Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 1846/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr. 11387/2/2009

2796/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ

ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ nr. 1846

Ședința publică de la 18 decembrie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Petre Popescu

JUDECĂTOR 2: Florică Duță

JUDECĂTOR 3: Leontina Cișmașiu

GREFIER - -

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR:.

Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de către inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din data de 19.11.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II a Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții - inculpați, și, ambii personal în stare de arest și asistați de avocat oficiu, în baza delegației nr. -, emisă de Baroul București - Serviciul de Asistență Judiciară.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Constatând că, nu mai sunt alte cereri de formulat, Curtea, în baza dispozițiilor art. 38513Cod Procedură Penală, trece la dezbateri.

Apărătorul recurenților - inculpați având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii de ședință și având în vedere că, sunt îndeplinite cerințele prevăzute la art. 1602Cod procedură penală, solicită admiterea cererilor formulate de către inculpați și lăsarea acestora în libertate, având în vedere că sunt arestați de circa 12 luni și nu prezintă un pericol pentru ordinea publică.

Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursurilor, ca nefondate, solicitând menținerea soluției instanței de fond, pe care, o consideră legală și temeinică, în raport de natura și gravitatea faptelor săvârșite de inculpați, pericolul concret pentru ordinea publică și cuantumul prejudiciului cauza părților civile.

Având ultimul cuvânt, recurenții - inculpați solicită admiterea recursurilor.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de sedință din 19.11.2009 pronunțată de Tribunalul B Sectia a II a Penala, în dosarul -, au fost respinse ca nefondate cererile inculpaților și de liberare provizorie sub control judiciar.

Instanța de fond a apreciat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive există în continuare și că buna desfășurare a procesului penal nu poate fi asigurată prin liberarea provizorie sub control judiciar a inculpaților.S-a arătat că punerea în libertate a inculpaților prezintă pericol social având în vedere gravitatea faptelor cercetate, numărul persoanelor implicate, spațiul și perioada de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională, precum și impactul negativ pe care l-ar avea asupra opiniei publice punerea în libertate a unor persoane care sunt cercetate pentru infracțiuni grave și numeroase.

Impotriva acestei incheieri au declarat rescurs inculpații și care au solicitat admiterea recursului, casarea incheierii atacate și admiterea cererilor de liberare provizirie sub control judiciar întrucât sunt arestați de circa 12 luni și nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Examinand actele dosarului și încheierea atacată din prisma criticilor formulate, cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.385/6 alin.3 C.P.P. Curtea constată că recursurile sunt nefondate.

Prin rechizioriul 67/P/2009 din 21.05.2009 al Parchetului de pe langa Tribunalul B au fost trimiși in judecată, în stare de arest preventiv, inculpații pentru infracțiunile de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privata prev. de art.215 alin.1,2,3 și 5 cu aplic art.41 alin.2 și art.37 lit.b și Cod Penal prev. de art.290 cu aplic. art.37 lit.b și Cod Penal inculpatul pentru infracțiunile de înșelăciune și uz de fals prev. de art.215 alin.1,2,3 și 5 cu aplic art.41 alin.2 și Cod Penal prev. de art.291

Cod Penal

În fapt,s-a reținut că în luna octombrie 2008, inculpatul împreună cu inculpații, și, cu prilejul încheierii unui contract, au înșelat reprezentantul SC SRL B, în persoana numitului, cu suma de 138.600 lei, inculpatul prezentându-se ca fiind, director general la SC SRL, iar inculpatul, recomandându-se ca fiind, delegat al aceleiași firme.

În data de 16.12.2008 inculpatul împreună cu inculpatul, cu prilejul încheierii unui contract, au încercat să înșele pe SC SRL B, în sensul că ordinul de paltă cu ajutorul căruia plăteau marfa era falsificat, inculpatul, recomandându-se sub numele, inginer la SC SRL.

La data de 26.01.2009, inculpatul împreună cu inculpații și au fost depistați în flagrant în timp ce înșelau SC SRL cu suma de -,13 lei, cu prilejul achiziționării unei cisterne cu motorină, inculpatul, prezentându-se sub numele de, director al SC SRL.

In acord cu instanta de fond, Curtea constată că cererile de liberare provizorie sub control judiciar nu sunt întemeiate. În cauză subzistă temeiurile de drept avute în vedere la momentul arestării, respectiv dispozițiile art.143 și art.148 lit.f întrucât C.P.P. mijloacele de probă administrate ulterior nu au relevat o situație de fapt diferită de cea avută în vedere la arestarea preventivă a inculpaților. Apoi, lăsarea în libertate a inculapților ar prezenta un pericol social ținând seama de gravitatea faptelor imputate inculpaților ce rezultă din repetabilitatea actelor materiale, la intervale scurte de timp și valoarea ridicată a prejudiciului cauzat prin inducerea în eroare a reprezentanților unor societăți comerciale. Perseverența infracțională a inculpatului este dovedită prin antecedentele sale penale care au impus reținerea recidivei postexecutorii în încadrarea juridică dată faptelor.

Cât privește termenul rezonabil al duratei arestării preventive, Curtea îl evaluează prin raportare la stadiul actual al procedurii, probațiunea nefiind, în acest moment finalizată, iar pe de altă parte, durata arestării preventive a inculpaților nu este disproporționată în raport de importanța și complexitatea cauzei, precum și de gravitatea faptelor imputate.

Curtea constată că, față de forma calificată a infracțiunii de înșelăciune prev. la alin.5 al art.215 Cod Penal, pentru care sunt cercetați inculpații, nu este îndeplinită una dintre condițiile reglementate de art.160/2 alin.1 C.P.P. pentru admiterea în principiu, pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea respectivă fiind mai mare de 18 ani închisoare. Dar, fiind în cale de atac a recursului promovată exclusiv de inculpați, pentru a nu aduce atingere principiului non reformatio in pejus, Curtea a verificat încheierea atacată din perspectiva analizei netemeiniciei cererilor de liberare provizorie sub control judicicar.

In consecinta, in temeiul art.385/15 alin.1 pct.1 lit.b C.P.P. Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile inculpaților și formulate împotriva încheierii de ședință din 19.11.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală în dosarul penal nr.-.

In temeiul art.192 alin.2 C.P.P. fiecare inculpat va fi obligat la plata a câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei onorariul avocatului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile inculpaților și formulate împotriva încheierii de ședință din 19.11.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II a Penală în dosarul penal nr.-.

Obligă fiecare inculpat la plata a câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei onorariul avocatului din oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată in ședință publică, azi, 18.12.2009.

PRESEDINTE JUDECATOR JUDECATOR

GREFIER

Red.

Dact.-25.01.2010/2ex

B II. - Jud.

Președinte:Petre Popescu
Judecători:Petre Popescu, Florică Duță, Leontina Cișmașiu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 1846/2009. Curtea de Apel Bucuresti