Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 43/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 43/A/2009
Ședința publică din 26 mai 2009
PREȘEDINTE: Monica Felicia Farcaș JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian
- - - -judecător
- - - grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
-procuror
Pe rol se află soluționarea apelului declarat de inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 52/19.03.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul G, în stare de arest, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța procedează la audierea inculpatului apelant G, declarație consemnată la dosar.
Inculpatul învederează instanței că dorește să se judece cauza, pentru a nu mai fi în regim de arest preventiv.
Apărătorul inculpatului apelant și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și procedând la o nouă judecare se reduce cuantumul pedepsei aplicate acestuia.
Învederează în susținere că inculpatul regretă fapta.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică sentința instanței de fond întrucât raportat la modalitatea de săvârșire a faptei, la urmarea produsă, respectiv decesul victimei, precum și la persoana inculpatului, instanța de fond a stabilit o corectă stare de fapt și a făcut o justă individualizare a pedepsei.
Inculpatul G, având ultimul cuvânt, învederează că regretă fapta săvârșită.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 52/19.03.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția penală în dosarul nr- s-a dispus condamnarea inculpatului G la o pedeapsă de 17 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 al. 1 rap. la art. 175 al. 1 lit. c și art. 176 al. 1 lit. a pen. și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a, b, e pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a, b, e pen. pe durata pedepsei închisorii aplicate.
În baza art. 350.pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive luate față de inculpat, iar în baza art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestului preventiv începând cu data de 18 iunie 2008 până la zi.
S-a constatat că părțile vătămate, G și Serviciul de Ambulanță al Județului S nu s-au constituit părți civile în cauză.
În baza art. 118 lit. b pen. s-a dispus confiscarea cuțitului folosit de inculpat la comiterea infracțiunii.
În baza art. 191.pr.pen. a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Au fost respinse cererile de obligare la tratament medical și de internare medicală formulate de apărătorul inculpatului.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpatul Gaf ost căsătorit cu victima din anul 1965, în ultimii ani relația dintre aceștia fiind tensionată datorită geloziei excesive a inculpatului, fapt ce degenera în conflicte frecvente, care se finalizau cu violențe verbal și fizice din partea inculpatului.
Pe acest fond preexistent, în noaptea de 17/18 iunie 2008, inculpatul fiind sub influența alcoolului i-a aplicat soției sale lovituri repetate cu pumnii care i-au produs victimei fracturarea mai multor dinți și echimoze la nivelul feței și toracelui, după care a lovit victima cu un cuțit, marea majoritate a loviturilor vizând zone nevitale ce i-au produs victimei o suferință deosebită.
În final, inculpatul a lovit victima producându-i o plagă cervicală cu secțiune bulbo-medulară care i-a cauzat moartea.
După ce soția sa a decedat, inculpatul a plecat de la domiciliul conjugal luând cuțitul folosit la săvârșirea infracțiunii cu el și s-a refugiat la unde lucra martorul, fiind găsit de martor plin de sânge. Inculpatul i-a povestit martorului că a fost tâlhărit de niște persoane, după care a plecat lăsând cuțitul în locul în care a dormit.
Constatarea medico-legală a stabilit că moartea victimei a fost violentă, datorându-se stopului cardio-respirator consecutiv secțiunii bulbo-medulare, ca urmare a unei plăgi tăiate cervicale.
Instanța de fond a concluzionat că starea de fapt a rezultat din raportul de constare medico-legală nr. 111/137 din 21 iulie 2008 al Serviciului Județean de Medicină Legală S, referitor la cauzele morții victimei, leziunile traumatice primite de victimă și mecanismul de producere a acestora, dovada de ridicare a cuțitului folosit de inculpat la agresarea victimei, certificatul de căsătorie din care rezultă calitatea inculpatului de soț al victimei, declarațiile părților vătămate și G care atestă atitudinea violentă a inculpatului, consumul excesiv al băuturilor alcoolice a acestuia, precum și aspecte legate de relatările victimei referitoare la violența excesivă a inculpatului, declarația martorei din care rezultă că inculpatul manifesta o gelozie excesivă față de victimă, o bătea, de multe ori victima fiind nevoită să plece de acasă fiind amenințată cu moartea și lovită, declarația martorului, care l-a găsit pe inculpat după comiterea faptei, plin de sânge pe față și pe haine și de asemenea, a găsit și cuțitul în locul în care a dormit inculpatul.
