Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 45/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 174, 175 Cod penal -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 45
Ședința publică din data de 5 august 2009
PREȘEDINTE: Androhovici Daniela
JUDECĂTOR 2: Frunză Sanda
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 13.12.1983, în prezent aflat în Penitenciarul Botoșani, și de partea civilă, domiciliat în sat, comuna, jud. B, împotriva sentinței penale nr. 241 din 04.06.2009, pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosar nr-.
La apelul nominal au răspuns inculpatul apelant, în stare de arest preventiv, asistat de avocat, care substituie pe avocat ales, și partea civilă apelantă, asistată de avocat ales, lipsă fiind partea civilă intimată.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Inculpatul apelant arată că înțelege să-și retragă apelul declarat, susținerile acestuia fiind consemnate în declarația atașată la dosar.
Nefiind cereri de formulat, instanța constată apelul părții civile în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri, punând în discuție și cererea de retragere a apelului declarat de inculpat.
Avocat, pentru partea civilă apelantă G, solicită admiterea apelului declarat de acesta și condamnarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 174, 175 lit. i Cod penal rap. la art. 176 lit. a Cod penal. Sub aspectul laturii civile, solicită să se constate lipsa măsurilor asiguratorii în asigurarea pretențiilor civile la instanța de fond. În motivare, apărătorul ales al părții civile arată că din probele administrate în cauză, respectiv din raportul de necropsie, rezultă că victima a decedat după aproximativ 30 de minute după ce a fost lovită de inculpat, moartea fiind extrem de violentă, săvârșită cu cruzimi incredibile și fiind supusă la o adevărată tortură, suferința acesteia fiind prelungită prin abandonare, ceea ce dovedește intenția de a ucide prin cruzimi. Victima a fost lovită cu toporul și cu un par pe toată suprafața corpului, cu o deosebită intensitate, astfel încât în cauză încadrarea juridică a faptei nu este cea corectă. Partea civilă apelantă G este în vârstă și bolnav, neavând nici un ajutor, iar intimatul nu are venituri pentru a-și continua studiile, astfel încât arată că reducerea cuantumului daunelor solicitate, de către prima instanță, ca urmare a reținerii culpei comune, este neîntemeiată. Solicită, având în vedere și concluziile scrise pe care le depune la dosar, condamnarea inculpatului, prin schimbarea încadrării juridice a faptei, iar pe latură civilă să se stabilească în mod concret prestațiile periodice, precizând că despăgubirile totale se ridică la suma solicitată inițial în fața instanței de fond, respectiv 100.000 lei. Solicită, totodată, cheltuieli judiciare, conform chitanței depuse la dosar. Cu privire la apelul inculpatului, solicită a se lua act de retragerea acestuia.
Avocat, pentru inculpatul apelant, solicită a se lua act de retragerea apelului declarat de acesta și depune la dosar concluzii scrise cu privire la apelul părții civile, prin care solicită respingerea acestuia, ca nefondat. Apreciază că schimbarea încadrării juridice nu poate fi discutată în fața instanței de apel, având ăn vedere actul de sesizare al primei instanțe, iar cu privire la latura civilă cererea formulată de partea civilă apelantă, prin apărător, este nejustificată, întrucât instanța de fond a acordat despăgubiri în cuantumul solicitat. De asemenea, lasă la aprecierea instanței măsura menținerii stării de arest a inculpatului.
Avocat, având cuvântul în replică, arată că în fața instanței de fond nu s-au admis discuții cu privire la schimbarea încadrării juridice a faptei.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, solicită a se lua act de retragerea apelului declarat de către inculpatul. Totodată, solicită admiterea apelului declarat de partea civilă sub aspectul laturii penale, arătând că se justifică majorarea pedepsei aplicate inculpatului, întrucât nu se impunea reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea acestuia. Cu privire la măsura arestării preventive luată față de inculpat, pune concluzii de menținere a acesteia, apreciind că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și solicită respingerea apelului declarat de partea civilă.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio, conform disp. art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra apelurilor de față, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani nr. 1420/P/2008 din 29 decembrie 2008 a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpat, fiul lui și, născut la data de 13 decembrie 1983 în orașul B, cu domiciliul în sat, comuna, județul B, cetățean român, studii 8 clase, agricultor, căsătorit, 1 copil minor, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, posesor al seria nr. -, eliberat de Poliția, CNP -, pentru săvârșirea infracțiuni de omor calificat, prev. de art. 174 rap. la art. 175 lit. i Cod penal, constând în aceea că în ziua de 08 octombrie 2008, în timp ce se afla într-un loc public, respectiv pe o pășune, situată în tarlaua," de pe raza localității, județul B, i-a aplicat numeroase lovituri, cu un ciomag, peste cap, corp și membre numitului, cauzându-i multiple facturi ale membrelor inferioare, superioare, ale coastelor și capului, leziuni care au dus la decesul acestuia.
