Revocarea măsurii preventive (art. 139 c.p.p.). Decizia 536/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR.536/R-MF
Ședința publică din 28 August 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
Judecător: - G-
Grefier:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești, reprezentat de procuror.
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17 noiembrie 1981, în mun. Pitești, jud. A, cu domiciliul în Pitești, B-dul -, - scara D, apartament 11, județul A, --, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 18 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul-inculpat, asistat de avocat ales.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: s-a permis apărătorului ales al inculpatului să ia legătura cu acesta.
Avocat, și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri prealabile de formulat în cauză.
Curtea, în raport de această situație, constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.
Avocat, solicită admiterea recursului formulat de inculpat împotriva încheierii de ședință din data de 18 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr- revocarea măsurii arestării preventive pentru ca inculpatul să-și demonstreze nevinovăția, iar în subsidiar admiterea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea sau țara.
Se solicită respingerea cererii de menținerea stării de arest preventiv a inculpatului întrucât nu mai subzistă elementele avute în vedere la momentul arestării, iar lăsarea sa în libertate nu ar împiedica cu nimic buna desfășurare a procesului penal, revocarea acesteia sau în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara. Acesta este acuzat de infracțiunea de trafic de droguri de risc și nu de mare risc și consideră că nu trebui menținută măsura arestării preventive a inculpatului, întrucât acesta a realizat gravitatea faptei, este tânăr, fără experiență de viață, iar problema este cea a legiuitorului care creează cauze fără fond și apreciază că pentru îndreptarea unui tânăr, arestarea nu este o soluție, ci aplicarea unui tratament unei consultanțe psihologice pentru îndreptarea lucrurilor.
Pentru a determina pericolul pentru ordinea publică trebuie avut în vedere persoana inculpatului, vârsta acestuia, dacă lăsat în libertate constituie sau nu pericol pentru societate, iar lipsa antecedentelor penale, vârsta fragedă inculpatului, lipsa de experiență sunt elemente care pledează în favoarea acestuia.
În concluzie, solicită admiterea recursului revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului sau, în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului formulat de inculpatul, ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate. Datorită gravității faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, tribunalul constată că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în materie. De asemenea se mai constată că, în cauză se mențin în continuare temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri de prevenție, în sensul că sunt întrunite condițiile prev. de art.143 Cod pr.penală și art.148 lit.f) Cod pr.penală, în sensul că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani respectiv infracțiunea prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 și există probe certe că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, judecarea sa în stare de libertate și arată că nu se va sustrage de la judecată.
CURTEA
Asupra recursului penal de față, deliberând constată:
Prin încheierea din 18 august 2009, Tribunalul Argeșar espins cererea formulată de inculpatul, de revocare a măsurii arestării preventive.
A respins cererea formulată de același inculpat, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura de a nu părăsi localitatea sau țara.
În baza dispozițiilor art. 300/2 rap.la art. 160/b Cod procedură penală, a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 17.11.1981, în mun. Pitești, jud. A, domiciliat în Pitești, B-dul -, -.D,.3,.11, jud. A, CNP -.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în materie și că în cauză se mențin în continuare temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri de prevenție, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 143 Cod de procedură penală și art.148 lit. f) din cod.
S-a observat, astfel, că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, și anume infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 și că există probe certe potrivit cărora lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea, pe motiv că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la momentul arestării, iar lăsarea sa în libertate nu ar împiedica buna desfășurare a procesului penal, mai ales că a realizat gravitatea faptei, că este tânăr, fără experiență de viață.
Toate aceste circumstanțe, împreună cu lipsa antecedentelor penale sunt, în opinia recurentului, garanții în sensul celor solicitate.
Examinând încheierea recurată prin prisma criticii aduse, cum și sub toate aspectele, așa cum impun exigențele art. 385/6 alin. ultim din Codul d e procedură penală, curtea constată că recursul este nefondat, după cum se va arăta în cele ce urmează.
Recurentul - inculpat a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 16 D/P/2009 din 10.04.2009, al - Serviciul Teritorial Pitești, în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
Se impută acestuia că, în perioada 11.03.2009 - 20.03.2009, a deținut și a vândut droguri de risc, respectiv 3,85 rezină de cannabis.
Arestarea sa a fost dispusă prin încheierea nr. 18CC/20.03.2009 a Tribunalului Argeș, în temeiul art.148 lit. f) Cod de procedură penală, iar la data de 10.04.2009 dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Argeș, pentru a soluționa în primă instanță cauza.
Potrivit art. 300/2 rap. la art. 160/b) din Codul d e procedură penală, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
Aceste prevederi legale sunt aplicabile în speță, întrucât stadiul actual al procedurii, pe de o parte, și timpul scurs de la arestare, pe de altă parte, nu au fost de natură a diminua câtuși de puțin pericolul concret pentru ordinea publică pe care lăsarea în libertate al inculpatului l-ar prezenta, la acest moment.
Astfel, rezultă din datele dosarului că în mod repetat inculpatul a comis fapte cu pericol social extrem de ridicat, de trafic de droguri, activitatea sa infracțională fiind întreruptă doar la intervenția organelor de poliție.
În plus, împrejurarea că acesta a săvârșit faptele în termenul de încercare stabilit printr-o hotărâre anterioară de condamnare a sa la pedeapsa închisorii, cu suspendarea condiționată a executării, este de natură a releva persistența inculpatului pe calea infracțională, modul în care inculpatul înțelege să sfideze în continuare legea, chiar și atunci când se află sub puterea unui mandat de executare a pedepsei închisorii, în termenul de încercare fixat de judecător.
Există oricând riscul ca cel în cauză să comită noi fapte penale, de natura celor ce fac obiectul acestui dosar, iar acest risc se răsfrânge în special asupra populației tinere, a elevilor, în rândurile cărora se vând cu preponderență drogurile.
Prin urmare, punerea în libertate a recurentului - inculpat, prin revocarea sau înlocuirea arestării, nu este în măsură să asigure prevenția, date fiind prevederile art. 136 alin. 8 din Codul d e procedură penală.
Așa fiind, curtea va respinge recursul, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) din același cod și va menține încheierea atacată, ca legală și temeinică.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2, va fi obligat recurentul - inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 17 noiembrie 1981, în mun. Pitești, jud. A, cu domiciliul în Pitești, B-dul -, - scara D, apartament 11, județul A, --, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 18 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 august 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh.
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex./21.09.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Raluca Elena Șimonescu Diaconu
