritățile prev. de art. 12 alin. 1 în vederea eliberării certificatului de deținător. Arma găsită în camera inculpatului face parte din categoria armelor supuse notificării la organele competente pentru care, inculpatul avea obligația notificării G în vederea obținerii certificatului de deținător. În mod greșit la fond s-a apreciat că fapta săvârșită de inculpat nu sancționează deținerea fără drept a unei arme neletale pentru care e necesară autorizarea. Dacă s-ar accepta un astfel de raționament, s-ar ajunge la situația în care un cetățean român care și-a procurat o armă neletală din străinătate nemaiavând această obligație, ar fi scutit de a merge la organele competente pentru a obține certificatul de deținător - singurul act care confirma dreptul de a deține legitim arma.
Consideră că în mod corect instanța de apel a desființat sentința și a dispus condamnarea inculpatului avându-se în vedere disp.art. art. 131 din Lg. 295/2004 care arată:"nerespectarea dispozițiilor prezentei legi atrage după caz, răspunderea penală, civilă, contravențională sau administrativă a persoanei vinovate" iar conf. art. 138 din lege "efectuarea oricăror operațiuni cu arme sau muniții fără drept, constituie infracțiune și se pedepsește potrivit art. 279 alin. 1 Cod penal". S-a apreciat corect că în acest caz sunt aplicabile dispozițiile din Codul penal nefiind incidente dispozițiile din legea specială. În ceea ce privește limitele de pedeapsă, instanța a apreciat fiind deja reținută circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit.c și 74 alin. 2 fiindu-i coborâtă pedeapsa inculpatului.
În concluzie, solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat apreciindu-se că nu se mai impune diminuarea cuantumului pedepsei aplicate.
În ultimul cuvânt, inculpatul, arată că nu a cunoscut faptul că îi trebuie acea chitanță. La momentul actual, în 30, există un magazin de unde se pot cumpăra arme la fel cum a făcut și el, doar cu buletinul.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 126/22.01.2009 pronunțată de Judecătoria Galați în dosar -, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. raportat la art. 10 lit. b pr.pen. a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 279 alin. 1 Cod penal.
Potrivit art. 192 alin. alin. 3.pr.pen. s-a dispus ca în cauză cheltuielile judiciare avansate de stat să rămână în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:
În cursul anului 2007 au fost efectuate mai multe percheziții domiciliare existând date că autori necunoscuți au sustras mai multe bunuri din locuințe și din sedii sau puncte de lucru ale unor societăți comerciale, ocazie cu care, la domiciliul numitului, într-un șifonier aflat în camera unde locuia inculpatul, a fost găsit un marca Mini M 2003, inscripționat () seria 6 - -, încărcătorul acestuia în care se aflau se aflau 5 cartușe și o cutie cu 8 cartușe calibru 8 mm.
Aceste bunuri au fost ridicate, astfel cum rezultă din dovada seria - nr. -/03.09.2007 (fila 8 dosar ).
Prin raportul de expertiză criminalistică, balistică nr. -/07.06.2007 s-a stabilit că ul ridicat de organele de poliție este în stare de funcționare, folosește muniție calibru 8 mm cu efect sonor sau cu încărcătură iritant lacrimogenă, muniția pusă la dispoziție este destinată tragerii cu arme semiautomate care folosesc cartușe cu încărcătură iritant lacrimogenă sau cu efect sonor, iar cartușele aflate în încărcător sunt de calibru 8 mm, cu efect sonor.
Audiat fiind cu respectarea garanțiilor procesuale, inculpatul a precizat că a achiziționat ul și muniția dintr-un magazin din Spania, contra sumei de 100 euro, însă nu a păstrat documentul de proveniență.
Prima instanță a reținut că potrivit Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cele aduse prin Legea nr. 235/2007 și prin nr.OUG 26/2008, arma găsită în camera inculpatului este o armă neletală, special confecționată pentru a împrăștia gaze nocive, iritante sau de neutralizare ce face parte din categoria armelor supuse notificării, astfel cum este menționat în anexa I din Legea nr. 295/2004.
A mai reținut că potrivit art. 11 alin. 3 din Legea nr. 295/2004, armele neletale, altele decât cele prevăzute la alin. 2 (respectiv armele neletale supuse autorizării) pot fi deținute, purtate și folosite numai după ce acestea au fost înregJ. la autoritățile competente, în condițiile legii.
