Liberare provizorie sub control judiciar. Decizia 384/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--01.04.2009
DECIZIA PENALĂ NR.384/
Ședința publică din data de 09.04.2009
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Florin Popescu
JUDECĂTOR 3: Codrina Iosana
GREFIER:
Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism- Serviciul Teritorial Timiș este reprezentat de procuror.
Pe rol se află judecarea recursurilor formulate de inculpații -, împotriva încheierii nr.72/24 martie2009, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosar nr-.
La apelul nominal se prezintă inculpații recurenți în stare de arest preventiv, asistați de avocat ales cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul ales al inculpaților depune la dosar ca practică judiciară decizia penală nr. 603/R/2007 din 19.12.2007 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar -, încheierea penală nr.14/P/I/2006 din 1.11.206 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. 3156/2006, decizia penală nr.174/R/207 din 13 aprilie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr-.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea cauzei.
Apărătorul ales al inculpaților solicită admiterea recursului, casarea încheierii cu consecința admiterii cererii și punerea inculpaților în libertate. În susținerea celor solicitate arată că încheierea tribunalului este nelegală și netemeinică, în mod greșit s-a apreciat că nu se justifică liberarea provizorie sub control judiciar a inculpaților apreciindu-se că există date din care rezultă necesitatea de a-i împiedica pe inculpați să săvârșească alte infracțiuni, fiind prin urmare incidente dispozițiile art. 1602alin.2 teza I Cod procedură penală. Arată că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care au fost arestați inculpații este sub 18 ani, inculpații nu au antecedente penale, faptele nu sunt probate, nu există date că inculpații vor săvârși noi infracțiuni, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au legătură cu prezenta cerere, iar condițiile cerute de lege pentru admiterea acestora sunt îndeplinite.
Procurorul pune concluzii de respingerea recursurilor ca nefondate, încheierea tribunalului fiind legală și temeinică, avându-se în vedere natura infracțiunilor de comiterea cărora sunt acuzați cei trei inculpați, și anume de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat, lovire sau alte violențe, tentativă de omor calificat, toate aceste infracțiuni prezintă o gravitate deosebită, existând riscul ca în situația lăsării în libertate, inculpații să săvârșească alte fapte penale.
Inculpatul recurent solicită admiterea recursului susținând că este nevinovat.
Inculpatul recurent solicită admiterea cererii susținând că nu a săvârșit infracțiunile.
Inculpatul recurent solicită admiterea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale constată următoarele:
Prin încheierea nr.72 din 24 martie 2009, pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Arada respins cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații, fiul lui și, născut la 14.09.1976 în O jud. B, aflat în Arestul IPJ A, fiul lui și, născut la 21.03.1980 în O jud. B, aflat în Arestul IPJ A și, fiul lui și, născut la 21.12.1980 în O, jud. B, aflat în Arestul IPJ
Pentru a pronunța această încheiere penală tribunalul a constatat că prin cererile înregistrate la această instanță la data de 5 martie 2009, inculpații, și prin avocații aleși și, au solicitat liberarea provizorie sub control judiciar considerând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.160 ind. 2 alin. 1 și 2 și următoarele și art. 160 ind. 6 și următoarele Cod procedură penală, cu motivarea că pedeapsa prevăzută de textul de lege pentru infracțiunile pentru care au fost arestați preventiv este sub 18 ani și că sunt îndeplinite toate celelalte condiții prevăzute de art. 160 ind. 2 alin 1 și 2 pentru admiterea acestora.
De asemenea, s-a arătat că nu există pericolul că vor săvârși alte infracțiuni sau că, vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau alte asemenea fapte dacă vor fi liberați sub control judiciar. S-a mai arătat că, trebuie avut în vedere că pedepsele prevăzute de textele de lege pentru infracțiunile care se rețin în sarcina lor sunt sub limitele prevăzute de textele de lege și de asemenea sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art.160 ind.2 alin 1 și 2 și următoarele Cod procedură penală pentru a admite în principiu cererile. Totodată s-a arătat că inculpații sunt suferinzi de mai multe boli conform actelor medicale depuse la dosar și că sunt singuri întreținători ai familiilor lor.
Prin Încheierea nr.59 din 09.03.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, au fost respinse ca inadmisibile cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații, fiul lui și, născut la 14.09.1976 în O jud. B, aflat în Arestul IPJ A, fiul lui și, născut la 21.03.1980 în O jud. B, aflat în Arestul IPJ A și, fiul lui și, născut la 21.12.1980 în O, jud. B, aflat în Arestul IPJ A, prin apărătorii aleși avocat și din Baroul d e avocați
În motivare s-a arătat că, dispozițiile art.7 alin.2 din Legea nr.39/2003, potrivit cărora pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin.1 nu poate fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional organizat, nu sunt aplicabile în cauză, întrucât la stabilirea condițiilor pentru care se poate dispune liberarea provizorie sub control judiciar, se are în vedere pedeapsa prevăzută de textul de lege și nu pedeapsa ce urmează a fi aplicată de către instanță. Pe de altă parte, trebuie avute în vedere și dispozițiile art.141/1 Cod penal care stabilesc că prin pedeapsa prevăzută de lege, sintagmă folosită în conținutul art.160/2 alin.1 Cod procedură penală, se înțelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârșită în forma consumată (în speță, art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003), fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.
