Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 397/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr. 2208/2/2009
548/2009
DECIZIA PENALA NR. 397
Ședința publică din 19 martie 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Ion Tudoran Corneliu Bogdan
JUDECĂTOR 2: Piciarcă Dumitri
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - - __________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de recurenții - inculpați, și împotriva încheierii de ședință din data de 05.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții - inculpați și, aflați în stare de arest și asistați juridic de apărător ales și recurenții - inculpați, și, aflați în stare de arest și asistați juridic de apărător desemnat din oficiu, av., cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/08.03.2009.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al inculpaților și, având cuvântul, solicită admiterea recursului și casarea încheierii pronunțate de Tribunalul București, considerând-o vădit nelegală în raport de disp. art. 3859punct. 10.pr.pen. și continuarea procesului penal cu acești inculpați în stare de libertate.
Apreciază a nu fi îndeplinite disp. art. 143.pr.pen. în sensul că nu există indicii și probe din care să rezulte vinovăția inculpaților și; la percheziția domiciliară negăsindu-se bani ori stupefiante. De asemenea, arată că nu s-a dovedit nici împrejurarea că inculpații s-au folosit de minor în vânzarea drogurilor, Parchetul refuzând să procedeze la audierea acestuia.
De asemenea, consideră că nu sunt îndeplinite nici disp. prev. de art. 148 lit. f pr.pen. neexistând probe în sensul că acești inculpați, aflați în stare de libertate, ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Susține că prima instanță nu a analizat starea de arest prin prisma disp. art. 160 pr.pen. și a comis grave erori asupra dreptului la apărare și acela de a da posibilitatea inculpaților a beneficia de un proces echitabil.
Consideră că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpații și, arătând că la dosarul cauzei se află înscrisuri (declarațiile martorilor, ) din care reiese faptul că aceștia nu se fac vinovați de infracțiunea ce li se impută.
În concluzie, apărătorul recurenților solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și continuarea procesului penal cu inculpații și în stare de libertate.
Apărătorul desemnat din oficiu inculpaților, și, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și continuarea procesului penal cu acești inculpați în stare de libertate.
Susține că nu mai subzistă temeiurile avute în vederea la luarea măsurii arestării preventive și nu apărut altele noi care să impună această stare excepțională, neexistând nici probe la dosarul cauzei care să conducă la concluzia că lăsați în stare de libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Solicită a se avea în vedere că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, a avut un loc de muncă, la fel și ceilalți inculpați pe care îi asistă, iar Inculpatul are un copil minor în întreținere.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, consideră că primul caz de casare invocat de apărătorul inculpaților și nu este incident în cauză, motivând că instanța de fond s-a pronunțat asupra probelor administrate și asupra cererilor solicitate de inculpați, prin avocat, cenzurând aceste probe, detaliindu-le pentru fiecare inculpat în parte.
S-a făcut trimitere în cazul acestor doi inculpați la declarațiile investigatorului sub acoperire G, la cele ale colaboratorului sub acoperire, cu nume de cod, la procesele - verbale de transcriere a înregistrările audio - video din mediul ambiental, efectuate cu ocazia tranzacțiilor, la rapoartele de constatare științifică și la declarația martorului care susține acest probatoriu.
De asemenea, nu consideră a fi incident nici cel de-al doilea caz de casare, apreciind că în cauză au fost corect reținute disp. art. 160 alin. 3.pr.pen. coroborat cu disp. art. 148 lit. f pr.pen. în cazul inculpaților și, reținându-se în cazul lui două acte de executare ale infracțiunii, iar în cazul inculpatei trei astfel de acte.
Astfel, în raport de modalitatea concretă de comitere a infracțiunii, amploarea faptelor de acest gen, caracterul repetat al acestor vânzări de droguri, cantitatea de droguri supusă traficului nu este relevantă.
Solicită a se avea în vedere și împrejurarea că s-au folosit de un minor în realizarea actului infracțional, așadar elementele avute în vedere la luarea măsurii preventive nu s-au schimbat și impun în continuare privarea inculpaților de libertate.
În ceea ce privește inculpații, și, solicită a se avea în vedere actele de executare ale infracțiunii de trafic de droguri comise de aceștia, forma de săvârșire fiind diferită, respectiv de vânzare de stupefiante și de deținere de droguri de mare risc în vederea vânzării.
Solicită a se avea în vedere și circumstanțele personale care nu pledează în favoarea acestor inculpați, fiind recidiviști, însă nu pentru aceleași gen de fapte.
Prin urmare, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați în cauza de față ca fiind nefondate.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. solicită a fi judecată în stare de libertate întrucât are un copil minor în întreținere, arătând că lasă soluția la aprecierea instanței de judecată.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. arată că este de acord cu avocatul său și lasă soluția la aprecierea instanței de judecată.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. arată că lasă soluția la aprecierea instanței de judecată.
Recurentul - inculpat Ș tefan, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. consideră că nu există probe care să-l incrimineze, susținând că este nevinovat.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. arată că lasă soluția la aprecierea instanței de judecată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și din lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din 5 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-, în baza art.3002raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală, s-a dispus următoarele:
În temeiul art.3002Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, și.
În baza art. 139 al.2 Cod procedură penală, au fost respinse - ca neîntemeiate - cererile inculpaților și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
In baza art.139 al.2 Cod procedură penală, au fost respinse - ca neîntemeiate cererile inculpaților, și, de înlocuire a măsurii arestării preventive, cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
În baza art.160 alin.3 Cod procedură penală, a fost menținută măsura arestării preventive, luată față de inculpații, și.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive este pe deplin justificată, din datele existente la dosarul cauzei existând cel puțin indicii temeinice în sensul prevederilor art.143 Cod procedură penală, în cauză fiind îndeplinite și cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri a măsurii arestării preventive.