S-a arătat că pentru armele prevăzute la categoria F din anexă, potrivit art. 58 alin. 1 lit. b din Lege, cetățenii români și străini cu ședere legală în România, care au împlinit vârsta de 18 ani pot să procure arme neletale precum și muniția aferentă de la orice armurier autorizat să comercializeze astfel de arme după notificarea prealabilă a organelor prevăzute la art. 12 alin. 1 (respectiv inspectoratele județene de poliție în a căror rază teritorială își are domiciliul solicitantul).
S-a mai arătat că abia ulterior notificării prealabile, persoana care a procurat arma neletală ce se încadrează clasificării stabilite în anexa Fa L egii, are obligația ca în termen de 5 zile de la data procurării, să se prezinte cu aceasta la autoritățile prevăzute la art. 12 alin. 1, în vederea eliberării certificatului de deținător.
Prima instanță a reținut că inculpatul nu s-a conformat obligației legale de a notifica organele competente cu privire la achiziționarea armei neletale, astfel că, în aceste condiții, nu ar mai fi putut obține certificatul de deținător.
A mai reținut că Legea nr. 295/2004 incriminează, la art. 136 ind. 1, deținerea fără drept numai a armelor neletale din categoria celor supuse autorizării și stabilește că neîndeplinirea obligației de notificare prealabilă a organelor prev. de art. 12 alin. 1, potrivit art. 58 alin. 1 lit. b constituie contravenție (art. 132 pct 22 ind. 1 din Lege) și se sancționează ca atare inclusiv cu măsura complementară a confiscării armei (art. 133 alin. 1 lit. c și alin. 2 lit. d).
Față de aceste prevederi, instanța de fond a apreciat că fapta săvârșită de inculpatul, aceea de a deține o armă neletală din categoria celor pentru care se impune condiția notificării prealabile, nu este prevăzută de legea penală specială.
S-a arătat că, în ce privește elementul material al infracțiunii prev. de art. 279 alin. 1 din Codul penal, reținută prin actul de inculpare în forma deținerii fără drept a armei mai sus indicate, instanța apreciază că această cerință (a deținerii fără drept) este îndeplinită și fapta constituie infracțiune numai dacă acțiunea se săvârșește cu încălcarea condițiilor prevăzute de Legea nr. 295/2004, modificată și completată.
S-a arătat că în situația dată, inculpatul a deținut arma neletală fără a avea certificat de deținător, document care i-ar fi atestat printre altele dreptul de deținere, dar care s-ar fi obținut numai după notificarea prealabilă a organelor competente.
S-a apreciat că, în cauză, cum legea specială nu sancționează penal decât deținerea fără drept a unei arme neletale pentru care este necesară autorizarea (arme prevăzute la categoria E din anexa) iar neîndeplinirea obligației de notificare prealabilă (care ar fi stat la baza eliberării certificatului de deținător) pentru armele menționate în categoria F atrage doar o răspundere contravențională, instanța va aprecia că pentru fapta săvârșită de inculpat nu poate fi antrenată răspunderea penală.
Nu în ultimul rând, în susținerea opiniei mai sus prezentate, instanța de fond a observat că limitele pedepsei închisorii stabilite de legiuitor, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 136 ind. 1 din Legea nr. 295/2004 (deținerea sau portul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept) sunt 3 luni respectiv 1 an, iar limitele stabilite de norma sancționatorie a art. 279 alin. 1 Cod penal sunt de 2 ani respectiv 8 ani închisoare.
S-a apreciat astfel că, este cert că legiuitorul dacă ar fi intenționat să incrimineze și să sancționeze penal deținerea unei arme prevăzută într-o categorie inferioară, celor pentru care este necesară autorizarea, ar fi avut în vedere un raport de proporționalitate între sancțiunea prevăzută și gradul de pericol social abstract al faptei incriminate pentru a nu se ajunge la o sancțiune excesivă, nejustificată.
Pentru aceste considerente, prima instanța a dispus achitarea inculpatului, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală în ref. la art. 10 lit.b Cod procedură penală, fapta săvârșită nu este prevăzută de legea penală.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați criticând-o pentru greșita achitare, solicitând condamnarea inculpatului pentru infracțiunea săvârșită.
Prin decizia penală nr. 298/19.06.2009 a Tribunalului Galațis -a admis apelul Parchetului și s-a desființat sentința penală atacată.