Astfel, instanța, în baza art.160/8a alin.6 Cod procedură penală a respins ca inadmisibile cererile de liberare sub control judiciar formulate de inculpații, și prin avocați aleși.
Curtea de APEL TIMIȘOARA, prin decizia penală nr.261R din 12.03.2009 pronunțată în dosarul -, a admis recursurile inculpaților, și, împotriva Încheierii nr. 59 din 09.03.2009 pronunțată de Tribunalul Arad, în dosarul nr-, a casat încheierea penală recurară și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul Arad. În motivare, s-a arătat că, în cazul cererilor de liberare provizorie, într-o primă fază se verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a acesteia, iar în a doua fază se soluționează cererea, după ascultarea învinuitului sau inculpatului, verificându-se îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, referitoare la temeinicia acesteia. În mod eronat prima instanță a respins cererea ca inadmisibilă, considerând că articolul 1602alin. 2 Cod procedură penală cuprinde condiții de admisibilitate în principiu a cererii. În speță, cererea de liberare provizorie sub control judiciar a fost formulată de persoane cărora legea le conferă beneficiul acesteia (art. 1606Cod procedură penală) cererea are pertinență funcțională întrucât poate conduce la satisfacerea intereselor părții, aceasta neputând fi inadmisibilă deoarece, toate cerințele legale care creează limitele admisibilității sunt satisfăcute.
În rejudecare, instanța a reținut în fapt următoarele:
Prin încheierea nr.7 din 27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, s-a admis propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Arad și s- dispus arestarea preventivă inculpaților, și . Au fost emis mandate de arestare preventivă, pe timp de 29 zile, cu începere de la 28.01.2009 până la 25.02.2009 inclusiv pentru inculpații, și .
Prin încheierea de arestare, s-a reținut că, prin rezoluția din data de 15.12.2008, orele 16.00 și ordonanțele din datele de 22.12.2008, orele 13.00, 19.01.2009 orele 10.00 și 26.01.2009 orele 10.00, date în dosarul nr. 29/D/P/2008, s-a început urmărirea penală împotriva mai multor inculpați, printre care și inculpații, pentru comiterea infracțiunilor de: aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat - prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, lovire sau alte violențe - prev. de art.180 alin.1 și alin.2 Cod penal, tentativă de omor calificat - prev. de art.20 pen. rap. la art.175 alin.1 lit.a) și i) Cod penal și alin.2 Cod penal, cu aplic.art.75 alin.1 lit.a Cod penal.
Prin încheierea nr.17 din 24 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- a fost admisă propunerea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Arad, pentru prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, ,G și și s-a relungit p. arestarea preventivă a inculpaților, și, de la 26.02.2009 la 27.03.2009 inclusiv, de la 27.02.2009 până la 27.03.2009 inclusiv.
S-a reținut că aceștia se află în situația prevăzută de art.143 Cod procedură penală rap. la art.148 lit. f Cod procedură penală, întrucât există indicii temeinice din care rezultă presupunerea că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Analizând cererile de liberare provizorie sub control judiciar, în condițiile procedurii reglementate de dispozițiile art. 1608aCod procedură penală, instanța a constatat că cererile formulate sunt neîntemeiate, pentru cele ce vor fi expuse în continuare.
Astfel, verificând cerințele legale prevăzute de art. 1602alin. 1 și 2 Cod procedură penală, instanța a constatat că în cauză nu se justifică liberarea provizorie sub control judiciar a inculpaților, apreciind că există date din care rezultă necesitatea de a-i împiedica pe inculpați să săvârșească alte infracțiuni, fiind prin urmare, incidente dispozițiile art.1602alin. 2 teza I Cod procedură penală.
În acest context, instanța a avut în vedere natura infracțiunilor de comiterea cărora sunt acuzați cei trei inculpați, anume: aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat - prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, lovire sau alte violențe - prev. de art.180 alin.1 și alin.2 Cod penal, tentativă de omor calificat - prev. de art.20 Cod penal rap. la art.175 alin.1 lit.a) și i) Cod penal și alin.2 Cod penal, cu aplic.art.75 alin.1 lit.a Cod penal; aceste infracțiuni prezintă o gravitate deosebită, fapt ce conturează o periculozitate ridicată a persoanei inculpaților, existând în opinia instanței, un risc semnificativ și care nu poate fi ignorat, ca, în situația lăsării în libertate, inculpații să săvârșească alte fapte penale.
