Mărturia mincinoasă (art. 260 cod penal). Decizia 127/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- revizuire penală
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA NR.127
Ședința publică din 30 martie 2009
PREȘEDINTE: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 2: Ghertner Artur
JUDECĂTOR 3: Samoilă
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de revizuientul, domiciliat în S,-, -1,.A,.1, jud. S, împotriva deciziei penale nr.42 din 09.02.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava.
La apelul nominal au răspuns revizuientul recurent, asistat de avocat ales și intimatul, asistat de avocat ales.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul părților la dezbateri.
Avocat, pentru revizuientul recurent, dezvoltând pe larg motivele depuse în scris la dosar, a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și în rejudecare admiterea în principiu a cererii de revizuire, în cauza fiind date prevederile art.394 lit.a pr.pen. A arătat că expertiza întocmită de expertul este un înscris nou în sensul disp. art.394 lit.a pr.pen. motivat de faptul că în fața instanței de fond nu s-a oferit posibilitatea de a se efectua o altă expertiză, date fiind expertizele contradictorii și anume expertiza efectuată de expert și cea efectuată de inculpatul. În cauză a fost efectuată o altă expertiză extrajudiciară care a reiterat cele reținute de experta și a confirmat faptul că expertiza efectuată de a fost făcută în mod mincinos. În mod greșit instanța a reținut că la stabilirea prețului apartamentului inculpatul a folosit metoda valorii de înlocuire, cu reținerea ca unitate de măsură metru pătrat suprafață utilă, astfel încât suprafața indicată de inculpat în cuprinsul raportului de expertiză a reprezentat suprafața desfășurată care nu a avut în vedere zidurile. A precizat că expertul a făcut expertiza după două legi abrogate, respectiv Decretul nr.93/1977 și Decretul nr.256/1984, decrete abrogate prin Decretul-Lege nr.61/1990, acesta fiind singurul act normativ valabil pentru stabilirea prețurilor la vânzarea de apartamente. Consideră că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art.260 Cod penal, motiv pentru care a solicitat condamnarea intimatului. Totodată, a depus la dosar o serie de înscrisuri (13 file). Nu a solicitat cheltuieli judiciare.
Avocat, pentru intimatul, a arătat că nu va pune concluzii pe fond, întrucât nu a fost admisă în principiu cererea de revizuire. Față de disp. art.394 lit.a pr.pen. care includ sintagma "s-au descoperit fapte sau împrejurări", pentru a discuta despre admiterea cererii, trebuie să fie îndeplinită această cerință. Ori, o altă expertiză, ca probă, nu este prevăzută de text. A arătat că expertiza efectuată este un mijloc de probă care stabilește o valoare a apartamentului, dar și această valoare este fluctuantă deoarece sunt avute în vedere cerințele pieții ca urmare a raportului dintre cerere și ofertă. S-a dovedit că modalitatea aleasă de expert este una dintre cele care se recomandă în momentul de față, iar valoarea stabilită s-a încadrat în raportul de cerere și ofertă de la acea vreme. Prin urmare, o nouă expertiză nu poate fi avută în vedere pentru admiterea cererii de revizuire. Pentru aceste motive, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Nu a solicitat cheltuieli judiciare.
Revizuientul -recurent, având cuvântul, a solicitat admiterea cererii de revizuire și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, în condițiile în care revizuientul nu a făcut dovada existenței niciunuia din cazurile prev. de art.394 pr.pen.
Intimatul, având cuvântul, a arătat că își însușește concluziile apărătorului său.
Declarând dezbaterile închise, dezbateri ce au fost înregistrate în sistem audio,
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Suceava la data de 24.04.2008, sub nr-, petentul a solicitat revizuirea sentinței penale nr.430/12.06.2007, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosar nr-, definitivă prin decizia penală nr.59/04.02.2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA, pentru motivul arătat la art.394 alin.1 lit. a Cod procedură penală.
În motivarea cererii, revizuientul a solicitat rejudecarea cauzei, anularea sentinței penale anterior menționate și condamnarea intimatului pentru săvârșirea infracțiunii de "mărturie mincinoasă", prev. de art.260 Cod penal.
Prin sentința penală nr.430/12.06.2007, pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr-, definitivă prin decizia penală nr.59/04.02.2008 pronunțată de Curtea de APEL SUCEAVA, s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea de "mărturie mincinoasă", prev. de art.260 Cod penal.
