Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 42/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.42/A/2007
Sedința publică din 26 mai 2009
PREȘEDINTE: Monica Felicia Farcaș JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian
- - - -judecător
- - -grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
-procuror
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 37/6.03.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul apelant, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța procedează la audierea inculpatului apelant, declarație consemnată la dosar.
Apărătorul ales al inculpatului apelant și reprezentantul parc hetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului apelant solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și în baza art.333 Cod procedură penală a se dispune restituirea cauzei la procuror, pentru completarea probațiunii.
Învederează în susținerea apelului că declarațiile martorilor audiați în cauză sunt contradictorii și nu se coroborează cu restul probelor administrate în cauză. Spre exemplu arată că martorul a relatat că inculpatul stingea țigara pe victimă, însă în concluziile raportului de constatare medico-legală nu s-a făcut această mențiune.
În cauză s-a încălcat principiul in dubio pro reo, în mod greșit ancheta a concluzionat că inculpatul este vinovat întrucât din declarațiilor martorilor audiați a rezultat că celelalte persoane aflate în încăpere și-au făcut necesitățile pe victimă.
S-a mai susținut în declarațiile unor martori că inculpatul ar fi aplicat victimei lovituri cu furtului, însă acestea nu se coroborează că celelalte probe și nici cu declarația inculpatului, posibil ca celelalte persoane să le fi aplicat.
Mai precizează că inculpatul a fost provocat de victimă. Concluziile provizorii ale Serviciului de Medicină Legală din data de 8.09.2007 pct. 4 au atestat leziuni cronice la victimă și leziuni anale aplicate cu corpuri dure, însă nimeni nu a declarat că inculpatul ar fi aplicat victimei lovituri cu corpuri dure.
Martorul nu fost audiat în faza de cercetare judecătorească.
Precizează că inculpatul recunoaște că i-a aplicat victimei lovituri cu pumnii peste față însă acestea nu au fost de natură a-i provoca decesul. Referitor la leziunile din zona anală ale victimei, arată că acestea s-au produs după plecarea lui astfel că nu se pot reține în sarcina acestuia sa. Numitul a recunoscut că a adus sticla, fapt întâmplat după plecarea inculpatului.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică sentința penală atacată.
Învederează că în cauză s-a stabilit o corectă stare de fapt, iar raportat la gravitatea faptei- de omor calificat precum și la persoana inculpatului, s-a făcut o justă individualizare a pedepsei.
Arată că din probele administrate în cauză a rezultat cu certitudine vinovăția inculpatului, întrucât aplicat mai multe lovituri cu intensitate deosebită victimei, în zone vitale, leziuni care au determinat decesul acesteia.
Precizează referitor la martorii, și că s-au făcut numeroase demersuri de către instanța de fond pentru a- audia, însă nu a fost posibil deoarece aceștia au plecat în străinătate, unul dintre ei decedând.
Mai arată că s-a stabilit pe baza probelor că inculpatul i- cerut părții vătămate țigări, însă aceasta a refuzat, astfel că s-a enervat și i-a aplicat mai multe lovituri părții vătămate. De altfel, precizează că inculpatul în declarația dată în faza de urmărire penală a descris în fapta săvârșită.
Referitor la numitul învederează că în mod corect s-a dispus achitarea acestuia în baza art.10 lit.c Cod procedură penală, întrucât s- stabilit cu certitudine că nu acesta a săvârșit fapta.
Cu privire la leziunile din zona anală arată că s-a stabilit că acestea nu au fost apte să conducă la decesul victimei, astfel că nu au fost reținute de către instanță. Sub aspectul provocării arată că aceasta nu a putut fi reținută în cauză, întrucât simplul refuz al victimei de a- da țigări inculpatului nu echivalează cu provocare.
Inculpatul, având ultimul cuvânt învederează că este nevinovat. Arată că în cauză nu s-a administrat suficientă probațiune întrucât solicitat confruntare cu martori însă această cerere a fost respinsă.