Prin sentința penală nr. 241 din 4 iunie 2009 Tribunalul Botoșania condamnat pe inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 174 alin. 1 Cod penal, cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a și c și art. 74 alin. 2 Cod penal, cu aplic. art. 76 alin. 2 Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 174 rap. la art. 175 lit. i Cod penal, la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
În cauză s-a făcut aplic. art. 71 și 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, s-a menținut starea de arest și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 09 octombrie 2008 la zi.
Prin aceeași sentință inculpatul a fost obligat să plătească părții civile G suma de 50.000 lei daune materiale, iar părții civile contravaloarea taxei de școlarizare la Școala B, până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 ani, precum și contravaloarea chiriei lunare reprezentând echivalentul a 280 Euro/lunar, începând cu data de 15 mai 2009 (data încheierii contractului) și până la terminarea studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 25 ani, iar în favoarea ambelor părți civile suma de 50.000 lei daune morale.
S-a constatat achitată suma de 1.400 lei în favoarea părții civile -, s-a dispus confiscarea corpului delict înregistrat sub nr. 27/2009 în registrul de corpuri delicte al Tribunalului Botoșani și a fost obligat inculpatul să plătească părții vătămate G suma de 500 lei cheltuieli judiciare, iar statului suma de 7.000 lei cu același titlu, în care au fost incluse costurile expertizei medico-legală psihiatrică și ale raportului de constatare medico-legală.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că următoarele:
În dimineața zilei de 8 octombrie 2008, în jurul orelor 7,30, inculpatul a plecat de la domiciliu, cu faetonul tras de un, pentru a duce laptele la Centrul de aparținând numitului, iar după predarea laptelui, a făcut cumpărături de la magazinul aparținând lui G, revenind în jurul orelor 9,00 la locuința părinților săi, în satul, comuna, județul B, unde locuiește cu soția și un copil minor, și după ce a scos gunoiul din grajdul de animale, l-a încărcat în faeton și s-a deplasat în tarlaua,".
În dimineața respectivă, s-a deplasat și victima, cu faetonul tras de un de la locuința tatălui său la aceeași, unde avea o cultură de lucernă și o cultură de porumb. După ce aceasta a lăsat faetonul și a priponit calul în cultura de lucernă, s-a îndreptat spre casă pe un drum agricol ce trecea pe tarlaua,", la marginea căruia inculpatul descărca gunoiul. Când s-a apropiat de inculpat, acesta susține că, a început să-l înjure de mamă astfel că, iritat de cele întâmplate, a luat din faeton un ciomag de 1,5 lungime, cu diametrul de 5 cm, de esență tare și a început să lovească victima, peste cap și față, până ce acesta a căzut, și în continuare, timp de 5 - 10 minute, până în momentul în care a observat o rană sângerândă în jurul nasului. Lăsând victima culcată pe partea dreaptă, a ascuns ciomagul cu care a lovit sub o cu baloți de lucernă uscată, a luat faetonul și s-a întors acasă, unde a pus geaca de fâș cu care era îmbrăcat în grajdul de animale, iar pantalonii din tercot i-a lăsat pe holul locuinței.
În jurul orelor 10,30 - 11, 00, inculpatul a ieșit în sat, și-a încărcat telefonul mobil și a discutat cu martorii și.
