Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 336/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE DE FAMILIE ȘI CU MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA NR.336
Ședința publică din data de 31 martie 2008,
PREȘEDINTE: Cristina Georgescu
JUDECĂTOR 2: Ștefana Anghel
JUDECĂTOR 3: Gabriela Diaconu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 29 octombrie 1962, deținut în Arestul IPJ B, județul B, împotriva încheierii de ședință din data de 28 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr-, prin care s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului apreciindu-se că aceasta este legală și temeinică.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest preventiv, asistat de avocat din cadrul Baroului B, potrivit împuternicirii avocațiale nr.95/31.03.2008.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, cu permisiunea instanței s-a dat posibilitatea apărătorului ales să ia legătura cu recurentul inculpat.
Recurentul inculpat personal și prin avocat declară că nu are cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public arată că nu are cereri de formulat.
Curtea, ia act de susținerile părților, constată terminată cercetarea judecătorască terminată și acordă cuvântul recurentului pentru a susține motivele de casare.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat susține că instanța de fond la momentul când a admis propunerea de arestare, a dispus privarea de libertate a inculpatului pentru o perioadă de 20 de zile, motivând că inculpatul se află în situația prevăzută de art.148 lit.f cod proc.penală, însă apărarea nu poate fi de acord cu acest fapt. În contextul în care au avut loc faptele din 27.02.2008, față de inculpat s-a emis ordonanță de reținere pentru 24 de ore. Atunci, în sarcina inculpatului s-au reținut săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și furt. A doua zi (deși inculpatul nu prezenta pericol pentru ordinea publică) împotriva inculpatului s-a făcut și plângere pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj de către cei doi polițiști care au formulat plângeri penale împotriva tuturor membrilor familiei. Față de două persoane, respectiv mama și tatăl inculpatului s-a dispus neînceperea urmăririi penale. Rechizitoriul se baza pe declarațiile părților vătămate și ale martorilor care sunt polițiști. Nu contestă gravitatea faptei săvârșite de inculpat, dar solicită să se aprecieze cu privire la pericolul social și la persoana inculpatului. La data de 28.02.2008 nu s-a formulat propunere de arestare. A fost liber timp de două săptămâni și audiat fiind a recunoscut că a avut un conflict pe data de 27.02.2008 și în principal a recunoscut fapta de ultraj. După două săptămâni, a fost arestat. De ce nu s-a constatat că ar prezenta pericol public pe data de 28.02.2008 când era reținut deja? Dacă ar fi prezentat pericol concret, atunci inculpatul ar fi trebuit să rămână în stare de arest.
Inculpatul provine dintr-o familie organizată, deosebită. La urmărirea penală s-a depus o caracterizare privind persoana inculpatului în comunitate și comprtamentul acestuia în familie. Este principalul întreținător al familiei, nu are antecedente penale, iar fiul acestuia este student la teologie. Analizându-se pericolul, în raport cu datele personale ale inculpatului, apreciază că se poate dispune judecarea cauzei cu inculpatul în stare de libertate. Instanța a făcut trimitere la gravitatea faptelor ale căror pedepse pleacă de la 6 luni închisoare, fapt pentru care inculpatul poate beneficia de pedeapsa sub supraveghere sau suspendarea condiționată a executării pedepsei.
să reamintească instanței că, regula este ca judecata inculpaților să se facă în stare de libertate, doar excepția se referă la judecarea în stare de arest. Însă, cu regret constată că excepția s-a transformat într-o regulă. Solicită ca instanța de control judiciar să aibă în vedere atunci când va delibera gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului, de împrejurarea că acesta nu prezintă pericol sau o amenințare pentru ordinea publică și că judecata poate continua și dacă se află în stare de libertate.
Solicită, admiterea recursului, casarea încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Buzău, revocarea măsurii arestării prventive, punerea în libertate de îndată a inculpatului.
Cu privire la gravitatea faptelor, aprciază că în măsura în care judecarea cauzei continuă menținându-se starea de arest a inculpatului, se anticipează pedeapsa.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, urmând a fi menținută ca legală și temeinică soluția instanței de fond care a avut în vedere limitele de pedeapsă pentru cele trei infracțiuni aflate în concurs real. Apreciază că în mod corect s-a menținut starea de arest preventiv.
Recurentul inculpat personal, având ultimul cuvânt recunoaște și regretă fapta, însă nu se consideră un pericol pentru ordinea publică și solicită să fie judecat în stare de libertate. Nu are antecedente penale, nu a avut conflicte cu poliția. Solicită ca instanța să aibă în vedere că are un copil care în prezent este student la facultate, acesta având nevoie de sprijin din partea dânsului.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față constată:
Prin încheierea de ședință pronunțată de Tribunalul Buzău la data de 28 martie 2008, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 29 octombrie 1962, deținut în Arestul IPJ B, județul B, apreciindu-se că aceasta este legală și temeinică.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că infracțiunile pentru care inculpatul este arestat, respectiv furt calificat în dauna avutului privat, dare de mită și ultraj, prev. de art.208 - 209 lit.a și g cod penal, cu aplicarea art.41 al.2 cod penal, art.254 p și art.239 al.2 și 3 cod penal cu aplicarea art.33 lit.a cod penal, este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani iar pericolul concret pentru ordinea publică prin lăsarea inculpatului în libertate, rezultă din modalitatea de comitere a faptelor cu violență, cât și a impactului negativ pe care punerea în libertate l-ar putea avea asupra comunității.