Rejudecând, în baza art. 279 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. c și alin. 2 Cod penal în referire la art. 76 lit. d Cod penal, Tribunalul Galațil -a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
I-a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal și a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe durata unui termen de încercare de 3 ani.
Totodată a confiscat în folosul statului conform dispozițiilor art. 118 lit. f Cod penal bunurile deținute fără drept.
S-a făcut aplicarea art. 189-191.pr.pen.
Pentru a hotărî astfel Tribunalul a reținut că în mod greșit instanța de fond a apreciat că pentru fapta săvârșită de inculpat nu poate fi antrenată răspunderea penală - cu argumentul că legea specială nu sancționează deținerea fără drept a unei arme neletale pentru care este necesară autorizarea, iar neîndeplinirea obligației de notificare prealabilă (care ar fi stat la baza eliberării certificatului de deținător) pentru armele sancționate în categoria F atrage doar o răspundere contravențională.
Dacă s-ar accepta un astfel de raționament, s-ar ajunge la situația în care un cetățean român care și-a procurat o armă neletală din străinătate - nemaiavând obligația de a notifica intenția de procurare (sancționată contravențional conf. art. 132 pct. 221din lege), ar fi scutit de obligația de a merge la organele competente în vederea solicitării și obținerii certificatului de deținător - singurul act care îi confirmă dreptul de a deține legitim această armă.
Aprecierea instanței de fond că fapta de a deține fără drept o armă neletală din categoria celor supuse notificăriinu este prevăzută ca și infracțiune în legea specială- nu conduce de plano la constatarea că pentru fapta săvârșită de inculpat nu poate fi antrenată răspunderea penală.
Potrivit art. 131 din Legea 295/2004 - nerespectarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contravențională sau administrativă a persoanei vinovate iar conform art. 138 din lege, efectuarea oricăror operațiuni cu arme sau muniții, fără drept, constituie infracțiune și se pedepsește potrivit art. 279 al. 1.penal.
Cum inculpatul deține arma fără a respecta dispozițiile legale mai sus enunțate, fără drept, fapta acestuia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prev. de art. 279 al. 1 din penal.
În raport de considerentele mai sus expuse, în baza art. 379 pct. 2 lit. a pr.pen.Trubunalul a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați și a desființat în totalitate sentința penală apelată.
Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859alin. 1 pct. 18.pr.pen.
S-a susținut că în mod greșit instanța de apel a interpretat dispozițiile legale în materie precum și a Legii speciale, atâta vreme cât legea specială nu sancționează deținerea fără drept a unei arme neletale pentru care este necesară autorizarea, iar neîndeplinirea obligației de notificare prealabilă (care ar fi stat la baza emiterii certificatului de deținător) atrage doar răspunderea contravențională. Atâta vreme cât nu s-a îndeplinit prima obligație, aceea a notificării prealabile, persoana în cauză nu are cum să o săvârșească pe a doua pentru că niciodată nu va putea intra în posesia unui certificat de deținător. Evident sancțiunea nu poate fi aplicată decât pentru acea ce nu ai făcut, respectiv nu ai respectat obligația de notificare prealabilă.
Legea specială nu sancționează penal decât deținerea fără drept a unei arme neletale pentru care este necesară autorizație, iar neîndeplinirea obligației de notificare prealabilă atrage doar o răspundere contravențională.
Astfel, Legea nr. 295/2004 încriminează la art. 1361deținerea fără drept numai a armelor neletale din categoria celor supuse autorizării și stabilește că neîndeplinirea obligației de notificare prealabilă a organelor prevăzute de art. 12 alin. 1 potrivit art. 58 alin. 1 lit.b constituie contravenție și se sancționează ca atare, inclusiv cu măsura complementară a confiscării armei - art. 133 alin. 1 lit. c și alin. 2 lit.
Prin urmare fapta săvârșită de inculpat, respectiv aceea de a deține o armă neletală din categoria celor pentru care se impune condiția notificării prealabile nu este prevăzută de legea penală specială.
S-a mai susținut că legiuitorul, dacă ar fi intenționat să încrimineze și să sancționeze penal deținerea de arme prevăzute într-o categorie inferioară celor pentru care este prevăzută autorizarea ar fi avut în vedere un raport de proporționalitate între sancțiunea prevăzută și gradul de pericol social abstract al faptei încriminate pentru a nu se ajunge la o sancțiune excesivă, nejustificată.