La scurt timp după incident, în jurul orelor 10,00, martorul a trecut cu faetonul pe drumul agricol ce traversează tarlaua," mergând spre, observînd la circa 15-20 de drum, pe iarbă, un cetățean căzut pe partea dreaptă a corpului, pe care nu l-a cunoscut, dar nu a oprit faetonul și nici nu a strigat la persoana respectivă, crezând că doarme sau se află în stare de ebrietate.
În jurul orelor 16,00 martorul a revenit la domiciliu - pe un alt traseu, pe asfalt, prin satele și - și a relatat soției că în tarlaua," a văzut un cetățean dormind într-o poziție ciudată și, bănuind că este mort, la îndemnul acesteia, s-a deplasat pe jos în tarlaua," unde a găsit persoana respectivă, în același loc și aceeași poziție, dar nu s-a apropiat de ea, fiind convins că este decedată. În acest context, a relatat cele văzute socrului său, care a sunat la postul local de poliție sesizând faptul că în tarlaua," este o persoană decedată.
Organele de urmărire penală au procedat la cercetarea la fața locului, au identificat cadavrul și au concluzionat că acesta a fost găsit în partea de vest a tarlalei, " pe un teren aparținând lui, la circa 10 de un drum agricol ce traversează tarlaua. Ulterior, s-a procedat la examinarea externă a cadavrului, fiind ușor recunoscut de martorul G, iar apoi la necropsia acestuia.
Din raportul de constatare medico-legală de necropsie nr. 82/A din 21 octombrie 2008 al Serviciului de Medicină Legală B (fila 26-29 dosar vol. I), a rezultat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat șocului traumatic și hemoragic, ca urmare a unui politraumatism cu plăgi, hematoame și fracturi multiple, leziuni traumatice care au putut fi produse prin loviri repetate, cu un corp dur alungit și un obiect tăietor despicător. Între leziunile traumatice constatate și moartea victimei există legătură cauzală directă.
Situația de fapt descrisă mai sus a fost dovedită cu procesul verbal de cercetare la fața locului ( 3 - 4 dosar) și planșe fotografice ( 5 - 22 dosar vol.I), raportul de constatare medico-legală de necropsie ( 26 - 29 dosar vol. I), proces verbal de examinare a cadavrului ( 52 ds. vol.I), proces verbal de conducere în teren și indicare de către inculpat ( 74 - 76 ds.vol. I), proces verbal de percheziție domiciliară (113 - 114 ds. vol.I), declarațiile martorilor:, probe coroborate cu declarațiile inculpatului date în faza urmăririi penale, dar și a cercetării judecătorești, de recunoaștere a faptei.
La urmărirea penală ( 20 - 25 ds. vol II) inculpatul a recunoscut faptul că în timp ce ducea gunoiul la capătul tarlalei a văzut-o pe partea vătămată care venea spre el, după ce lăsase calul la și faetonul pe o în apropiere, că aceasta nu avea nimic în mână, dar în momentul în care a început să-l înjure de mamă, s-a dat jos din faeton, a luat bățul ce-l avea în coșul faetonului și, a început să-i aplice lovituri peste tot corpul, până ce victima a căzut. A mai susținut inculpatul că a lovit victima, cam pe la mijlocul tarlalei" în apropierea unor resturi de coceni de porumb pe care i-a dat la animale în zilele anterioare.
La interogator ( 16 dosar fond) inculpatul și-a menținut aceeași poziție de recunoaștere a faptei, arătând că terenul pe care s-a comis fapta era proprietatea numitului, iar din anul 2007 fost arendat de tatăl său. A susținut inculpatul că mai întâi a avut loc o altercație verbală între el și victimă, aceasta cerându-i să părăsească terenul sub pretext că ar fi proprietatea ei. Victima inițial și-a văzut de drum, dar după cca. 20 - 30 s-a întors și în acel moment el a luat parul din faeton și a început s-o lovească.
Susținerile inculpatului de la interogator au fost confirmate de probele administrate în cauză, respectiv declarații de martori.
Astfel, martorul ( 73 ds.) a confirmat împrejurarea că în anul 2008 arendat 2 ha teren în tarlaua," numitului, tatăl inculpatului. Mai arată vecinătățile terenului dar și faptul că terenul nu este împrejmuit, însă fiecare este despărțită de un drum pe care circulă atelajele și celelalte utilaje agricole.