Altfel, spus "datele" din care rezultă necesitatea de a-i împiedica pe inculpați de a săvârși alte infracțiuni pot fi circumscrise gravității faptelor penale de comiterea cărora sunt acuzați, iar condițiile și împrejurările în care se presupune că acestea au fost săvârșite, conturează un nivel ridicat de pericol social al celor trei inculpați, de unde rezultă în opinia instanței, existența unui risc ce nu poate fi neglijat, ca aceștia să săvârșească alte fapte penale, în situația în care s-ar da curs cererilor de liberare provizorie sub control judiciar.
În concluzie, față de cele expuse anterior, apreciind că cererile formulate de inculpați nu sunt întemeiate, instanța a procedat la respingerea acestora, în conformitate cu dispozițiile art.1608aalin. 6 Cod procedură penală.
Împotriva încheierii penale nr.72 din 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- au declarat recurs, în termenul legal, inculpații, și, recursuri înregistrate la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data 1.04.2009.
Recursurile nu au fost motivate în scris, fiind susținute oral conform mențiunilor din prezenta practica.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 pr.pen. instanța de recurs apreciază că încheierea penală recurată este legală și temeinică, în consonanță cu ansamblul probator administrat și cu dispozițiile legale în materie.
În ce privește admisibilitatea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, instanța de recurs apreciază că cererea este întemeiată conform art.1604al. 1 raportat la art. 1608al. 1.C.P.P.
Prin urmare, constatând că inculpații "au vocație" de a beneficia de liberare provizorie sub control judiciar, instanța urmează a analiza dacă cererea este întemeiată, având în vedere natura și gravitatea faptei pentru care sunt cercetați și împrejurările concrete în care au fost comise activitățile infracționale reținute în propunerea de prelungire a arestării preventive și care au fost avute în vedere de către instanța de fond la luarea acestei măsuri.
În deplină concordanță cu prevederile CEDO, dispozițiile art. 1604alin. 1 raportat la art. 1602alin. 1.C.P.P. prevăd posibilitatea instanței de judecată de a acorda liberarea provizorie sub control judiciar în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani. Prin urmare, instanța de judecată este abilitată să analizeze eventualele consecințe ale acestei măsuri, să stabilească un just echilibru între interesul inculpaților de a fi cercetați în stare de libertate și interesul general de a fi descoperite și sancționate faptele antisociale și persoanele responsabile de comiterea lor.
În acest sens, se reține că din întreg probatoriul administrat în dosarul de urmărire penală există indicii că inculpații aveau preocupări în ceea ce privește activități ilicite caracterizate prin violență și exercitarea de lovituri precum și a infracțiunii de constituire a unui grup organizat. Prin urmare, este evident că lăsarea în libertate, în acest moment a inculpaților ar putea influența în mod negativ desfășurarea urmăririi penale, în condițiile în care aceasta nu este finalizată și urmează să se procedeze la audierea altor persoane. În același sens sunt și natura cauzei, natura infracțiunilor pentru care există indicii că au fost comise de inculpații, și, amploarea activității infracționale, modul de concepere de către inculpați a activității infracționale și descoperirea întregii activități ilicite. În ceea ce privește practica judiciară invocată de apărătorii aleși ai inculpaților și depusă la dosar, instanța de recurs remarcă faptul că cererile de liberare provizorii au fost admise în condițiile în care urmărirea penală a fost finalizată prin trimiterea în judecată a persoanelor cercetate, astfel încât instanța de recurs apreciază că practica judiciară nu se referă la situația de fapt aflată pe rolul instanței de recurs investită cu recursul declarat de inculpați. Nici situația personală a inculpaților nu reclamă o asemenea măsură, nedovedindu-se pericolul pentru membrii familiei pe care l-ar prezenta menținerea în arest a inculpaților sau faptul că starea de sănătate a inculpaților impune admiterea cererii.
În consecință, apreciind că liberarea provizorie sub control judiciar a inculpaților nu este oportună în momentul de față din rațiuni ce țin de necesitatea asigurării desfășurării normale a urmăririi penale, descoperirii tuturor faptelor și identificării tuturor membrilor grupului infracțional, în temeiul art. 38515pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii penale nr.72 din 24.03.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va obliga fiecare inculpat recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
În temeiul art. 38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii penale nr.72 din 24.03.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă fiecare inculpat recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică din 09.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red. 27.04.2009
Tehnored.
2ex/27.04.2009
Prima inst.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--01.04.2009
MINUTA DECIZIEI PENALE NR.384/
Ședința publică din data de 09.04.2009
În temeiul art. 38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii penale nr.72 din 24.03.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă fiecare inculpat recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVA.
Pronunțată în ședință publică din 09.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
CĂTRE,
DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM -BIROUL TERITORIAL ARAD
Vă restituim alăturat dosarul de urmărire penală nr. 29/D/)/2008,( 15 vol.) privind pe inculpații,.
PREȘEDINTE SECȚIE,
GREFIER,
Tehnored. 09.04.2009
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Florin Popescu, Codrina Iosana
