Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 250/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 250/ Dosar nr-
Ședința publică din 17 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Munteanu JUDECĂTOR 2: Elena Barbu
- - - JUDECĂTOR 3: Laura Popa
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Brașov.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza penală de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebați fiind, reprezentanta parchetului și apărătorul ales al inculpatului, declară că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și în conformitate cu dispozițiile art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursului formulat.
Apărătorul ales - avocat pentru recurentul inculpat având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat, casarea încheierii recurate și rejudecând admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, apreciind că sunt îndeplinite toate condițiile de fond și formă pentru a beneficia de această liberare.
Solicită a se reține că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă la acest moment, au suferit modificări și inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Inculpatul a descris cu lux de amănunte faptele astfel că nu se poate reține o atitudine oscilantă astfel cum a motivat Tribunalul Brașov prin încheierea atacată.
Apărătorul ales subliniază faptul că nu există date certe că inculpatul lăsat în libertate ar influența vreun martor. Unicul martor ce urmează a fi audiat se află plecat în Spania, astfel încât nu este posibil a fi influențat de inculpat. Totodată solicită a se da eficiență circumstanțelor personale ale inculpatului, care provine dintr-o familie organizată, nu este recidivist și tatăl său suferă de un handicap având picioarele amputate. Inculpatul locuiește în aceeași curte cu părinții săi, unde are și o societate. Inculpatul având locul de muncă în curtea părinților putea să acorde ajutor și sprijintatălui său. Datorită stării de arest preventiv inculpatului i s-a agravat situația financiară.
Inculpatul cunoaște obligațiile ce-i revin pe timpul liberării provizorii și dorește a se supune acestora.
Apărătorul ales al inculpatului apreciază ca fiind îndeplinite toate condițiile pentru admiterea cererii formulate și solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțate de Tribunalul Brașov și pe fond admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar întrucât pericolul social pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate a inculpatului și-a pierdut din intensitate.
Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat apreciind ca legală și temeinică încheierea pronunțată de Tribunalul Brașov. În mod corect Tribunalul Brașova respins cererea formulată fiind îndeplinite dispozițiile art. 1602alin. 2 teza I Cod procedură penală.
Inculpatul prin apărătorul său a motivat o situație mai dificilă, dar aceasdta nu poate cântări mai mult raportat la temeiurile avute în vedere la luarea măsurii, care nu au suferit modificări. Mai mult, drogurile au fost procurate din Spania, inculpatul făcând demersuri pentru obținerea lor și a cumpărat aceste droguri înainte de a găsi vreun cumpărător, ceea ce denotă că avea aceste preocupări de a vinde și avea cunoștințe care să- permită a le valorifica.
Recunoașterea faptei de către inculpat o consideră o afirmație fragilă, motiv pentru care consideră că se impune menținerea stării de arest preventiv.
Recurentul inculpat, personal, având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii sale deoarece a fost influențat. Susține că are o societate la care se ocupă cu depanarea utilajelor și a avut contracte pe care nu le-a onorat datorită stării de arest preventiv, fapt ce i-a adus grave prejudicii. Tatăl său este bolnav, chiar a suferit un atac cerebral și el este singurul sprijin.
Constată că, prin încheierea de ședință din data de 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașova fost respinsă cererea formulată de inculpatul având ca obiect liberare provizorie sub control judiciar de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 5/2009 al Tribunalului Brașov.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Modalitatea și împrejurările în care s-a reținut că s-ar fi comis fapta, așa cum rezultă din actul de inculpare, cantitatea de substanțe interzise traficată, suma de bani ce urma a se obține, împrejurarea că activitatea infracțională depășește limitele teritoriale ale României, sunt și elemente care relevă că la acest moment procesual nu s-au produs modificări ale pericolului social pe care l-ar reprezenta lăsarea în libertate sub control judiciar a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, iar în urma rejudecării, admiterea cererii de liberare sub control judiciar.
În motivarea recursului se arată că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă la acest moment, au suferit modificări și inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Inculpatul a descris cu lux de amănunte faptele astfel că nu se poate reține o atitudine oscilantă astfel cum a motivat Tribunalul Brașov prin încheierea atacată. Circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este recidivist, a avut o conduită bună în familie și societate și este singurul întreținător al familiei sale, mai precis al tatălui bolnav sunt date în sensul că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând încheierea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, curtea reține următoarele.
Inculpatul a fost arestat preventiv pentru faptul că i-a oferit spre vânzare colaboratoarei "" a investigatorului sub acoperire introdus în cauză "" cantitatea de 100 gr., la prețul de 1.000 Euro, ce poate constitui infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. 1 din Legea nr.143/2000, infracțiune sancționată cu pedeapsa închisorii de la 3 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Temeiul arestării preventive l-a constituit situația prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv și în prezent cauza se află pe rolul Tribunalului Brașov, nefiind începută cercetarea judecătorească.
Liberarea provizorie sub control judiciar este facultativă, astfel că, chiar dacă formal sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea ei, instanța poate aprecia că nu se impune liberarea provizorie.
În speță, tribunalul în mod întemeiat a apreciat că, în raport de gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului și de stadiul procesual, de data la care a fost luată măsura arestării preventive a inculpatului, pericolul social pe care îl prezenta la data luării măsurii arestării preventive lăsarea în libertate a inculpatului nu și-a pierdut din intensitate. De altfel, circumstanțele personale ale inculpatului au fost cunoscute și la acea dată, astfel că, la câteva săptămâni de la data arestării preventive a inculpatului acestea nu sunt de natură a influența temeiul arestării preventive în sensul atenuării lui. În plus, acordarea acestui beneficiu inculpatului în această fază procesuală, când cercetarea judecătorească nu a fost începută ar lipsi de eficiență măsura arestării preventive, al cărei scop este buna desfășurare a procesului penal.
Față de aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul și va menține încheierea atacată ca fiind legală și temeinică.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru aceste motive
În numele legii
D
Respinge recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 16 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 aprilie 2009.
Președinte judecător judecător
- - - - -
GREFIER
- -
Red.EB/07.05.2009
Tehnoredact.DS/07.05.2009/2 ex.
Jud.fonr.
Președinte:Aurelia MunteanuJudecători:Aurelia Munteanu, Elena Barbu, Laura Popa