Mai precizează că declarațiile martorilor sunt oscilante, iar în privința furtunului cu care s-a susținut de către martori că a lovit partea vătămată, nu s-a dovedit acest fapt.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față
Constată că prin sentința penală nr.37/6.03.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr- în baza art. 174 al. 1 combinat cu art. 175 al. 1 lit. i Cp. cu aplicarea art. 37 lit. a Cp. a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 28.12.1977 în Sibiu, cu CNP: -, pregătire școlară 8, cetățenia română, cu ultima ocupație mezelar la " Română" Sibiu, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, recidivist, cu domiciliul în Sibiu str. -, -.2,. 5, jud. Sibiu, fără forme legale în Sibiu, Calea nr. 48, jud. Sibiu, în prezent arestat în Penitenciarul Aiud, la pedeapsa de:
- 18 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de omor calificat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, e Cp. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
In baza art. 61 Cp. s-a revocat beneficiul liberării condiționate privind restul de 955 zile rămas neexecutat din pedeapsa finală de 7 ani și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 136/2002 a Tribunalului Sibiu și s-a dispus contopirea acestui rest cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință.
S-a stabilit ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare și pedeapsa complementară, sporită la 19 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, e Cp. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 Cp. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a, b, e Cp.
În baza art. 350.C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 Cp. s-a dedus din pedeapsa inculpatului durata arestării preventive începând cu data de 8.09.2007 la zi.
În baza art. 14, 346.C.P.P. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă, domiciliată în sat nr. 354,., jud. Sibiu și în consecință obligă inculpatul la plata sumei de 6326,73 Ron cu titlu de despăgubiri civile către partea civilă.
În baza art. 14, 346.C.P.P. cu aplicarea art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificată, a obligat inculpatul la plata sumei de 2597,2 lei cu titlu de despăgubiri civile, plus dobânzi și penalități de întârziere până la data plății efective, către partea civilă Spitalul Clinic Județean Sibiu.
In baza art. 191 al. 1.C.P.P. a obligat inculpatul la plata sumei de 3000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, inclusiv onorariile avocaților din oficiu, care se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
În motivare instanța a reținut că la data de 28 noiembrie 2006, inculpatul a fost liberat condiționat din executarea unei pedepse finale de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 136/2002 a Tribunalului Sibiu.
La începutul lunii septembrie 2007, inculpatul împreună cu prietena sa minoră, au fost găzduiți de martorul în imobilul din Sibiu-, alături de alte persoane, fără ocupație și adăpost, printre care și partea vătămată, în vârstă de 54 ani.
În noaptea de 6/7 septembrie 2007 după ora 21, inculpatul împreună cu martorii, Muică, după ce au consumat băuturi alcoolice la acasă și având asupra lor băuturi alcoolice, au revenit la imobilul de pe strada -, unde i-au găsit pe -care dormea, pe și pe.
Întrucât li s-au terminat țigările, s-a deplasat la benzinăria din apropiere pentru a cumpăra țigări, însă vânzătoarea i-a reținut banii în contul unei datorii mai vechi a martorului, motiv pentru care martorul a revenit la imobil, fără bani dar și fără țigări.
Neavând ce fuma și fiind sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul 1-a trezit din somn pe și i-a cerut țigări, însă victima 1-a refuzat. Urmare acestui refuz, inculpatul a început să îi aplice victimei multiple lovituri, atât cu pumnii cât și cu palmele, astfel încât a ajuns în stare de inconștiență.
Potrivit declarațiilor martorilor, s-a încercat oprirea inculpatului din exercitarea actelor de violență, însă acesta i-a amenințat, iar de frica lui nimeni nu a mai intervenit. Cu toate că toți martorii au sesizat starea precară a victimei, nu a fost chemată nici salvarea decât a doua zi în jurul orei 14, după plecarea inculpatului din imobil.
Violențele exercitate de inculpat i-au cauzat victimei un traumatism cranio-cerebral cu hemoragie meningo-cerebrală, cu edem cerebral masiv, hematom subdural fronto-temporal stâng, hemoragie intraventiculară și subarahnoidiană, precum și fractura coastelor X-XI în linia axilară, leziuni traumatice grave care au impus intervenția chirurgicală de urgență și acordarea de îngrijiri medicale calificate, în pofida cărora, în ziua de 19 septembrie 2007, victima a decedat.
Constatarea medico-legală efectuată victimei, a concluzionat că moartea acestuia a fost violentă, că s-a datorat comei consecutive unui traumatism cranio-cerebral cu hemoragie neningo-cerebrală, că leziunile traumatice (inclusiv cele tanetogeneratoare) s-au produs prin lovire repetată cu corpuri dure, în noaptea de 6/7 septembrie 2007.