Inculpatul manifestat atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, regretând profund fapta comisă, pe care a pus-o pe seama consumului excesiv de alcool și al geloziei pe care o manifesta față de soție.
În cauză s-a efectuat și o expertiză medico-legală psihiatrică nr. 390/IV/a/152 din 09.07.2008 de către Serviciul Județean de Medicină Legală S în care se concluzionează că inculpatul a săvârșit fapta cu discernământ diminuat și de asemenea un referat de evaluare care a evidențiat preponderența factorilor care ar putea afecta negativ comportamentul general al inculpatului și anume: consumul cronic de băuturi alcoolice, comportamentul agresiv, faptul că a fost marginalizat de familie, carențe de ordin material, social și educațional. Instanța a reținut că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav prev. de art. 174 al. 1 rap. la art.,175 al.,1 Iii și art. 176 al. 1 lit. c Cp. text de lege în baza căruia a fost condamnat la 17 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b și c. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.
La individualizarea pedepsei, instanța a ținut cont de dispozițiile art. 52 și 72 Cp. de faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră recunoscând comiterea faptei pe care o regretă, faptul că acesta nu are antecedente penale, discernământul diminuat cu care a acționat, dar pe de altă parte o pondere însemnată o are și gravitatea deosebită a faptei comise, modalitatea de comitere a acesteia.
Pe durata pedepsei închisorii aplicate în baza art. 71 Cp au fost interzise drepturile prev. de art. 64 lit. a, b și e Cp. instanța considerând că față de natura și gravitatea faptei comise, acesta nu mai are demnitatea de a executa dreptul de a alege și a fi ales în funcții ce implică exercițiul autorității de stat sau de a ocupa o funcție implicând exercițiul unei atare autorități și de asemenea nu poate fi tutore, atâta vreme cât a dovedit prin faptele comise că a sfidat o valoare și un drept fundamental uman, și anume dreptul la viață.
În baza art. 350.C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpat și în baza art.88 Cp. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestului preventiv începând cu data de 18 iunie 2008 la zi.
S-a constatat că în cauză părțile vătămate și G și de asemenea Serviciul de Ambulanță al Județului S nu s-au constituit părți civile.
În baza art.118 lit.b Cp. s-a dispus confiscarea cuțitului folosit de inculpat la comiterea infracțiunii.
În baza art.191. a fost obligat inculpatul să plătească statului suma de 3050 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 2.500 lei în faza de urmărire penală, urmând ca onorariile avocaților din oficiu să fie suportate din fondurile Ministerului Justiției.
Au fost respinse cererile privind obligarea la tratament medical și internare medicală formulate de apărătorul inculpatului, având în vedere faptul că afecțiunea de care suferă inculpatul, TBC, nu este dintre cele la care se referă art. 113 și 114 Cp.p., iar dacă prin expertiză medicală se dovedește că această boală nu poate fi tratată în regim de penitenciar, în favoarea inculpatului se vor putea lua alte măsuri.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termenul legal, inculpatul G, solicitând reducerea pedepsei aplicate și lăsarea sa în libertate, susținând că bolile de care suferă îl pun în imposibilitate de a suporta regimul de detenție.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, conform prevederilor art. 371 al. 2.pen. Curtea constată că apelul inculpatului G este nefondat.
Instanța de fond a stabilit în mod corect starea de fapt dedusă judecății, interpretând judicios materialul probator administrat în cauză.
Din probațiunea administrată în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești a rezultat că la data de 17/18.06.2008, pe fondul consumului de alcool și al geloziei excesive, inculpatul apelant a aplicat soției sale multiple lovituri cu pumnii la nivelul feței și toracelui, cauzându- echimoze și fracturându-i mai mulți dinți, după care lovit-o pe aceasta, în mod repetat, cu un cuțit, inclusiv în zone nevitale, cu intenția de a-i produce suferințe deosebite, iar în final i-a cauzat o plagă cervicală cu secțiune bulbo-medulară, care a provocat decesul.
