Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 538/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR.538/
Ședința publică din 28 August 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
Judecător: - G-
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
procuror: dr.
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul(fiul lui G și al lui, născut la 19 Ianuarie 1976),CNP -,în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 18 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția penală, în dosarul nr-.
În baza disp.art. 304 alin.1 Cod procedură penală se procedează la înregistrarea cauzei cu mijloace tehnice audio.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul - inculpat în stare de arest la Spitalul Penitenciar Colibași asistat de avocat din oficiu în baza delegației de la dosar cu nr.3227/2009 emisă de Baroul Argeș.
Procedura este legal îndeplinită.
Ședința a fost înregistrată conform art. 304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, potrivit art.172 al.7 Cod procedură penală, apărătorul s-a consultat cu inculpatul.
Avocat, pentru recurentul-inculpat arată că nu mai are cereri prealabile de formulat în cauză.
Reprezentantul parchetului,de asemenea precizează că nu mai are cereri prealabile de formulat în cauză.
Nemaifiind cereri prealabile, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul părților, asupra acestuia
Avocat pentru inculpatul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond judecarea inculpatului în stare de libertate. Așa cum reiese din raportul medico-legal, victima a decedat din cauze naturale, din cauza unei căzături, deoarece acesteia i s-a făcut rău, fiind bolnavă de diabet. De asemenea victima consuma în mod frecvent băuturi alcoolice. De asemenea judecarea inculpatului în stare de libertate l-ar ajuta pe acesta să-și formuleze apărarea. Este de părere că nu este un pericol social, dimpotrivă acesta este bolnav de epilepsie de cca. 8 ani de zile și urmează tratament medical.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul pune concluzii de respingere a recursului ca nefundat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate. În cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 148 lit. f) Cod de procedură penală întrucât există indicii că inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, aspect ce rezultă din natura faptei săvârșite și din modalitatea săvârșirii acesteia. De asemenea măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în materie
Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită judecarea sa în stare de libertate și precizează că nu este vinovat.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea din 18 august 2009, Tribunalul Argeș, în baza dispozițiilor art. 300/2 rap.la art. 160/b Cod procedură penală, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului fiul lui G și, născut la 19.01.1976 în T, jud. A, cu același domiciliu, CNP -.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că își au în continuare aplicabilitate în speța de față disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală, inculpatul fiind cercetat pentru comiterea unor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs inculpatul care a solicitat revocarea măsurii arestării preventive, susținând că este nevinovat, că acuzațiile sunt neîntemeiate și că arestat fiind, îi este încălcat dreptul său la apărare.
S-a mai susținut de către inculpat că starea sa de sănătate este un motiv de revocare a detenției.
Examinând hotărârea recurată, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, astfel cum impun dispozițiile art.385/6 alin.ultim Cod procedură penală, curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente.
Inculpatul este acuzat că, în ziua de 8.11.2008, pe fondul unui conflict spontan, și- sugrumat bunica, victima, în vârstă de 77 ani, provocându-i decesul.
Temeiul arestării preventive a inculpatului îl constituie dispozițiile art.148 lit.f Cod procedură penală.
Dispozițiile art.300/2 rap.la art.160/b Cod procedură penală, impun în mod periodic, verificarea de către instanța de judecată a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de inculpat.
Luându-le ca punct de plecare, judecătorul fondului a reținut în mod judicios, că subzistă temeiul care a justificat arestarea preventivă, respectiv cel prevăzut de art.148 lit.f Cod procedură penală.
În speță, pericolul potențial îl apreciază curtea, în raport de comportamentul inculpatului, reacția opiniei publice, rezonanța faptei pretins a fi fost săvârșită, găsindu-și expresia și în stare de neliniște și sentimentul de insecuritate a comunității din care face parte și inculpatul.
A proceda altfel, ar însemna crearea convingerii că persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni de o gravitate deosebită sunt judecate în stare de libertate și că justiția nu acționează îndeajuns împotriva infracționalității.
În fine, curtea apreciază că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu au încetat, ci impun, în continuare, privarea de libertate.
În altă ordine de idei, o eventuală revocare sau înlocuire a acestei măsuri preventive ar fi de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal, fiind în dezacord cu dispozițiile art.136 Cod procedură penală.
În ceea ce privește starea precară a sănătății inculpatului, instituția de deținere are obligația să asigure tratamentul adecvat inclusiv cel realizat sub pază în clinici, medicale civile.
Așadar, este neîntemeiat motivul de recurs invocat de inculpat referitor la afecțiunile pe care le are.
Nefondate sunt și celelalte critici, știut fiind faptul că o detenție preventivă nu echivalează cu o antepronunțare asupra vinovăției inculpatului și cu o încălcare a dreptului său la apărare.
Curtea reamintește că o măsură preventivă se ia în cursul procesului penal tocmai pentru buna desfășurare a acestuia, pentru aflarea adevărului, inculpatul având dreptul de a propune probe și de a cere administrarea lor pentru a dovedi lipsa de temeinicie a acuzațiilor ce îi sunt aduse.
În fine, în baza argumentației ce precede, în conformitate cu disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va fi respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul . Acesta va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat care vor include și onorariu avocat oficiu conform art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul (fiul lui G și al lui, născut la 19 Ianuarie 1976), CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 18 august 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, Secția penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat să plătească 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat din oficiu ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 august 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.:
Tehnored.:
3 ex./15.09.2009.
Jud.fond:.
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Raluca Elena Șimonescu Diaconu