Martorul ( 13 ds. urmărire penală și 72 ds.) a participat la reconstituirea faptei în ziua de 09 octombrie 2008, fiind de față când inculpatul a indicat în tarlaua," locul unde a agresat victima, precum și bățul cu care a lovit-o și pe care l-a scos din stogul cu baloți de lucernă.
Din probele administrate la urmărirea penală a rezultat că infracțiunea s-a comis în câmp, pe o proprietate privată, dar că prin actul de sesizare inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, reținându-se în mod greșit agravanta prev. de art. 175 lit. i Cod penal, respectiv loc public.
Astfel, potrivit art. 152 Cod penal, fapta este considerată a fi săvârșită,în public" atunci când a fost comisă:
a) într-un loc care prin natura sau destinația lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nici o persoană;
b) în orice alt loc accesibil publicului, dacă sunt de față două sau mai multe persoane;
c) în loc neaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzută și dacă acest rezultat s-a produs față de două sau mai multe persoane;
d) într-o adunare sau reuniune de mai multe persoane, cu excepția reuniunilor care pot fi considerate că au caracter de familie, datorită naturii relațiilor dintre persoanele participante;
e) prin orice mijloace cu privire la care făptuitorul și-a dat seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului.
În situația prev. de art. 152 lit. a Cod penal, publicitatea este prezumată, nefiind nevoie a se face dovada prezenței unei persoane în acel loc (parcurile, stațiile de metrou, peroanele gărilor,străzile). Nu sunt locuri publice, deși sunt accesibile în principiu publicului: câmpul liber, pădurea, poienele. In atare situație este necesară prezența a cel puțin două persoane (art. 152 lit. b Cod penal).
În speță, omorul a fost comis pe un teren proprietate privată care, deși nu era îngrădit, nu poate fi considerat ca un loc totdeauna accesibil publicului. Accesul pe un asemenea teren este permis proprietarului (ori celor care au acordul proprietarului) dar nu publicului. Ca atare s-a apreciat că cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev. de art. 175 lit. i Cod penal în infracțiunea de omor, prev. de art. 174 Cod penal este pe deplin justificată.
Reținând vinovăția inculpatului, prima instanță a procedat la condamnarea acestuia la o pedeapsă cu închisoare, individualizată, potrivit art. 72 Cod penal, dar coborâtă sub minimul special prevăzut de textul de lege încriminator, ca urmare a reținerii în favoarea acestuia a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 alin.1lit. a și c și alin.2Cod penal.
Din actele dosarului a rezultat că inculpatul nu are antecedente penale, iar potrivit declarației martorilor ( 72 ds.) și ( 31 ds.), a fost cunoscut ca un om cuminte, așezat, muncitor, fără să fi fost vreodată sancționat ori să fi săvârșit alte abateri. După săvârșirea faptei, cu ocazia cercetării locului faptei, inculpatul a recunoscut constant comiterea infracțiunii, a cooperat cu organele de anchetă, a manifestat o atitudine sinceră de regret.
În cursul cercetării judecătorești familia inculpatului a depus diligențe pentru achitarea parțială a sumei reprezentând parte din despăgubirile civile, iar inculpatul s-a arătat de acord cu plata întregii sume reprezentând despăgubiri civile.
În faza urmăririi penale inculpatul a fost supus unei expertize medico legale psihiatrice la Institutul Național de Medicină Legală, Minovici" (46 vol II). Deși concluziile raportului de expertiză au stabilit că inculpatul are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat, prin același raport s-a stabilit (examen psihologic) că acesta se situează la nivelul inteligenței inferioare, tendințe spre agresivitate. S-a concluzionat că inculpatul prezintă o tulburare de personalitate de tip instabil impulsiv. Aceste tulburări reprezintă deviații semnificative sau extreme de la modul în care gândește, simte și relaționează cu alții un individ mediu într-o cultură dată. Aceste tulburări apar din copilărie sau adolescență și continuă în vârsta adultă. Asemenea tulburări pot declanșa acte coleroase, violente, apreciate ca,explozii comportamentale" soldate adesea cu implicări medico-judiciare. Caracteristica dominantă este instabilitatea emoțională și lipsa controlului impulsului.
