Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 322/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.322
Ședința publică de la 30 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anti Silviu
JUDECĂTORI: Anti Silviu, Pocovnicu Dumitru Adrian Bogdan
- -
-- grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU
legal reprezentat prin
- procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal declarat de inculpatul împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul Neamț în data de 22.04.2009, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest asistat de avocat ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Recurentul inculpat prin apărător și procurorul au învederat instanței că nu au cereri de formulat.
Nefiind formulate cereri, instanța a constatat recursul în stare de judecată și a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat ales având cuvântul pentru recurentul inculpat a expus situația de fapt pentru care a fost reținut și trimis în judecată inculpatul și a arătat că acesta a fost reținut pe nedrept, că vinovat de săvârșirea infracțiunilor este inculpatul care a și recunoscut că inculpatul nu are nici un amestec. Inculpatul nu avut și nu are nici o calitate în firmele lui, nu a semnat nimic și nici nu a primit vreo sumă de bani. În cauză nu s-a efectuat o expertiză pentru a se stabili cert un prejudiciu. S-a constatat ulterior că avea firma sa și i s-a mai reținut săvârșirea infracțiunii de înșelăciune pe firma sa, situație care nu a fost probată în nici un fel.
Pe parcursul urmăririi penale a formulat mai multe cereri de liberare și acestea au fost respinse pe motiv că, pentru infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, pedeapsa este mai mare de 18 ani. Inculpatul este arestat de circa 8 luni de zile fără a avea vreo vină. Autorul principal a arătat că nu a fost ajutat în nici un fel de în activitatea infracțională.
În februarie 2009 s-a emis rechizitoriul și inculpatul a fost trimis în judecată. Până la acest moment, în cauză nu s-a efectuat nici un act de către instanță, nu au fost audiați inculpații deoarece a fost lipsă de procedură cu părțile civile ori părțile vătămate. Se întreabă, cât va cercetarea judecătorească și când se va pronunța o hotărâre definitivă. În cauză sunt multe cereri de formulat, în primul rând cu privire la schimbarea încadrării din infracțiunea de înșelăciune în infracțiunea la Legea CEC-ului. mai arătat că, în cauză nu există egalitate de tratament, inculpatul - care este tot complice, este judecat în stare de libertate și se întreabă care este diferența dintre cei doi.
Inculpatul nu poate interveni în desfășurarea procesului, nu prezintă pericol pentru ordinea publică, s-a înființat sechestru asigurator asupra bunurilor sale în vederea recuperării unui eventual prejudiciu și atunci nu se mai justifică măsura menținerii stării de arest.
A pus concluzii de admitere a recursului, să se constate că încheierea atacată este netemeinică și pe fond respingerea propunerii privind menținerea măsurii arestării preventive. În subsidiar, a solicitat înlocuirea acestei măsuri cu măsura de a nu părăsi localitatea sau țara având în vedere și dispozițiile CEDO privind privarea de libertate a persoanelor aflate în cursul cercetării judecătorești.
Procurorul având cuvântul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Instanța de fond a apreciat corect asupra probelor administrate, întinderea prejudiciului și a constatat că există indicii că inculpatul a comis faptele. A cerut obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul inculpat având ultimul cuvântul a învederat instanței că are o relație de dușmănie cu procurorul de la
A susținut că nu-l cunoștea dinainte pe inculpatul. Acesta din urmă, in anul 2007, a preluat 2 firme în termen de 20 de zile și atunci l-a cunoscut. El nu a avut nici o calitate în firmele lui și nici o legătură cu acestea, i-a recomandat acestuia doar unde ar putea vinde marfa. Inculpatul a produs un prejudiciu firmei de circa 1.400.000.000 lei iar la cea de-a două firmă nu s-a produs nici un prejudiciu. Apreciază că în mod cu totul greșit s-a reținut că ar fi fost complice în firmele lui. Recunoaște prejudiciul de 700.000.000 lei pe firma sa și nu se sustrage cercetării judecătorești dar o altă implicație în acest proces nu are. Se consideră nevinovat față de acuzațiile ce i se aduc, a solicitat admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin încheierea de ședință din data de 22.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamț, s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpaților și, trimiși în judecată pentru săvârșirea mai multor infracțiuni contra patrimoniului și de fals, vizând în principal, înșelarea partenerilor comerciali cu sume mari de bani pe care nu le mai achitau după preluarea și valorificarea mărfurilor.