A mai reținut instanța de fond că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă justifică în continuare privarea de libertate a inculpatului, dat fiind faptul că măsura arestării preventive se ia în scopul de a împiedica sustragerea acestuia de la judecarea sau de la executarea pedepsei, dar și în scopul de a înlătura orice mijloc prin care s-ar încerca zădărnicirea adevărului, influențarea părților sau a martorilor.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie. În motivarea recursului s-a susținut în esență că inculpatul nu mai poate influența desfășurarea procesului penal întrucât a recunoscut și regretat fapta comisă.
S-a mai susținut că pericolul concret pentru ordinea publică nu mai subzistă,măsura privativă de libertate ne fiind luată imediat, ci după două săptămâni de la momentul reținerii sale.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 28 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, revocarea măsurii arestării preventive și punerea în libertate de îndată a inculpatului.
Curtea, examinând încheierea atacată, în raport cu criticile formulate de către inculpat, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, conform art.385/6 al.3 p constată că recursul inculpatului este nefondat, astfel cum se va arăta în continuare.
Prin încheierea din Camera de Consiliu nr.3 din data de 13 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău în dosarul nr- s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău și s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 20 de zile, cu începere de la data de 13.03.2008 orele 15,00 până la 01.04.2008, iar prin încheierea recurată pronunțată la data de 28 martie 2008 (dosar -) s-a menținut măsura arestării preventive, apreciindu-se că măsura este temeinică și legală.
Curtea reține faptul că măsura arestării preventive se ia în scopul de a împiedica sustragerea de la judecată sau de la executarea pedepsei, dar și în scopul de a înlătura prin orice mijloc orice încercare de zădărnicire a adevărului, influențarea părților sau a martorilor în cursul cercetării judecătorești.
În acest context, Curtea apreciază că, în mod corect, instanța de fond a apreciat că lăsarea în libertatea inculpatului prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică, fapt ce rezultă în primul rând din modalitatea de comitere a faptelor. Astfel, seara zilei de 26.02.2008 a sustras împreună cu fiul său, materiale de construcții de la SC SRL B - Șantierul P, în valoare de 422 lei, după ce i-a oferit paznicului suma de 20 lei, apoi, fiind somat de către - șeful Postului de Poliție Gl. să oprească căruța în care se aflau bunurile sustrase, a refuzat și, după ce a dus căruța în curtea locuinței sale l-a lovit pe șeful de post, împreună cu tatăl său, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 11-12 zile îngrijiri medicale, iar la intervenția comisarului șef - comandantul Poliției oraș P, l-a lovit și pe acesta, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare 21 - 22 zile îngrijiri medicale.
Instanța nu poate reține și da eficiență susținerilor apărătorului inculpatului în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică deoarece a recunoscut săvârșirea faptei și nu are antecedente penale.
Așa cum s-a arătat în practica instanțelor de judecată, măsura arestării preventive nu are rol coercitiv, ci rolul de a asigura buna desfășurare a procesului penal, iar în evaluarea pericolului pe care lăsarea în libertate a inculpatului îl prezintă pentru ordinea publică se au în vedere, așa cum a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție, criterii diverse, precum datele privind persoana inculpatului, infracțiunea de săvârșirea căreia este învinuit și pericolul social al acesteia, dacă lăsarea în libertate a inculpatului ar putea încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare și dacă aceasta ar crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale, criterii ce își au aplicabilitatea în speța de față, inculpatul săvârșind fapta într-o comunitate restrânsă, ecoul acesteia și starea de insecuritate create fiind cu atât mai pronunțate.
De asemenea, inculpatul deși fără antecedente penale, a dat dovadă de îndrăzneală și organizare temeinică în desfășurarea activității ilicite
Prin instanță, sesizată fiind cu fondul cauzei, a procedat în conformitate cu art.300/1 p verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive și dacă se mai impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
În mod corect prima instanță a menținut arestarea preventivă a inculpatului, deoarece temeiurile ce au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive impun în continuare privarea acestuia de libertate.
Curtea, va constata că nu au intervenit temeiuri noi care să impună punerea în libertate a inculpatului, iar lăsarea lui în libertate prezintă în continuare pericol concret pentru ordinea publică.
Ca atare, în temeiul art.385/15 pct.1, lit.b p curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, întrucât criticile acestuia sunt apreciate că neîntemeiate.
Văzând și disp.art.192 alin.2 cod proc.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 29 octombrie 1962, deținut în Arestul IPJ B, împotriva încheierii de ședință din data de 28 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Buzău
Obligă recurentul la 30 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 31 martie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - -, - -
Grefier,
- -
ȘA
MM
4 ex./3.04.2008
-
Tribunalul Buzău
Operator de date cu caracter personal
Număr notificare 3113/3006
Președinte:Cristina GeorgescuJudecători:Cristina Georgescu, Ștefana Anghel, Gabriela Diaconu