Avându-se în vedere că fapta s-a petrecut la primele ore ale dimineții (orele 9,00 - 9,30), că atacul propriu-zis nu a fost generat nici de consumul de alcool, nici de altercații fizice ori verbale anterioare, că în momentul în care a început să lovească inculpatul a pierdut practic controlul și nu a avut reprezentarea gravității loviturilor ori a consecințelor faptei, s-a apreciat că fapta acestuia se circumscrie perfect concluziilor acestui raport de expertiză și că diagnosticul, chiar dacă nu îl exonerează de răspundere, poate fi privit ca un element care atenuează gravitatea faptei, alături de celelalte circumstanțe descrise mai sus.
Concluzionând, instanța de fond a apreciat că, funcție de toate aceste circumstanțe, aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut de lege este de natură să asigure atât reeducarea inculpatului cât și scopul pedepsei de prevenție generală și specială.
Cum pentru fapta comisă aplicarea pedepsei complementare este obligatorie, prima instanța a aplicat interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal pe timp de 3 ani.
Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
În temeiul art. 350 al. 1 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest, iar în temeiul art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 09 octombrie 2008 la zi.
Cât privește latura civilă a cauzei instanța de fond a reținut că din faza urmăririi penale, partea vătămată G, tatăl victimei, s-a constituit parte civilă în cauză ( 15 - 16 ds. vol.II), iar în cursul cercetării judecătorești aceasta și-a precizat cuantumul pretențiilor bănești, în suma de 1 miliard lei, arătând că se ocupă și de îngrijirea fiului victimei aflat în continuarea studiilor la B(17 ds.). La termenul din 9 aprilie 2009 ( 61 ds.) partea civilă Gaa rătat că solicită suma de 50.000 daune materiale (reprezentând cheltuieli de înmormântare) și suma de 50.000 daune morale, reprezentând suferința fizică și psihică pricinuită lui și nepotului rămas în grija sa.
Totodată, fiul victimei, -, prin apărător, a precizat că se află în continuarea studiilor la Școala Sanitară," B și că se constituie parte civilă cu contravaloarea chiriei (echivalentul a 250 Euro/lunar) pe timp de 3 ani și suma de 50.000 lei daune morale, alături de bunicul său, G (61 ds.). Audiat în instanță la termenul din 4 iunie 2009 (106 ds.), partea civilă - s-a constituit parte civilă cu contravaloarea taxei de școlarizare de 1.500 lei/an, timp de 3 ani și contravaloarea chiriei lunare de 280 Euro, precum și suma de 50.000 RON daune morale.
Inculpatul, prin declarația dată la 9 aprilie 2009 (74 ds.) s-a declarat de acord cu plata tuturor daunelor solicitate de părțile civile și a făcut dovada achitării sumei de 1.400 RON reprezentând cheltuieli școlarizare pentru anul 2008/2009.
Având în vedere că inculpatul a fost de acord cu plata contravalorii daunelor solicitate, iar cererea părții civile - este motivată de înscrisurile depuse la dosarul cauzei (50 - 57 ds.), în baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, instanța de fond l-a obligat la plata acestor despăgubiri.
În baza art. 118 lit. b Cod penal, s-a dispus confiscarea corpului delict înregistrat sub nr. 27/2009 în registrul de corpuri delicte al Tribunalului Botoșani.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, partea civilă G și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de apel formulate, partea civilă a arătat în esență că încadrarea juridică dată faptei este greșită, întrucât probatoriul administrat în cauză, cu referire expresă la raportul de constatare medico-legală de necropsie demonstrează intenția de a ucide prin cruzimi, situație în care calificare juridică corectă este cea prev. de art. 174, 175 lit. i Cod penal rap. la art. 176 lit. a Cod penal, sens în care a solicitat schimbarea încadrării juridice și condamnarea inculpatului pentru această infracțiune la o pedeapsă corespunzătoare. Sub aspectul laturii civile a solicitat obligarea inculpatului la plata integrală a sumelor indicate în constituirea de parte civilă.
Inculpatul, la termenul de astăzi, personal, cât și asistat de apărătorul său ales, a precizat că înțelege să-și retragă apelul declarat, situație în care Curtea, în conformitate cu dispozițiile art.369 Cod procedură penală, urmează a lua act de manifestarea de voință exprimată de acesta.