Starea de fapt anterior relevată a rezultat din materialul probator administrat în cauză. Inculpatul nu a dorit să dea declarație instanței, însă în faza de urmărire penală ( 95 dosar urmărire penală) și în fața judecătorului - la momentul arestării sale, a recunoscut că timp de 5 minute a aplicat lovituri victimei, iar această recunoaștere s-a cortoborat cu toate celelalte mijloace de probă administrate și în special cu declarațiile martorilor audiați și care au văzut când inculpatul a exercitat actele de violență asupra victimei, precum și cu raportul de constatare medico-legală.
Din actul de sesizare a instanței ca și din lucrările dosarului a mai rezultat că inculpatul ar fi lovit victima și cu un furtun și de asemenea, că victimei i s-a introdus în anus, capătul unei sticle.
Cu privire la aceste aspecte tribunalul a reținut, că din probele administrate în cauză nu a rezultat în mod indubitabil că inculpatul ar fi comis respectivele acte; aceasta având în vedere împrejurarea că doar martorii și au susținut că inculpatul a lovit cu furtunul, însă cei doi martori nu au putut fi audiați și de către instanță, motiv pentru care, pentru a respecta principiile contradictorialității, nemijlociții și egalității armelor în administrarea probelor, dispozițiile art. 6 paragraful 3 lit. d din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sub acest aspect (cauzele Unterpertinger contra Austriei, Liidi contra Elveției), tribunalul nu va reține în sarcina inculpatului comiterea acestor acte.
Mai mult, din concluziile raportului de constatare medico-legală a rezultat că moartea s-a datorat comei consecutive unui traumatism cranio-cerebral, traumatism care nu s-a produs prin lovirea cu un furtun, iar pe de altă parte, leziunile traumatice produse la nivelul regiunii anale, în caz de supraviețuire, nu fi necesitat îngrijiri medicale pentru vindecare și nu au influențat starea generală a victimei și nici evoluția celorlalte leziuni.
S-a mai impus a fi subliniat că în faza de cercetare judecătorească inculpatul a insistat în audierea martorului, susținând că și acesta a agresat victima. În pofida demersurilor efectuate, acest martor nu a putut fi audiat de instanță, însă s-a constatat că declarațiile celorlalți martori nu au confirmat această susținere, martorii, Muică relatând că doar inculpatul a agresat cu pumnii și palmele victima, iar în ceea ce privește leziunile din zona anală - pretins a fi fost cauzate de victimei - raportul de constatare medico-legală a conchis că ele nu ar fi necesitat îngrijiri medicale și prin urmare, nu aceste leziuni au fost cele care au cauzat decesul victimei.
Referitor la cererea inculpatului de a se reține în favoarea sa circumstanța atenuantă a provocării, instanța a considerat că în prezenta speță nu sunt întrunite cerințele obligatorii impuse de dispozițiile art. 73 lit. b Cp. în sensul că refuzul victimei de a-i înmâna țigări, împingerea sau chiar pretinsa injuriere a inculpatului, în contextul mai sus evidențiat (ascendentul inculpatului asupra celorlalți, inculpatul era sub influența băuturilor alcoolice, victima- cunoscută drept o persoană pașnică, manierată - a fost trezită din somn) nu ar putea fi considerate drept acțiuni violente, care să fi adus atingere gravă demnității inculpatului și care să îi fi putut cauza o puternică tulburare sau emoție în sensul pretins de legiuitor.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul a apreciat că în drept, fapta inculpatului, care în noaptea de 6/7 septembrie 2007 în imobilul din Sibiu,- dar în prezența mai multor persoane, a aplicat victimei, lovituri repetate și de intensitate ridicată, cu pumnii și palmele, în zone anatomice vitale, violențe soldate cu producerea unor leziuni traumatice grave, în urma cărora victima a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. 1 combinat cu art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul, solicitând ca în baza dispozițiilor art.333 Cod procedură penală să se dispună restituirea cauzei la procuror pentru completarea probațiunii.
În argumentarea cererii se arată că declarațiile martorilor sunt contradictorii, deși s- reținut că inculpatul ar fi lovit victima cu un furtun nu au fost ridicate amprente, martorul nu a fost audiat în faza de cercetare judecătorească și acesta a afirmat că inculpatul a stins țigară pe victimă, aspectul nu este confirmat de raportul de constatare medico-legală.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate și sub toate aspectele, instanța constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:
Pe baza probelor administrate, instanța de fond reținut corect starea de fapt, constând în aceea că, în noaptea de 6/7 septembrie 2007 în imobilul din Sibiu,-, în prezența mai multor persoane, inculpatul a aplicat victimei, lovituri repetate și de intensitate ridicată, cu pumnii și palmele, în zone anatomice vitale, violențe soldate cu producerea unor leziuni traumatice grave, în urma cărora victima a decedat.
