Jurisprudenta furt calificat Spete Art 209 cp. Decizia 831/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 831
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Negulescu Elena
JUDECĂTOR 2: Zăinescu Elena
JUDECĂTOR 3: Nonea Ioana
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurenta inculpată fiica lui și, născută la data de 15 martie 1952 în C, județul D, CNP -, domiciliată în C,-, județul, prin curator împotriva deciziei penale nr. 93 din 01 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari și partea vătămată împotriva sentinței penale nr. 163 pronunțată de Judecătoria Răcari la data de 04 iulie 2008.
Tribunalul Dâmbovițaa desființat sentința atacată și a dispus trimiterea cauzei în vederea rejudecării, aceleiași instanțe de fond, Judecătoria Răcari.
Prin sentința penală nr. 163 din 04 iulie 2008 pronunțată de Judecătoria Răcari, în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 alin. 1 lit. c Cod proc. penală a fost achitată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 al. 1 - 209 al. 1 lit. a Cod penal.
Conform art. 346 al. 3 Cod proc. penală s-a respins cererea părții civile de acordare a despăgubirilor civile.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns curator pentru recurenta inculpată asistată de apărător desemnat din oficiu conform delegației nr. 5467/2009, lipsă fiind intimatul parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Avocat având cuvântul pentru recurenta inculpată arată că nu are cereri prealabile de formulat, solicitând să se constate cauza în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul arată că nu are cereri de formulat și solicită să se constate cauza în stare de judecată.
Curtea, luând act de declarațiile părților, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Avocat având cuvântul pentru recurenta inculpată solicită admiterea recursului, casarea deciziei penale nr. 93 din 01 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița ca fiind nelegală și netemeinică iar pe fond să se mențină ca legală și temeinică sentința penală nr. 163 din 04 iulie 2008 pronunțată de Judecătoria Răcari.
Se arată că în considerentele deciziei penale nr. 93 din 01 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovițas -a invocat din oficiu nulitatea absolută prev. de art. 197 al. 2 rap. la art. 171 Cod proc. penală a sentinței penale nr. 163 din 04 iulie 2008 pronunțată de Judecătoria Răcari, referitor la apărarea inculpatei.
S-a invocat faptul că deși a avut apărător ales la fondul cauzei, nu s-a numit un curator special pentru inculpată.
Chiar dacă curatorul prezent astăzi în instanță, avea o curatelă instituită din anul 2006 și a fost prezent la fondul cauzei, în apel s-a invocat această nulitate absolută. În cauză nu sunt incidente disp. art. 197 al. 2 Cod proc. penală, s-au respectat disp. art. 171 Cod proc. penală și anume că inculpata a fost asistată de către apărător ales.
Se mai invocă în decizia pronunțată de instanța de apel disp. art. 146 din Codul Familiei care nu ar fi fost respectate. În acest articol se prevede că în caz de nevoi și până la rezolvarea cererii de punere sub interdicție, autoritatea tutelară va putea numi un curator pentru îngrijirea persoanei și reprezentarea celui a cărui interdicție a fost cerută. Deci numai în cazul punerii sub interdicție și în caz de nevoie, autoritatea tutelară va numi un curator.
Din doctrina procedurii penale, această reprezentare nu este reglementată de principiu în procedura penală ci doar în procedura civilă unde se poate reprezenta o persoană civilă. În procesul penal în cazul unui iresponsabil conform art. 48 Cod penal, acesta nu răspunde penal.
La fond inițial s-a dispus asigurarea unui apărător din oficiu conform art. 171 al. 3 Cod proc. penală întrucât pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea pentru care era trimisă în judecată inculpata era mai mare de 5 ani. Ulterior inculpata prin curator și-a angajat apărător ales.
Consideră că inculpata a fost asistată corespunzător de către apărător la judecata fondului, ajungându-se la o soluție de achitare a acesteia.