Arată revizuientul în cererea sa că, în fapt, intimatul a fost numit expert judiciar în procesul ce a avut ca obiect contestația la executare formulată de fosta lui soție împotriva actului de adjudecare, prin care el a cumpărat la licitație apartamentul dobândit în timpul căsătoriei cu aceasta. La efectuarea expertizei, expertul a constatat în mod greșit că suprafața apartamentului este de 78,66. în loc de 60,88. având în vedere următoarele aspecte:
Așa cum a rezultat din titlul de proprietate nr. 407 din 11.01.1991 al apartamentului situat în mun. S,-, -. A,. 1 suprafața construită a apartamentului este de 60,88.
Expertiza făcută de exp. în dosarul de partaj bunuri comune, expertiză necontestată de fosta soție, de asemenea, după efectuarea măsurătorilor, a constatat că suprafața construită a apartamentului este de 58,95. deoarece au fost izolați o parte din pereți.
Expertiza a fost făcută de exp., intimatul din acest dosar, expert care nici nu a anunțat părțile și nici nu s-a deplasat la apartament, a constatat, prin alterarea adevărului și afirmații mincinoase că suprafața apartamentului este de 78,66. fapt ce a condus automat la un preț mai mare al apartamentului și la desființarea actului de adjudecare.
De altfel, expertul nici nu a vrut să efectueze expertiză în cauză, date fiind adresele aflate la 17 și 38 dosar fond, acesta a spus că a fost prea ocupat, și întrucât instanța i-a tot trimis adrese, a efectuat într-un final expertiza fără a merge la fața locului și fără a înștiința părțile, stabilind suprafața apartamentului doar în baza unor înscrisuri.
Mai mult, pe tabelul asociației de proprietari, la apartamentul anterior menționat a fost trecută ca suprafață utilă suprafața de 50, suprafața utilă însemnând doar suprafața încălzită, iar cu hol ajung tot la 58,95.
Ori, apartamentul aflat la adresa anterior menționată nu are cum să aibă 78,66. ci are doar 58,95. astfel expertul a indus în mod clar în eroare instanța prin afirmații mincinoase.
Pe de altă parte, întrucât expertul nu a răspuns la o serie de întrebări, și anume dacă a fost la fața locului, dacă au fost anunțate părțile să se prezinte la măsurători etc. care nu i-au fost puse de nicio parte din proces, nici măcar de reprezentantul Parchetului, instanța a constatat că acesta a folosit metoda valorii de înlocuire, metodă ce are legătură cu valoarea apartamentului, nu cu greșita măsurare, care a dus automat la un preț mai mare, fiind vorba de aproximativ 20. în plus față de suprafața reală a apartamentului.
Astfel, atât răspunsurile inculpatului, cât și motivarea instanței de fond au avut la bază o premisă greșită, motivarea a fost făcută doar prin prisma faptului că apartamentul a fost vândut sub prețul pieții, iar prețul care a fost stabilit de inculpat a fost cel corect.
Dar, cum suprafața reală desfășurată a apartamentului a fost de 58,95. și nu de 78,66.. s-a pus întrebarea care a fost adevărul, precum și care a fost valoarea apartamentului, dat fiind faptul că a fost de notorietate faptul că un apartament cu o suprafață mai mare a fost mai scump decât un apartament cu o suprafață mai mică, iar acest lucru nu se putea stabili decât în baza unei contraexpertize, probă ce i-a fost refuzată.
De asemenea, în expertiza ce a fost efectuată expertul s-a bazat în concluziile sale pe niște legi abrogate, și anume Decretul 93/1977 și Decretul 256/1984, a recunoscut acest lucru și în declarația care a dat-o în faza de urmărire penală, declarație aflată la f 53-33 dosar de urmărire penală, acesta a arătat că "la data întocmirii expertizei nu a știut că 93/1977 și 256/84 au fost abrogate prin DL nr.61/1990".
A mai arătat revizuientul că niciuna dintre instanțele care au analizat cauza nu face referire la suprafața apartamentului, ci doar la preț, criticând în principal supraevaluarea suprafeței acestuia, care a atras automat și supraevaluarea prețului, făcând o apreciere eronată a probelor administrate.
Prin sentința penală nr.579 din data de 18.11.2008 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul nr-, în baza art. 403 Cod procedură penală s-a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuientul, în contradictoriu cu intimatul, împotriva sentinței penale nr. 430/12.06.2007 a Judecătoriei Suceava, definitivă prin decizia penală nr. 59/04.02.2008 a Curții de APEL SUCEAVA.
Prima instanță a reținut în esență că, prin decizia penală nr.48/01.02.2007 a Tribunalului Suceava - Secția Penală, a fost admis recursul formulat de, a fost casată în totalitate sentința penală nr. 956/16.11.2006 a Judecătoriei Suceava, desființate rezoluțiile anterior menționate, cauza având ca obiect infracțiunea prev. de art. 260 Cod penal fiind trimisă spre judecare instanței, inculpat fiind iar parte vătămată.