Fapta a fost corect încadrată în prevederile art. 174 al. 1 rap. la art. 175 al. 1 lit. c și art. 176 al. 1 lit. a pen. având în vedere raporturile dintre inculpat și victimă, precum și suferințele deosebite la care a fost supusă aceasta din urmă până la momentul producerii decesului.
Inculpatul nu a contestat starea de fapt sau încadrarea juridică și a recunoscut integral fapta comisă, manifestându-și regretul față de cele întâmplate.
Cu privire la pedeapsa stabilită de instanța de fond, Curtea constată că aceasta a fost corect individualizată, raportat la criteriile generale statuate de art. 72.pen. la circumstanțele concrete ale comiterii faptei și la cele personale ale inculpatului.
Deși inculpatul este o persoană în vârstă, suferă de TBC, iar potrivit raportului de expertiză psihiatrică întocmit în cauză a avut discernământul diminuat la data comiterii faptei, nu se poate ignora modalitatea în care sus-numitul a agresat victima și i-a produs suferințe până la momentul decesului.
De asemenea, trebuie luată în considerare și conduita anterioară a inculpatului, care - potrivit declarațiilor martorilor - în repetate rânduri s-a manifestat violent față de victimă.
Nu în ultimul rând, Curtea reține că, potrivit referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu, perspectivele inculpatului de reintegrare în societate sunt reduse, datorită preponderenței factorilor care afectează negativ comportamentul acestuia: consumul de alcool, conduita agresivă, carențele de ordin material, social, educațional.
În acest context, aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus nu este de natură să contribuie la atingerea scopului preventiv și coercitiv prev. de art. 52.pen. sub acest aspect criticile aduse de inculpat fiind nefondate.
Raportat la cuantumul pedepsei stabilite, lăsarea inculpatului în libertate, ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 81 sau 86 ind. 1.pen. nu este posibilă, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de textele arătate.
Nu se justifică nici revocarea măsurii arestării preventive dispuse față de inculpat, deoarece temeiurile care au determinat luarea măsurii subzistă în prezent, aspect corect apreciat și de către instanța de fond.
Lăsarea în libertate a inculpatului ar crea, în opinia Curții, în mod cert, o tulburare a ordinii publice, aceasta rămânând amenințată, prin crearea în rândul comunității a unui puternic sentiment de insecuritate, având în vedere natura faptei comise de inculpat și gravitatea sporită a acesteia.
În acest sens, Curtea arată că amenințarea este reală, actuală și suficient de gravă pentru un interes fundamental al societății, iar necesitatea protejării unui interes de ordin general, precumpănitor, al societății, primează ocrotirii celui privat, individual al inculpatului. Astfel, Curtea reține că inculpatul poate beneficia de îngrijire adecvată pentru boala invocată și în cadrul rețelei sanitare a sistemului penitenciar.
În aceeași ordine de idei, Curtea mai reține că măsura preventivă este necesară și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, în acord cu scopul reglementat de art. 136.pen. precum și prin raportare la dispozițiile art. 5 CEDO prin prisma existenței unei hotărâri de condamnare în primă instanță, menținută prin prezenta.
Față de considerentele expuse, constatând că sunt neîntemeiate criticile aduse de inculpat hotărârii atacate și că nu există alte aspecte de nelegalitate sau netemeinicie care să fie luate în considerare din oficiu, în baza art. 379 pct. 1 lit. b pr.pen. Curtea va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză.
Conform prevederilor art. 88.pen. se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 18.06.2008 până la zi, iar în baza art. 350 al. 1.pr.pen. se va menține starea de arest a acestuia.
În temeiul art. 192 al. 2.pr.pen. va obliga inculpatul apelant la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul G împotriva sentinței penale nr. 52/19.03.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art. 350 al. 1 Cod pr. pen. menține arestarea preventivă a inculpatului
În baza art. 88 Cod penal compută din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive începând din 18.06.2008 la zi.
Obligă apelantul inculpat la plata sumei de 360 lei cheltuieli judiciare, din care, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 26.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact. 2 ex.17.06.2009
Președinte:Monica Felicia FarcașJudecători:Monica Felicia Farcaș, Oana Maria Călian