Procedând la soluționarea apelului declarat de partea civilă G, prin prisma motivelor invocate și în baza actelor și lucrărilor dosarului, Curtea constată că sentința primei instanțe este legală și temeinică, pentru următoarele argumente:
Instanța de fond a reținut o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judiciară a probelor administrate.
Rezultă din materialul probator că în dimineața zilei de 08 octombrie 2008, în timp ce se afla pe un teren proprietate privată, situat în tarlaua," de pe raza localității, județul B, inculpatul a aplicat numeroase lovituri, cu un ciomag, peste cap, corp și membre numitului, cauzându-i multiple facturi ale membrelor inferioare, superioare, ale coastelor și capului, leziuni care au dus la decesul acestuia.
Această situație de fapt a fost dovedită cu procesul verbal de cercetare la fața locului ( 3 - 4 dosar) și planșe fotografice ( 5 - 22 dosar vol.I), raportul de constatare medico-legală de necropsie ( 26 - 29 dosar vol. I), proces verbal de examinare a cadavrului ( 52 ds. vol.I), proces verbal de conducere în teren și indicare de către inculpat ( 74 - 76 ds.vol. I), proces verbal de percheziție domiciliară (113 - 114 ds. vol.I), declarațiile martorilor:, probe coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului date în faza urmăririi penale, dar și a cercetării judecătorești.
Raportat la situația de fapt reținută, s-a stabilit încadrarea juridică legală a infracțiunii comise de inculpat, iar sancțiunea penală stabilită a fost judicios individualizată în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal, de circumstanțele atenuante legale prev. de art. 74 Cod procedură penală, cu consecința reducerii p0edepsei principale, fiind în măsură să răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare prev. de art. 52 Cod penal.
În ceea ce privește schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor prev. de art.174 Cod penal, în infracțiunea de omor deosebit de grav, prev.de art. 174, 175 lit. i Cod penal rap. la art. 176 lit. a Cod penal și aplicarea unei pedepse corespunzătoare inculpatului, instanța de apel apreciază că cererea este neîntemeiată, pentru următoarele argumente:
Din raportul de constatare medico-legală de necropsie nr. 82/A din 21 octombrie 2008 al Serviciului de Medicină Legală B (fila 26-29 dosar vol. I) rezultă că victima prezenta:
a) la examenul extern: fractura cominutivă a ambelor oase a antebrațului drept în 1/3 medie; fractura epifiză distală metacarp II mâna dreaptă; fractură cominutivă deschisă tibia dreaptă la unirea 1/3 superioară cu 2/3 inferioară; fractură cominutivă a oaselor nazale; plagă liniară oblică de la stânga la dreapta, de 9 cm lungime, cu margini neregulate, excoriate și îndepărtate în regiunea parietală stânga; plagă liniară de 2,5 cm lungime, cu margini excoriate, neregulate și ușor îndepărtate în regiunea suprasprâncenară dreaptă, paralelă cu arcada sprâncenară; plagă liniară ușor oblică, descendentă, de la dreapta la stânga, de 5,5 cm lungime, cu unghiuri ascuțite, margini ușor neregulate și îndepărtate, la nivelul regiunii naso-geniene stânga, interesând aripa nazală stânga, părțile moi până la planul osos; excoriație de 0,8/0,3 cm pe fond echimotic de 1 cm diametru în regiunea suborbitală; echimoze la nivelul brațului drept față posterioară; echimoze față postero-laterale în 1/3 inferioară braț și drept; echimoze violacee în regiunea cotului drept; deformarea antebrațului drept în 1/3 medie; echimoze și plăgi pe fata dorsală a mâinii drepte și a falangelor II și III; plagă liniară oblică în regiunea occipitală; plagă liniară oblică descendentă în regiunea parieto-occipital stâng; echimoze pe fața posterioară a brațului stâng; echimoze violacee pe fața postero-internă și deformarea antebrațului stâng în 1/3 medie; echimoză alungită orizontală pe fața antero-internă a genunchiului drept; echimoze și plăgi liniare pe fața antero-internă a gambei drepte, la palpare tibia prezentând crepitații osoase; echimoze și excoriații pe fața antero-externă a gambei stânga 1/3 medie; echimoză violacee neomogenă la nivelul hemitoracelui drept; multiple echimoze alungite cu direcție aproximativ orizontale, cu tendință de confluare, de culoare violacee, pe fața posterioară a toracelui și regiunea mamelară; în regiunea fesieră au fost identificate echimoze alungite, violacee și oblice, atât în regiunea fesieră, cât și în regiunea fesieră dreaptă.