Prin sentința penală nr. 430 din 12.06.2007 a Judecătoriei Suceava, pe baza probatoriului administrat în cauză, instanța a dispus achitarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, în temeiul art.11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, apreciind că faptei îi lipsește unul din elemente constitutive ale infracțiunii.
În baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, acțiunea civilă a fost respinsă ca nefondată, iar partea vătămată a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare.
Sentința penală nr. 430/2007 a Judecătoriei Suceavaa rămas definitivă prin decizia penală 59/2008 a Curții de APEL SUCEAVA prin respingerea, ca nefondat, a recursului părții vătămate.
Deși expertiza extrajudiciară depusă de către petent este ulterioară pronunțării deciziei de către instanța de recurs, instanța de fond a constatat că nu se poate reține că aceasta ar reprezenta o faptă sau o împrejurare ce nu a fost cunoscută de instanță la data soluționării cauzei în sensul art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, întrucât atât instanța de fond, cât și instanțele de control judiciar au analizat și interpretat conținutul raportului de expertiză efectuat de către intimatul. Instanțele au analizat situația de fapt referitoare la suprafața utilă sau desfășurată a imobilului supus expertizei, administrând sau respingând solicitările de probe formulate de către părți.
Pe de altă parte, conceptul de valoare actuală al unui imobil este unul dinamic, supus variațiilor de cerere și ofertă, de curs valutar sau condițiilor de prosperitate economică sau de criză. În consecință, împrejurarea că în alte condiții social - economice a fost stabilită altă valoare a unui imobil nu este un fenomen ce poate fi explicat doar prin metodologia de efectuare a unei expertize. Mai mult, înseși instanțele au dispus achitarea intimatului din prezenta cauză, reținând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, sub aspectul laturii subiective.
Cum susținerile revizuientului nu pot constitui fapte sau împrejurări noi, necunoscute de către instanță la soluționarea cauzei, cu relevanță asupra laturii subiective a infracțiunii, constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 394 alin. 1 lit. a Cod procedură penală, instanța de fond a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel revizuientul, arătând că raportul de expertiză extrajudiciară este un înscris nou, ce nu a fost cunoscut de instanța de judecată. Pe fond, a arătat că sunt date elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 260 Cod penal, așa încât se impune condamnarea intimatului pentru această infracțiune, întrucât în mod greșit, în calitate de expert, a calculat suprafața apartamentului ca fiind de 78,66 mp în condițiile în care din releveul apartamentului rezultă clar că suprafața este de 60,88 mp. Mai mult, expertul a efectuat expertiza doar pe baza unor înscrisuri, fără a se deplasa la fața locului.
Prin decizia penală nr.42/09.02.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosarul nr- s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuient.
Pentru a decide astfel, a reținut instanța de apel că prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava nr. 3510/P/2005 din 05.07.2006 în temeiul art. 228 alin. 6 rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală, s-a confirmat propunerea organelor de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală față de pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă, faptă prev. de art. 260 Cod penal, întrucât fapta nu a existat.
Prin rezoluția nr. 909/II/2 din 07.09.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceavas -a respins plângerea formulată împotriva rezoluției din 05.07.2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava în dosarul nr. 3510/P/2005.
Împotriva acestor rezoluții petentul a formulat plângere, conform art. 2781Cod procedură penală, la Judecătoria Suceava, plângere ce a fost respinsă prin sentința penală nr. 956/16.11.2006.
Prin decizia penală nr.48/01.02.2007 a Tribunalului Suceava - Secția Penală, a fost admis recursul formulat de, a fost casată în totalitate sentința penală nr. 956/16.11.2006 a Judecătoriei Suceava, desființate rezoluțiile anterior menționate, iar cauza având ca obiect infracțiunea prev. de art. 260 Cod penal a fost trimisă spre judecare instanței, inculpat fiind iar parte vătămată.
S-a reținut faptul că inculpatul a fost numit expert în construcții în dosarul nr. 3645/2006 al Judecătoriei Suceava, având ca obiect contestația la executare formulată de intimata în contradictoriu cu partea vătămată.
Obiectivele stabilite de instanță în vederea efectuării raportului de expertiză au fost: identificarea imobilului situat în S -, -/81,. A,.1 și stabilirea valorii de circulație a acestuia.