În motivarea încheierii se arată că,prin încheierea nr. 23/U din 25 iulie 2008 Tribunalului Neamț, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului iar prin încheierea nr.27/U din 5 septembrie 2008 Tribunalului Neamțs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului, în temeiul art. 1491raportat la art. 148 lit. f Cod procedură penală. În motivarea încheierilor sus menționate s-a reținut că există probe și indicii temeinice că s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, situație ce rezultă din modalitatea de comitere a faptelor, numărul mare al societăților păgubite. Pentru inculpatul s-a reținut că sunt întrunite și condițiile prevăzute de art. 148 lit. a și c Cod procedură penală, întrucât acesta s-a sustras de la urmărirea penală și din declarațiile celorlalți inculpați rezultă că pregătește comiterea unor noi infracțiuni.
Prin încheierile nr. 42/ din 29 septembrie 2008, nr. 43/ din 01 octombrie 2008, nr.51/ din 27 octombrie 2008, nr.59/ din 25 noiembrie 2008, 65 / din 16 decembrie 2008 și 7/ din 26 ianuarie 2009 s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților și, succesiv, cu câte 30 de zile până la data de 26 februarie 2009, reținându-se că subzistă în continuare temeiurile arestării preventive.
La data de 5 februarie 2009 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților și, la termenul din aceeași dată, verificându-se legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, în temeiul art. 3001Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest.
Prin încheierea din 4 martie 2009 s-a menținut starea de arest a inculpaților.
Instanța a constatat că, de la data de 4 martie 2009 și până în prezent, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au suferit modificări.
Astfel, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent, în sensul că legea prevede pentru infracțiunea săvârșită de inculpat pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Pericolul pentru ordinea publică constă în starea de neliniște în rândul societății generată de faptul că persoane învinuite de săvârșirea unui număr mare de infracțiuni, cu prejudicii foarte mari, sunt cercetate în stare de libertate. Acest pericol a fost apreciat în raport de rezonanța produsă de fapte în colectivitatea în care s-au săvârșit, de comportamentul inculpaților, de faptul că inculpatul a mai fost condamnat pentru fapte de aceeași natură, dar și de gravitatea faptelor comise.
Împotriva încheierii menționate, în termen legal a declarat recurs numai inculpatul, fără a-l motiva în scris.
Prin apărătorul ales invocă nevinovăția sa prin neimplicarea în activitatea infracțională a inculpatului precum și egalitatea de tratament cu inculpatul.
Instanța de control judiciar, examinând încheierea atacată în baza art.385/14 Cod procedură penală, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de motivele de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art.385/6, alin.3 Cod procedură penală, constată că aceasta este legală și temeinică.
Astfel, instanța apreciază că temeiul avut în vedere la arestarea preventivă a inculpatului subzistă și impune în continuare privarea de libertate a acestuia.
Infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul sunt sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar modalitatea de săvârșire a acestora prin folosirea de titluri de valoare aparținând altor societăți, denotă minuțiozitate și perseverență în conceperea infracțiunilor.
De asemenea, se constată că faptele pentru care a fost trimis în judecată sunt reținute în starea de agravare privind o pluralitate de infractori constituită, în mod distinct sancționată de legea penală, iar multitudinea de părți vătămate și civile pretins prejudiciate, într-un timp scurt și prin folosirea unei adevărate încreângături de societăți comerciale și introducerea în circuitul comercial d e numeroase CEC-uri plănuite ca fiind false sau fără a exista acoperirea necesară, toate se circumscriu numai imperativ de izolare față de societate a inculpatului, la fel de actual și la momentul procesual la care se află cauza de față, respectiv debutul cercetării judecătorești.
În același timp, circumstanțele personale ale inculpatului, care este recidivist postcondamnatoriu pentru săvârșirea de infracțiuni similare, conturează în continuare pericolul concret pe care îl prezintă lăsarea sa în libertate, temeiul arestării păstrându-și valabilitatea de la ultima verificare, 04.03.2009, până la această dată.
Prin urmare, având în vedere și că din ansamblul probator administrat în cauză rezultă probe și indicii temeinice în sensul dispozițiilor art.143 și 68/1 Cod procedură penală, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge recursul formulat de recurentul inculpat, ca nefondat.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală, va obliga recurentul la plata a 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge recursul formulat de recurentul inculpat, împotriva încheierii din 22.04.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamț, ca nefondat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă recurentul la plata a 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30.04.2009, în prezența inculpatului în stare de arest.
Pt. PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Anti Silviu, Pocovnicu Dumitru Adrian Bogdan
aflat în concediu de odihnă
PREȘEDINTE INSTANȚĂ
GREFIER,
red.înch.
red.dec. recurs
tehnored.
2 ex.
05.05.2009
Președinte:Anti SilviuJudecători:Anti Silviu, Pocovnicu Dumitru Adrian Bogdan