b)la examenul intern: fractură de boltă craniană occipital paramedian stâng; fractură cominutivă ale oaselor proprii ale nasului; fracturi costale multiple (fractura coastelor VII - VIII - IX - X dreapta paravertebral; fractura coastei V stânga parasternal și fractura coastelor VII - VIII - IX - X - XI - XII stânga paravertebral); fractură cominutivă la ambele oase ale antebrațului drept; fractura metacarp II mâna dreaptă; fractură cominutivă a ambelor oase ale antebrațului stâng; fractură cominutivă deschisă a tibiei drepte; rupturi pleurale parietale; hemotorax minor bilateral.
Moartea lui a fost violentă și s-a datorat șocului traumatic și hemoragic, ca urmare a unui politraumatism cu plăgi, hematoame și fracturi multiple. Leziunile traumatice constatate au putut fi produse prin loviri repetate cu un corp dur alungit și un obiect tăietor despicător. Între leziunile traumatice constatate și moartea victimei există legătură cauzală directă.
Raportul de constatare a fost avizat de Institutul de Medicină Legală I - Comisia de Avizare, care prin adresa nr.16128 din 09.11.2008, a comunicat că este de acord cu concluziile raportului care sunt științific elaborate și bazate pe datele medicale cuprinse în raport.
Prin adresa nr. 2950 din 19.11.2008, Serviciul de Medicină Legală Bac omunicat relații suplimentare, respectiv că leziunile constatate pe fețele posterioare ale brațelor și antebrațelor victimei pot fi interpretate ca leziuni de apărare, aceasta aflându-se față în față cu agresorul, interpunând brațele între față și agentul vulnerant.
constatate în regiunile fesiere și fața posterioară a toracelui, precum și cele constatate în regiunile lombare, pledează pentru lovirea victimei din spate cu un corp dur alungit. Timpul scurs de la agresiune până deces este dificil de apreciat, dar ținând cont de multitudinea și intensitatea leziunilor, acesta a fost relativ mic, cuprins între 30 minute și o oră.
Cu privire la înțelesul noțiunii de "cruzime", în literatura juridică s-a evidențiat necesitatea de a nu se asimila actelor de cruzime, suferințele inerente provocate în majoritatea cazurilor de omucidere, putând avea caracterul unor acte de cruzime numai acelea care depășesc limita celor de mai sus, indiferent de ecoul faptei în rândul cetățenilor. Sub acest aspect, în practica instanței supreme, conceptul de cruzime a cunoscut unele nuanțări. Dacă la început accentul cădea asupra influenței produse celor din jur (oroare, groază - Decizia 9/1970 a Tribunalului Suprem), ulterior s-a considerat omor săvârșit prin cruzime numai omorul prin care s-au provocat victimei suferințe prelungite (Decizia 100/2002 a Curții Supreme de Justiție). S-a considerat că omorul nu poate fi săvârșit prin cruzimi decât dacă acțiunea de ucidere a constat în schingiuiri de natură a produce victimei suferințe mari, având ca rezultat moartea în chinuri. agresivității inculpatului, chiar dacă a fost urmată de lovirea intensă a victimei cu o bucată de lemn, nu poate fi încadrată în sensul noțiunii de cruzime.
De la data agresivității victimei și până la decesul acesteia, timpul a fost relativ scurt, în acest sens, relevantă fiind depoziția martorului, care declară că a văzut victima, culcată pe o parte, în jurul prânzului, când a crezut că aceasta doarme, și în aceeași poziție a văzut-o în jurul orei 1600, când și-a dat seama că era decedată.
În atare situație, în sarcina inculpatului nu poate fi reținută săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav comis prin cruzime.