Fapta, așa cum a fost descrisă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art.174 al.1 raportat la art.175 alin.1 lit.i Cod penal.
Probele principale care dovedesc vinovăția inculpatului sunt declarațiile martorilor și (martori oculari), coroborate cu concluziile raportului de constatare medico-legală și cu declarația inculpatului care a recunoscut parțial actele de agresiune exercitate asupra victimei.
Astfel, martorii și (132,153 dos.fond) au relatat faptul că inculpatul a aplicat victimei multiple lovituri cu pumnii și picioarele, până când acesta a ajuns aproape în stare de inconștiență. Martorii declară că s-a încercat oprirea inculpatului din exercitarea actelor de violență, însă fiind amenințați de inculpat, de frică nimeni nu a intervenit.
Martorii și nu au dat declarații contradictorii în cauză, menținându-și poziția exprimată în fața organului de urmărire penală, din depozițiile acestora reieșind și faptul că nicio altă persoană dintre cei prezenți nu l- lovit pe.
Aceste declarații se coroborează în detaliu cu declarația dată de martorul Muică în faza de urmărire penală (73 ). În mod nejustificat acesta modificat declarația în fața instanței, susținând că o persoană pe nume ar fi agresat victima, aplicând lovituri cu un furtun. Având în vedere că niciunul dintre martorii audiați, sau, nu au relatat că victima a fost lovită și de altă persoană, instanța a înlăturat declarația martorului Muică dată în faza de cercetare judecătorească.
Declarațiile martorilor, Muică și se coroborează cu concluziile raportului de constatare medico-legală, având în vedere că martorii arată că inculpatul a aplicat mai multe lovituri victimei în zona capului iar raportul de constatare medico-legală concluzionează în sensul că moartea s- datorat comei consecutive unui traumatism cranio -cerebral.
Față de cele arătate mai sus, considerăm că probele directe demonstrează vinovăția inculpatului la săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 al.1, art.175 lit. Cod penal, pentru care în mod just a fost condamnat de prima instanță.
În ceea ce privește apărarea inculpatului în sensul că nu a aplicat lovituri cu un furtun victimei și nici nu este cel care i-a provocat acesteia leziunile din zona anală, observăm că instanța de fond nu le- reținut ca fiind săvârșite de inculpat, deoarece martorii care susțineau aceste împrejurări nu au putut fi audiați în fața instanței. Pe de altă parte nu aceste leziuni au provocat decesul victimei, ci loviturile repetate cu pumnii și palmele aplicate de inculpat asupra capului victimei.
În aceste condiții împrejurarea că de pe furtun nu s-au prelevat amprente, nu prezintă relevanță pentru acuzația adusă inculpatului.
În ceea ce privește cererea formulată de inculpat prin apărător, de restituire a cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, este o cerere nelegală, întrucât art.333 Cod penal, invocat de apelant, a fost abrogat prin art. pct. 158 Legea 356/2006.
Nu sunt incidente cazurile de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, conform art.332 Cod procedură penală.
În ceea ce privește pedeapsa de 19 ani închisoare aplicată inculpatului, considerăm că a fost corect proporționalizată, ținând seama de modalitatea de săvârșire a faptei, ce denotă un pericol sporit al inculpatului care prin lovituri repetate și de intensitate deosebită provocat moartea unei persoane, de faptul că nu manifestat regret pentru cele întâmplate și a săvârșit infracțiunile, după ce a fost liberat condiționat din executarea unei pedepse aplicată pentru infracțiunile comise cu violență asupra unei persoane.
În consecință, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală instanța va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 37/6.03.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art. 350 al. 1 Cod pr. pen. va menține starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 88 Cod penal va computa din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive începând din 8.09.2007 la zi.
Va obliga apelantul inculpat la plata sumei de 240 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 37/6.03.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art. 350 al. 1 Cod pr. pen. menține starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 88 Cod penal compută din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive începând din 8.09.2007 la zi.
Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 240 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact. 3 ex/24.06.2009
Președinte:Monica Felicia FarcașJudecători:Monica Felicia Farcaș, Oana Maria Călian