Prin raportul de expertiză întocmit, expertul a stabilit suprafața desfășurată a imobilului ca fiind de 78,66 mp, iar prețul de circulație, la data de 22.03.2004, a fost stabilit prin metoda valorii de înlocuire ce are în vedere suprafața desfășurată a imobilului, la suma de 128.341,4 RON.
a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, iar în suplimentul la raportul de expertiză inculpatul a demonstrat că dacă ar fi folosit coeficientul de rezervă din Decretul Lege nr. 61/1990 prețul apartamentului ar fi fost apropiat de prețul stabilit inițial și a arătat că metoda și coeficienții folosiți a determinat o stabilire mult mai exactă a valorii imobilului expertizat.
Prin sentința penală nr. 430 din 12.06.2007 a Judecătoriei Suceava, pe baza probatoriului administrat în cauză, instanța a dispus achitarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de mărturie mincinoasă, în temeiul art.11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d Cod procedură penală, apreciind că faptei îi lipsește unul din elemente constitutive ale infracțiunii, iar în baza art. 346 alin. 2 Cod procedură penală, acțiunea civilă a fost respinsă ca nefondată.
Sentința penală nr. 430/2007 a Judecătoriei Suceavaa rămas definitivă prin decizia penală 59/2008 a Curții de APEL SUCEAVA prin respingerea, ca nefondat, a recursului părții vătămate.
Potrivit art. 394 Cod procedură penală, revizuirea poate fi cerută când:a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță în soluționarea cauzei;b) un martor sau expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere; c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals; d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere și e) două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia.
Motivele invocate de către revizuient nu se circumscriu în nici unul din cazurile de revizuire expres și limitativ prevăzute de art. 394 Cod procedură penală.
În speță nu este dat cazul prevăzut de art. 394 lit. a Cod de procedură penală, deoarece acesta presupune descoperirea de fapte sau împrejurări noi și nu descoperirea de probe noi (în caz contrar revizuirea s-ar transforma într-un grad nou de jurisdicție în care s-ar putea continua probațiunea).
Nu se poate reține că raportul de expertiză extrajudiciară este o probă nouă în sensul art. 394 lit. a Cod procedură penală, întrucât nu aduce vreun element de noutate față de celelalte expertize efectuate în cauză.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs revizuientul. În motivarea recursului, acesta a arătat că expertiza efectuată de către intimatul cuprinde mențiuni eronate, privind atât suprafața apartamentului în litigiu cât și evaluarea prețului de vânzare.
Expertiza extrajudiciară efectuată de expert constituie probă nouă în cauză, fiind dat astfel cazul de admisibilitate în principiu a cererii de revizuire prev. de art.394 lit.a pr.pen.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și care se circumscriu cazului de casare prev. de art.3859alin.1 pct.18 pr.pen. precum și în conformitate cu disp. art.3859alin.3 pr.pen. Curtea constată că aceasta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
După cum corect au reținut instanțele de fond și apel, în conformitate cu disp. art.394 lit.a pr.pen. revizuirea poate fi cerută când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de către instanță la soluționarea cauzei.
Pentru existența acestui caz de revizuire, este necesar să fie "noi" faptele sau împrejurările invocate sau faptele probatorii și mijloacele de probă prin care acestea pot fi administrate în cauză.
Pot fi considerate ca "noi" și mijloacele de probă care nu au putut fi cunoscute de instanță la data soluționării cauzei, chiar dacă aceasta cunoștea "faptele probatorii".
Nu pot fi însă considerate "probe noi" în sensul cerut de textul de lege mai sus-menționat mijloacele de probă propuse în completarea dovezilor administrate.
Or, în speță, o nouă expertiză efectuată ulterior soluționării pe fond a cauzei, și cu privire la care nu s-a dovedit imposibilitatea efectuării acesteia pe parcursul judecării ei pe fond, nu se circumscrie noțiunii de "probă nouă" în accepțiunea art.394 lit.a pr.pen. În realitate, prin această expertiză se tinde la o prelungire a probațiunii pentru fapte deja cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza, ceea ce este inadmisibil în calea de atac a revizuirii, care este o cale extraordinară de atac.
Așa fiind, în mod corect instanțele de fond și apel au constatat că nu sunt date cerințele prev. de art.394 lit.a pr.pen. pentru a fi admisă în principiu cererea de revizuire formulată de petent.
Constatând așadar că hotărârea atacată este legală și temeinică, Curtea, în conformitate cu disp. art.38515pct.1 lit.b pr.pen. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuient.
Văzând și disp. art.192 alin.2 pr.pen.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge recursul declarat de revizuientul, domiciliat în S,-, -1,.A,.1, jud. S, împotriva deciziei penale nr.42 din data de 09.02.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, ca nefondat.
Obligă revizuientul să plătească statului suma de 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.03.2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex.
08.04.2009
Jud. -
Președinte:Andronic Tatiana LuisaJudecători:Andronic Tatiana Luisa, Ghertner Artur, Samoilă