În ceea ce privește redozarea pedepsei aplicate inculpatului, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante reținerea în favoarea sa, instanța de apel apreciază că cererea este neîntemeiată, pentru următoarele argumente:
Constatarea uneia sau mai multor împrejurări drept circumstanțe atenuante este atributul instanței de judecată și, deci, lăsată la aprecierea acesteia. Într-o atare apreciere se va ține seama de gradul concret de pericol social al faptei comise, de modalitatea în care aceasta a fost săvârșită, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de elementele care caracterizează persoana inculpatului.
Ori, în speță, ținând cont de fapta comisă de inculpat în contextul descris și demonstrat, de împrejurările și modalitatea în care aceasta a fost săvârșită, de urmarea ireparabilă produsă, de atitudinea procesuală constantă și corectă a inculpatului, de vârsta și de situația sa familială și, nu în ultimul rând, de diagnosticul evidențiat în raportul de expertiză psihiatrică efectuat, Curtea apreciază că nu se impune a se înlătura dispozițiile art. 74 Cod penal, considerând că, în condițiile actuale, pedeapsa închisorii în cuantumul stabilit, cu executare în regim de detenție, este în măsură să contribuie atât la reeducarea celui în cauză, cât și la asigurarea scopului de prevenție generală.
Sub aspectul laturii civile, Curtea constată că tatăl și fiul victimei, respectiv G și - s-au constituit părți civile în cauză, astfel: G cu suma de 50.000 lei daune materiale (reprezentând cheltuieli de înmormântare), - cu sumele reprezentând contravaloarea taxei de școlarizare de 1.500 lei/an, timp de 3 ani și contravaloarea chiriei lunare de 280 Euro, pe aceeași perioadă - fiind în continuarea studiilor la Școala Sanitară," B - și ambii cu suma de 50.000 daune morale (61, 74 și 106 ds.fond). De asemenea, Curtea constată că inculpatul a fost de acord cu plata sumelor pretinse de părțile civile, justificate de altfel și cu înscrisurile depuse, achitând chiar suma de 1.400 lei pentru cheltuielile de școlarizare aferente anului 2008/2009, așa încât critica vizând neacordarea integrală a sumelor solicitate este nejustificată.
Cât privește faptul că nu au fost luate măsuri asigurătorii în asigurarea pretențiilor civile la instanța de fond, Curtea constată că o atare solicitare a fost formulată pentru prima dată cu prilejul dezbaterilor asupra căilor de atac exercitate în cauză, astfel că prima instanță nu avea cum să analizeze și eventual să dea curs acesteia.
Așa fiind, Curtea, în temeiul art. 379 al. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, urmează a respinge, ca nefondat, apelul declarat de declarat de partea civilă
În temeiul art. 381 al. 1 rap. la art. 382 al. 2 Cod procedură penală, se va deduce în continuare, din pedeapsa de executat, durata arestării preventive de la 4.06.2009 la zi.
Constatând că temeiurile care au stat la baza luării și ulterior a menținerii arestării preventive a inculpatului subzistă, în conformitate cu disp. art. 383 al. 11rap. la art. 350 al. 1 Cod procedură penală, Curtea va menține starea de arest preventiv a acestuia.
Văzând și disp. art. 192 al. 2 și 3 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Ia act că inculpatul, fiul lui și, născut la data de 13.12.1983, în prezent aflat în Penitenciarul Botoșani, și-a retras apelul declarat împotriva sentinței penale nr. 241 din 4.06.2009 a Tribunalului Botoșani.
Deduce în continuare arestarea preventivă a inculpatului de la 4 iunie 2009 la zi și menține starea de arest a acestuia.
Respinge ca nefondat apelul declarat de partea civilă, domiciliat în sat, comuna, jud. B, împotriva aceleiași sentințe.
Obligă fiecare apelant să plătească statului câte 100 lei cheltuieli judiciare din apel.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru partea civilă apelantă și de la comunicare pentru inculpat și partea civilă intimată.
Pronunțată în ședința publică din 5.08.2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Pt. jud.plecat în CO semnează
președinte.complet
Președinte:Androhovici DanielaJudecători:Androhovici Daniela, Frunză Sanda