Depune la dosar un set de acte în copii xerox: note scrise; dispoziția nr. 16364 din 02.11.2006 emisă de Primăria Municipiului C de instituire a curatelei, certificate de încadrare în grad de handicap nr. 21408/22.12.2004 și nr. 40298/22497 din 19.05.2009 emise de Consiliul Județean D privind pe și; dispoziția nr. 5043/17.10.2008 emisă de Primăria Municipiului C privind pe; acte medicale, scrisoare medicală emisă de Centrul de Cardiologie C privind pe din care rezultă situației bolnavei precum și adeverințe de venituri și certificat fiscal emise pe numele de Administrația Finanțelor Publice C, județul
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțată de instanța de apel ca legală și temeinică, apreciind să în mod corect instanța de apel a considerat că instituirea curatelei în această fază procesuală nu suplinește lipsa curatelei din faza judecății la instanța de fond.
Instanța de apel a considerat în mod corect că dispoziția de numire a curatorului depusă în fața instanței de fond nu echivalează cu o instituire a curatelei care să reprezinte bolnavul în fața instanțelor judecătorești și care presupune o dispoziție specială emisă în acest sens.
Hotărârea instanței de apel dea trimite cauza spre rejudecare considerând că este o nulitate absolută, este legală și temeinică.
având cuvântul pentru recurenta inculpată solicită admiterea recursului și menținerea soluției de achitare a inculpatei.
Arată că este soț și curator al inculpatei pe care o îngrijește, având decizie în acest sens.
Nu solicită continuarea procesului ci menținerea sentinței penale nr. 163/04.07.2008 pronunțată de Judecătoria Răcari, întrucât se judecă de trei ani de zile.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată:
Prin rechizitoriul nr. 399/P/2005 din 29 ianuarie 2009 Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcaria dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatelor ( fiica lui și, născută la 06.09.1967 în C, jud. D, cu același domiciliu,-), ( fiica lui și, născută la data de 15.03.1953 în C, jud. D, cu același domiciliu,-) și ( fiica lui și necunoscut, născută la 23.08.1981 în C, jud. D, cu același domiciliu,-) pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. și ped. de art. 208 al.1, art. 209 al.1 lit. a cod penal.
În fapt, s-a reținut că la data de 6 aprilie 2007 în înțelegere, cele trei inculpate au pătruns în casa parohială din comuna județul D, de unde au sustras suma de 70 milioane ROL și 100 bijuterii din aur, aparținând părții vătămate preotul.
După administrarea probatoriilor, apreciindu-se că deși s-a făcut dovada existenței faptei, nu s-a probat cu certitudine că inculpatele trimise în judecată au sustras bunurile reclamate prin plângerea adresată organelor de cercetare penală, prin sentința penală nr. 163/4 iulie 2008 Judecătoriei Răcaris -a dispus achitarea acestora în baza art. 11 pct.2 lit. a combinat cu art. 10 lit. c cod proc. penală.
Hotărârea primei instanțe a fost apelată, în termenul legal, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Răcari și partea vătămată, susținându-se că este nelegală și netemeinică.
Unitatea de parchet a solicitat desființarea acesteia, reținerea existenței faptei și vinovăției inculpatelor, urmând ca intimatele și să fie condamnate pentru furt calificat prev. de art. 208 al.1, art. 209 al.1 lit. a cod penal iar față de inculpata să se ia măsura internării medicale conform art. 114 cod penal, având discernământul abolit.
La rândul său, partea vătămată a solicitat admitera acțiunii civile exercitată în procesul penal și obligarea coinculpatelor la plata despăgubirilor civile reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase din patrimoniul său, în ziua de 6 aprilie 2005.
Admițând căile de atac promovate prin decizia penală nr. 93/1 iunie 2009, Tribunalului Dâmbovițaa desființat în tot sentința apelată și potrivit art. 379 al.1 pct.2 lit. b cod. pr. penală a dispus rejudecarea cauzei de aceiași instanță.
S-a apreciat că judecata la primul grad de jurisdicție s-a efectuat cu nerespectarea dispozițiilor art. 146 codul familiei, deoarece deși s-a stabilit medico-legal că inculpata are discernământul abolit și deci, nu a putut avea o comunicare normală cu avocatul ales, nu s-a dispus instituirea curatelei speciale de către autoritatea tutelară competentă, măsură necesară asigurării exercitării dreptului la apărare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata prin curatorul, susținând că este nelegală, cât timp nu a invocat o atare nulitate la judecata apelului iar drepturile procesuale nu i-au fost vătămate în vreun mod, în primă instanță fiind asistată de avocat ales, precum și soțul său, în persoana căreia este instituită o curatelă generală pentru asigurarea exercitării drepturilor civile.
