Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 169/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR.169
Ședința publică din data de 04 martie 2009,
PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu
JUDECĂTOR 2: Ștefana Anghel
JUDECĂTOR 3: Cristina Georgescu
Grefier: - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror,din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul G, fiul lui G și, născut la data de 04 ianuarie 1978, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva încheierii de ședință din data de 24 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova în dosarul penal nr-, prin care în baza art.300/2 p rap. la art.160/b alin.1 și 3 p s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, fiul lui G și, născut la 28.08.1985, deținut în prezent în Penitenciarul Mărgineni, fiica lui și, născută la 03.04.1968, deținută în Penitenciarul și, fiul lui G și, născut la 04.01.1978, deținut în Penitenciarul Mărgineni și s-a dispus menținerea arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat G în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat, din cadrul Baroului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, cu permisiunea instanței, s-a dat posibilitatea apărătorului din oficiu să ia legătura cu recurentul inculpat.
Avocat, declară că nu are excepții sau alte cereri de invocat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, declară că nu are alte cereri de formulat.
Curtea, ia act de susținerile părților, în sensul că nu sunt excepții sau cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat G, critică încheierea de ședință din data de 24.02.2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, întrucât în opinia inculpatului nu se mai impune menținerea stării de arest preventiv față de împrejurarea că părțile vătămate au fost deja audiate, iar inculpatul nu mai poate și nici nu are cum să influențeze desfășurarea cercetării judecătorești.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 24 februarie 2009 și pe fond cercetarea inculpatului în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pune concluzii de respingere ca nefondat a recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de ședință din 24 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, apreciind că aceasta este legală și temeinică, instanța de fond reținând justificat că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la momentul privării de libertate și nu se justifică punerea în libertate.
Pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele pentru care în prezent este cercetat este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, în sarcina acestuia reținându-se infracțiunile de trafic de persoane, prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea 678/2001, trafic de minori, prev. de art.13 alin.1 și 2 din Legea nr.678/2001 și infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003.
Recurentul inculpat G, având personal cuvântul, declară că este de acord cu concluziile puse de apărătorul său și dorește să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 24 februarie 2009, Tribunalul Prahovaî n baza art.3002rap.C.P.P. la art.160/b alin.1 si 3 C.P.P. a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, fiul lui G și, născut la 28.08.1985, G, fiul lui G și, născut la 04.01.1978, ambii aflați in Penitenciarul Mărgineni, și, fiica lui și, născut 03.04.1968 in prezent aflată in Penitenciarul i a dispus menținerea arestării preventive a acestora.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că infracțiunea pentru care inculpații, si G sunt cercetați, aceea de trafic de persoane și de constituire a unui grup infracțional organizat în vederea săvârșirii traficului de persoane, este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani iar pericolul concret pentru ordinea publică prin lăsarea inculpaților în libertate, rezultă din modalitatea de comitere a faptelor cu violență, cât și a impactului negativ pe care l-ar putea avea asupra comunității în care inculpații trăiesc, neluarea unor măsuri ferme de către organele abilitate împotriva celor care comit astfel de fapte, totodată având în vedere ca temeiurile ce au determinat arestarea preventivă justifică în continuare privarea de libertate a inculpaților, dat fiind faptul că măsura arestării preventive se ia în scopul de a împiedica sustragerea acestora de la judecata sau de la executarea pedepsei, dar și în scopul de a înlătura orice mijloc prin care s-ar încerca zădărnicirea adevărului, influențarea părților sau a martorilor.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul G.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 24 februarie 2009 și pe fond judecarea sa în stare de libertate.
Examinând încheierea recurată, în raport de actele și lucrările dosarului, de susținerile recurentului inculpat, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.385/6 alin final p Cod Penal și ținând seama de dispozițiile legale incidente în materie, Curtea constată că recursul este nefondat, astfel cum se va arăta în continuare.
Inculpatul Gaf ost arestat preventiv la data de 18.01.2008 prin încheierea de ședință nr. 2 pronunțată de Tribunalul Prahova, în temeiul disp. art.148 lit. b si f p Cod Penal, reținându-se că in cauză sunt întrunite condițiile prev. de art. 146, art. 148 lit. b si f C.P.P. in sensul că există date că inculpatul încearcă să zădărnicească in mod direct sau indirect aflarea adevărului, prin influențarea martorilor, pentru faptele săvârșite pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare și există probe certe că lăsarea acestuia in libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
S-a apreciat că pericolul pentru ordinea publică este concretizat prin frecvența infracțiunilor de acest gen si rezonanța socială a faptelor comise, modalitatea de comitere a faptelor, gradul de pericol social deosebit, precum si impactul negativ pe care l-ar putea avea asupra societății neluarea măsurilor ce se impun de către organele abilitate față de astfel de persoane.
