Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 537/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR.537/
Ședința publică din 28 August 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
Judecător:- G-
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
procuror: dr.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul(fiul lui și al lui, născut la 05 1988), CNP -,în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 18 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția penală, în dosarul nr-.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest asistat de apărătorul ales, avocat.
Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală s-a încuviințat apărătorului recurentului inculpat să ia legătura cu acesta în vederea pregătirii apărării.
Apărătorul recurentului inculpat și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurentului inculpat, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond revocarea măsurii arestării preventive, în cauză neexistând dovezi că inculpatul ar fi săvârșit fapta pentru care este reținut sau, că ar încerca să se sustragă de la cercetare. În raport de actele dosarului nu rezultă cu certitudine că recurentul inculpat este autorul infracțiunii și nu sunt dovezi clare din care să rezulte că inculpatul lăsat în stare de libertate constituie pericol social pentru ordinea publică.
Solicită a se avea în vedere faptul că inculpatul nu are cazier judiciar, nu este condamnat definitiv, beneficiază de prezumția de nevinovăție. Consideră că inculpatul a fost ales de poliție și arestat, fiindcă acesta face parte din familia
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat. Apreciază că încheierea atacată este legală și temeinică, în mod corect s- dispus menținerea stării de arest a inculpatului. Astfel, din ansamblul probator administrat în cauză rezultă că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpatului, respectiv cele prevăzute de art.148 lit.f) Cod procedură penală.
În raport cu infracțiunea reținută în sarcina inculpatului, în această fază a procesului penal, din probele administrate până în prezent rezultă că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol pentru ordinea publică, deoarece persoana inculpatului, dacă va fi lăsată în stare de libertate, aduce atingere gravă relațiilor și valorilor sociale care formează conținutul noțiunii de ordine publică.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Asuprea recursului penal de față:
Prin încheierea din 18 august 2009, Tribunalul Argeșa respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul (fiul lui și al lui, născut la 05 1988), CNP -.
Încheierea motivată se întemeiază pe subzistența temeiurilor care au determinat inițial privarea de libertate a inculpatului, pe pericolul pe care l-ar genera o eventuală revocare a măsurii arestării preventive și pe limitele pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunea imputată.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs inculpatul care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând revocarea măsurii arestării preventive.
Ca motive de recurs, sunt invocate lipsa probelor care să dovedească săvârșirea, de către inculpat, a infracțiunii de care este acuzat precum și pericolul ce ar putea fi generat de punerea sa în libertate, ori sustragerea de la cercetări.
Mai sunt invocate, lipsa antecedentelor penale, apartenența sa la familia, precum și prezumția de nevinovăție de care orice inculpat se bucură pe parcursul procesului penal.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.385/6 alin. ultim Cod procedură penală, curtea constată caracterul nefondat al recursului.
Astfel, ca situație premisă, trebuie reținut că inculpatul a fost trimis în judecată, prin Rechizitoriul nr.410/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, pentru săvârșirea infracțiunii de loviri cauzatoare de moarte.
În actul de inculpare, în sarcina inculpatului se reține că, în ziua de 15.08.2008, acesta, în timp ce se afla în fața barului "" din municipiul Pitești, în urma unui conflict spontan, a aplicat victimei mai multe lovituri cu pumnul în zona feței, victima căzând și lovindu-se cu capul de asfalt, iar leziunile provocate au condus ulterior la decesul victimei.
În analizarea temeiniciei motivelor de recurs, curtea reamintește dispozițiile art.300/2 rap.la art.160/b Cod procedură penală, referitoare la subzistența temeiurilor care au determinat luarea măsurii arestării preventive.
Din această perspectivă, în acord cu opinia judecătorului fondului, pericolul social concret pentru ordinea publică al unei eventuale revocări a detenției preventive este un argument hotărâtor în menținerea acesteia.
În speță, pericolul potențial îl apreciază curtea, în raport de comportamentul inculpatului, reacția opiniei publice, rezonanța faptei pretins a fi fost săvârșită, găsindu-și expresia și în starea de neliniște, sentimentul de insecuritate creat în rândul societății și generat de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni de o gravitate deosebită sunt judecate în stare de libertate.
Nu trebuie ignorate nici valoarea socială pretins a fi fost vătămată respectiv viața victimei, dar nici împrejurarea că infracțiunea de care inculpatul este acuzat este una de violență.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public, curtea are în vedere și aceste date referitoare la faptă, nu numai cele legate de persoana inculpatului ( lipsa antecedentelor penale), favorabile acestuia.
În fine, curtea apreciază că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu au încetat și, din contră, ele impun în continuare, privarea de libertate, fiind justificată, astfel, detenția preventivă.
A proceda altfel, s-ar aduce atingere desfășurării procesului penal și s-ar ignora dispozițiile art.136 Cod procedură penală.
Menținerea arestării preventive nu încalcă prezumția de nevinovăție a inculpatului, prin anticiparea condamnării.
În susținerea acestei opinii, trebuie amintit scopul măsurilor preventive care este acela de a asigura buna desfășurare a procesului penal.
Și, în momentul de față, acesta se poate realiza prin administrarea probelor în apărare dar și în acuzare.
Pentru aceste considerente, menținerea detenției preventive s-a dispus în mod întemeiat și legal, neexistând motive de revocare a acesteia sau de înlocuire cu o altă măsura preventivă dar restrictivă de libertate.
În baza argumentației ce precede, în temeiul art.385/15 pct.1 lit. Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul care, în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul (fiul lui și al lui, născut la 05 1988), CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 18 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat să plătească 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 august 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
2 ex./14.09.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Raluca Elena Șimonescu Diaconu