Verificând decizia atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, în
raport de motivele de casare invocate precum și din oficiu conform art. 385/9 alin.3 cod proc. penală, rezultă că situația de fapt s-a reținut corect la exercitarea controlului judiciar iar dispozițiile penale ce protejează dreptul la apărare pentru persoanele identificate după trimiterea în judecată ca având discernământul abolit, au fost legal interpretate.
Este de necontestat că recurenta inculpată face parte din categoria persoanelor bolnave psihic, iar prin mai multe expertize medico-legale efectuate începând cu anul 1994, inclusiv la nivelul Institutului de Medicină legală Prof. Dr. Minovici B, a fost încadrată în categoria persoanelor cu discernământul abolit.
Actele doveditoare, pertinente stabilirii limitelor responsabilității penale s-au depus după trimiterea în judecată situație în care, fiind supusă unor noi evaluări medico-legale în condițiile art. 117 alin. 2 cod proc. penală, prin raportul de expertiză nr. 115/P/2007 din 14 mai 2008 Serviciul de Medicină legală Târgoviște a reconfirmat că la data de 06 aprilie 2005 aceasta prezinta diagnosticul de schizofrenie reziduală.
Totodată s-a concluzionat că nu are capacitatea psihică de apreciere critică asupra faptei de furt calificat pentru care este învinuită, față de care nu a avut discernământ, opinându-se pentru aplicarea măsurii de siguranță medicală prevăzută în art. 114 cod penal.
Or în raport de aceste date, constatându-se că a fost investită pentru stabilirea existenței unei fapte prevăzute de legea penală și de o persoană iresponsabilă în sensul art. 48 cod penal, prima instanță era obligată să se supună prevederilor procedurale ce asigură protecția efectivă a intereselor acesteia în procesul penal, respectiv sesizarea autorității tutelare competente pentru instituirea curatelei speciale în persoana unui curator apreciat ca întrunind condițiile de oportunitate impuse de. nr.487/2002 și art. 431 cod proc. penală.
Atari reguli procedurale, esențiale pentru exercitarea dreptului la apărare, mai ales atunci când se pune problema siguranței libertății unei persoane diagnosticată cu tulburări psihice, sunt de strictă interpretare și nu pot fi suplinite de asistența juridică prin avocat ales ori de soțul inculpatei-recurente, numitul deținătorul unei procuri generale de reprezentare, semnată în fața notarului în anul 2005, deci după instalarea stării de incapacitate psihică.
Nerespectarea acestora este sancționată cu nulitate absolută în sensul art. 197 alin.1 și 3 cod proc. penală, care se ia în discuție din oficiu, indiferent de stadiul procesului și soluția adoptată în gradul de jurisdicție anterior, constituind o vătămare a intereselor persoanei inculpate ce nu poate fi înlăturată decât prin desființarea hotărârii pronunțate și rejudecarea cauzei de prima instanță cu respectarea întocmai a cadrului legal ce garantează deplina exercitare a dreptului la apărare în cazul persoanelor inculpate pentru fapte penale comise în condițiile abolirii discernământului penal.
Față de cele ce preced, rezultă că decizia atacată este justă și conformă legii, iar recursul declarat pentru inculpata se va respinge ca nefondat în temeiul art. 385/15 pct.1 lit. b cod pr. penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 al.2 cod pr. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpata prin curator, domiciliat în C,-, județul D, împotriva deciziei penale nr. 93 din 01 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata sumei de 280 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, în contul Baroului
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători,
Aflându-se în concediu fără plată
prezenta se semnează de președintele
completului
Grefier,
Red. NE
Tehnored.
2 ex./26.11.2009
Dosar apel nr- Trib.
Judec. apel /G
Dosar fond nr- Judec.
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Negulescu ElenaJudecători:Negulescu Elena, Zăinescu Elena, Nonea Ioana