Examinând încheierea recurată, față de motivele invocate, cât și din oficiu, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile sunt nefondate.
S-a reținut în sarcina inculpatului că, la data de 21.08.2008 împreună cu inculpata zisă "" a vândut colaboratorului două doze de heroină (0,58 grame), cu suma de 200 lei, iar în data de 01.09.2008, împreună cu aceiași inculpată și folosindu-se de un minor a vândut colaboratorului o doză de heroină (0,36 grame), cu suma de 100 lei, fapte încadrate în dispozițiile art. 2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 14 lit.d din Legea nr.143/2000;
În sarcina inculpatei, s-a reținut că la data 21.08.2008, împreună cu inculpatul a vândut colaboratorului două doze de heroină (0,58 grame), cu suma de 200 lei, iar in data de 27.08.2008, folosindu-se de un minor, a vândut aceluiași colaborator o doză de heroină (0,47 grame), cu suma de 95 lei, în data de 28.08.2008 a vândut colaboratorului două doze de heroină (0,26 grame), cu suma de 100 lei, iar în data de 01.09.2008, împreună cu numitul și minorul menționat mai sus, a vândut colaboratorului o doză de heroină (0,36 grame), cu suma de 100 lei;
În sarcina inculpatului, s-a reținut, în fapt, că la data de 28.08.2008, împreună cu învinuitul a vândut colaboratorului o doză de heroină cu suma de 50 lei, în data de 16.09.2008 a vândut aceluiași colaborator o doză de heroină cu suma de 50 de lei, iar in data de 27.11.2008, cu ocazia percheziției domiciliare au fost găsite 27 doze de heroină destinate vânzării, precum și o folie din staniol, 6 seringi hipodermice și 70 comprimate sintalgon, destinate consumului propriu. Cele 27 de doze de heroină au fost deținute împreună cu și;
În sarcina inculpatului s-a reținut că, în data de 27.08.2008 și 02.09.2008, împreună cu inculpata și numita "" a vândut colaboratorului două doze de heroină cu suma totală de 100 lei, iar în data de 27.11.2008, cu ocazia percheziției domiciliare, au fost găsite 27 doze de heroină, care erau destinate vânzării, precum și o folie din staniol, care a conținut 0,13 grame heroină, 6 seringi hipodermice pe care s-au pus în evidență heroină, 70 comprimate methadonă, care erau destinate consumului propriu;
În sarcina inculpatei, s-a reținut în fapt că, în data de 7.08.2008, împreună cu inculpatul și numita, zisă " a intermediat vânzarea către colaborator a unei doze de heroină (0,09 grame) cu suma de 50 lei, iar la data de 27.11.2008, cu ocazia percheziției domiciliare, au fost găsite 27 doze de heroină (3,16 grame) destinate vânzării, precum și o folie din staniol care a conținut 0,13 grame heroină, 6 seringi hipodermice, în care s-a pus în evidență heroină și 70 de comprimate, acestea din urmă fiind destinate consumului propriu.
Dovezile produse cauzei de organul de urmărire penală evidențiază indiciile temeinice - în sensul arătat de dispozițiile art.681Cod procedură penală - ce generează presupunerea rezonabilă că toți cei cinci inculpați au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, astfel fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 Cod procedură penală.
Totodată, se constată că și cerințele consacrate de dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală sunt întrunite cumulativ.
Astfel, dacă îndeplinirea condiției privind cuantumul pedepsei pentru fapta reținută în sarcina inculpaților, este neîndoielnică (pedeapsa mai mare de 4 ani închisoare), pericolul concret pentru ordinea publică este pus în evidență de natura și gravitatea faptelor, de urmările produse de acestea, urmări constând în lezarea unor valori sociale fundamentale ocrotite de legea penală; în acest context se relevă modalitatea de operare, minuțios și amplu planificată, numărul mare de persoane implicate în activitatea infracțională, cantitatea de heroină traficată, dar - mai ales - pericolul pe care-l prezintă acest gen de fapte pentru sănătatea și siguranța publică, rezonanța socială negativă, ecoul în rândul comunității, care generează temerea că lăsați în libertate, inculpații ar fi tentați să-și continue activitatea infracțională, perspectivă aptă să creeze - în mod real - o tulburare a ordinii publice.
În speță, Curtea apreciază că această măsură preventivă, pentru motivele deja expuse, se impune a fi menținută și prin prisma normelor consacrate de art.5 paragraf 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și prin raportare la dispozițiile art.136 Cod procedură penală, ce vizează asigurarea în condiții optime a desfășurării procesului penal.
Așa fiind, Curtea constată că soluția adoptată de prima instanță este legală și temeinică, în condițiile acestea măsura arestării preventive impunându-se a fi menținută.
Pe cale de consecință - în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală - Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile promovate de inculpați.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, -, și împotriva încheierii de ședință din 5 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții, și la câte 150 lei fiecare - cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei - reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Obligă pe inculpații și la câte 50 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- -
GREFIER,
-
Red.
Dact./30.03.2009
Ex.2
Red.---
Președinte:Ion Tudoran Corneliu BogdanJudecători:Ion Tudoran Corneliu Bogdan, Piciarcă Dumitri