S-a solicitat să se constate că soluția de achitare pronunțată de instanța de fond este cea legală și temeinică.
În subsidiar s-a solicitat reducerea pedepsei aplicate în raport de datele care caracterizează persoana inculpatului.
Recursul nu este fondat.
Verificând legalitatea și temeinicia deciziei penale recurate în raport de motivele invocate cât și din oficiu conform art. 3859alin. 3.pr.pen. Curtea constată că aceasta este temeinică și legală, instanța de apel reținând o corectă stare de fapt, corespunzătoare probelor adminJ. iar încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina recurentului este legală, aceasta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prevăzută de art. 279 alin. 1 Cod penal.
Cu probatoriul administrat în cauză s-a făcut dovada că în locuința inculpatului (într-un șifonier din camera acestuia) a fost găsit un marca Mini M 2003, inscripționat () seria 6 - -, împreună cu încărcătorul aferent având 5 cartușe și o cutie în care se aflau 8 cartușe de calibru 8 mm, fără ca inculpatul să dovedească modalitatea în care a intrat în posesia acestora.
Raportul de expertiză întocmit (nr. -/07.06.2007 - 19-25 ds.) a concluzionat că ul este în stare de funcționare, folosește muniție calibru 8 mm cu efect sonor sau cu încărcătură iritant lacrimogenă, muniția pusă la dispoziție este destinată tragerii cu arme semiautomate care folosesc cartușe cu încărcătură iritant lacrimogenă sau cu efect sonor, cele cinci cartușe puse la dispoziție sunt marca calibrul 8 mm și au constituit încărcătură cu efect sonor.
În mod corect a reținut Tribunalul că inculpatul a deținut o armă fără să posede certificat de deținător - conform Legii nr. 295/2004 - armă ce face parte din categoria F din anexa la lege.
Că nerespectarea dispozițiilor art. 58 pct. 1 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor potrivit cărora cetățenii români și străini cu ședere legală în România, care au împlinit vârsta de 18 ani, pot că procure arme neletale, precum și muniția aferentă, de la orice armurier autorizat să comercializeze astfel de arme după notificarea prealabilă a organelor prev. la art. 12 al. 1 - pentru armele prevăzute la categoria F din anexă (care se referă la armele supuse notificării la organele competente) și că nici obligația prevăzută de art. 59 pct. 1 din Legea 295/2004 în conformitate cu care, persoanele care au procurat arme neletale în condițiile notificării prealabile au obligația, în termen de 5 zile de la data procurării, să se prezinte cu aceștia la autoritățile prev. la art. 12 al. 1, în vederea eliberăriicertificatului de deținător, i-a atras răspunderea penală conform dispozițiilor art. 131 și 138 din Legea nr. 295/2004.
Pentru toate aceste considerente Curtea constată că în cauză nu există elemente care să atragă achitarea întemeiat pe dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a pr.pen. raportat la art.10 alin. 1 lit. b pr.pen.
Totodată se constată că Tribunalul a efectuat o judicioasă operațiune de individualizare a pedepsei aplicată inculpatului și a stabilit corect modalitatea de executare a sancțiunii penale, corespunzătoare criteriilor generale precizate de art. 72 Cod penal.
Astfel instanța de apel a avut în vedere atât pericolul social concret a faptei, limitele de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea dedusă judecății, cât și datele care caracterizează persoana inculpatului, dând eficiență cuvenită circumstanțelor judiciare atenuante reținute în favoarea acestuia.
Se constată așadar că pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării, răspunde exigențelor legale și este de natură să asigure finalitatea preventivă și educativă prevăzută de art. 52 Cod penal, neexistând motive pentru reducerea ei.
Față de toate aceste considerente, recursul declarat de inculpatul va fi respins ca nefondat, conform dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit.b pr.pen.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2.pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul ( fiul lui și, născut la data de 30.09.1981) domiciliat în G,- și T,-, împotriva deciziei penale nr. nr. 298/19.06.2009 a Tribunalului Galați (sentința penală nr. 126/22.01.2009 a Judecătoriei Galați ).
Obligă recurentul la plata către stat a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 09.12.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
CT/ 2 ex./21.12.2009
Fond:
Apel:
Președinte:Ion AvramJudecători:Ion Avram, Mița Mârza, Marcian Marius