Ulterior, inculpatul a fost trimis în judecată prin Rechizitoriul nr.68/D/P/2007 din 1.07.2008 al DIICOT - Serviciul Teritorial Ploiești, alături de inculpații, și. iar față de alți participanți la comiterea acelorași infracțiuni s-a dispus disjungerea și continuarea separată a urmăririi penale.
În sarcina recurentului inculpat s-a reținut comiterea infracțiunilor prev. de art.7 alin.1 din Legea 39/2003 cu aplic. art.37 lit.b, prev. de art.12 alin.1 și alin.2 lit.a din Legea 678/2001, cu aplic art.41 alin.2 și art.37 lit.b p și prev. de art.13 alin.1 și 2 din Legea 678/2001 cu aplic. art.41 alin.2 p și art.37 lit.b, constând în aceea că împreună cu ceilalți inculpați, precum și cu alți participanți, față de care urmărirea penală s-a disjuns, au constitut un grup infracțional organizat și în executarea scopului propus prin constituirea acestui grup, ninculpatul a contribuit la recrutarea, prin înșelăciune, transportarea și cazarea unor persoane de sex feminin, minore, în vederea exploatării sexuale a acestora, în cluburi de noapte din Spania și din România, obținând venituri substanțiale din aceste activități.
Măsura arestării preventive a inculpatului recurent, dispusă de instanța de judecată, așa cum am arătat mai sus, a fost ulterior prelungită și apoi menținută de instanța de judecată legal investită.
Potrivit art. 160/b al.C.P.P.3 atunci C.P.P. când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun in continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată menținerea arestării preventive.
In speță, temeiurile care au determinat arestarea preventivă a recurentului nu au suferit modificări, astfel că privarea de libertate a acestuia este in continuare justificată, fiind îndeplinită cerința prevăzută in prima teză a textului sus menționat, așa cum a apreciat in mod corect și tribunalul.
Astfel, în mod judicios s-a apreciat că infracțiunile ce constituie obiectul sesizării instanței - constituire de grup infracțional organizat, trafic de persoane și trafic de minori - reprezentând prin ele însele, infracțiuni cu un pericol social ridicat, necesită un tratament penal corespunzător, iar autorii acestora în mod evident prezintă o periculozitate socială ce impune luarea unor măsuri preventive privative de libertate, în contextul în care, este știut că, victimele infracțiunilor de acest gen sunt supuse unor repetate influențe în vederea retractării declarațiilor, ce constituie unele din principalele mijloace de probă în aceste cazuri.
Nu în ultimul rând, cum din actele și lucrările dosarului, se configurează participația penală a mai multor persoane la săvârșirea acestor infracțiuni, o parte din aceste persoane fiind trimise în judecată prin același rechizitoriu, iar față de cealaltă parte, dispunându-se disjungerea și continuarea urmăririi penale în mod separat, rezultă că acest grup infracțional și-a desfășurat într-un mod extins activitatea, în realizarea scopurilor propuse prin constituirea grupului, ceea ce în mod evident, particularizează aspectele legale de desfășurarea judecății cauzei.
Și condiția privitoare la existența datelor privind pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta lăsarea inculpatului recurent în libertate, este în continuare îndeplinită și nu a suferit nici un fel de modificări, câtă vreme, pe de o parte în sarcina recurentului se reține comiterea infracțiunilor în stare de recidivă postexecutorie (ceea ce denotă persistență infracțională și deci periculozitate sporită), iar pe de altă parte, față de cele prezentate mai sus, privind modul de constituire și implicarea persoanelor participante la constituirea grupului infracțional organizat, rezultă cu claritate că privarea de libertate a inculpatului recurent, se impune în continuare pentru împiedica atât denaturarea adevărului, cât și sustragerea acestuia de la judecată, eventual de la executarea pedepsei.
Așa fiind, Curtea, urmează să constate, în conformitate cu disp.art.300/2 p rap. la art.160/b p că măsura menținerii arestării preventive a inculpatului este legală și temeinică, urmând a respinge recursul acestuia ca nefondat, conform art.385/15 pct.1, lit.b
C.P.P.Văzând și disp.art.192 alin.2 C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G, fiul lui G și, născut la 4 ian.1978, deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva încheierii de ședință din data de 24 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în dosarul -.
Obligă recurentul la 120 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 4 martie 2009.
Presedinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
- -
-
4 ex/5 martie.2009
- - Tribunalul Prahova
jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Gabriela DiaconuJudecători:Gabriela Diaconu, Ștefana Anghel, Cristina Georgescu
