Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 165/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 165/PI
Ședința publică din 16 iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Bogdan
Grefier: - -
Pe rol se află spre soluționare plângerea formulată de petenții și împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 20.07.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 393/P/2007, menținută prin rezoluția din 15.08.2007 dată de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 733/II/2/2007.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul pune concluzii de respingere a plângerii ca nefondată, arătând că soluția de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr-, petenții și au solicitat ca prin hotărârea ce va fi pronunțată să se dispună desființarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr. 1393/P/2007 și trimiterea în judecată a făptuitorilor - procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, și - comisari la Inspectoratul de Poliție T, pentru săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu prev. de art. 192 Cod penal, șantaj prev. de art. 194 Cod penal și tortură, prev. de art. 2671Cod penal.
În motivarea plângerii, s- precizat că la dosar există probe din care rezultă vinovăția făptuitorilor în raport cu cele trei infracțiuni.
Prin sentința penală nr. 187/PI din 06.12.2007 a Curții de APEL TIMIȘOARA pronunțată în dosarul nr-, în temeiul prevederilor art. 278 alin. 8 lit. a Cod procedură penală a fost respinsă ca nefondată, plângerea formulată de petenții și împotriva rezoluției pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 393/P/2007 și a rezoluției pronunțată sub nr. 733/II/2/2007 din 15.08.2007 de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală au fost obligați petenții la plata sumei de câte 50 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat, în termenul legal, recursuri petiționarii și, invocând dispozițiile art. 3856alin. 3 Cod procedură penală cu referire la art. 3859alin. 1 pct. 9, 16, 17 Cod procedură penală.
În dezvoltarea motivelor de recurs formulate în scris, recurenții petiționari au menționat că judecata a fost tergiversată ilegal, premeditat peste termenul legal de 30 de zile prevăzut expres de art. 2781pct. 12 Cod procedură penală, de la primul termen, din 28 august 2007 până la 06 decembrie 2007, la fel de ilegal au fost obligați la cheltuieli de judecată de 100 RON, în temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, apreciind că puteau fi obligați la cheltuieli de judecată doar în temeiul art. 192 alin. 1 pct. 3 lit. a raportat la art. 13 alin. 2 și la art. 10 lit. d Cod procedură penală. De asemenea, recurenții au mai precizat că hotărârea nu are nici un temei de fapt și de drept, fiind în contradicție cu dovezile certe propuse sau anexate, precum și faptul că petiționara nu a fost citată niciodată în cursul judecății, dar i s-a comunicat minuta, anexând dovezile comunicării minutei, cu adresa petiționarei și citațiile la termenele din 8 noiembrie 2007 și 6 decembrie 2007 emise doar pe numele său, respectiv.
Prin decizia nr. 726 din 28 februarie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală în dosarul nr-, în baza art. 38515pct. 2 lit. c teza I-a Cod procedură penală au fost admise recursurile declarate de recurenții petiționari și împotriva sentinței penale nr. 187/PI din 06 decembrie 2007 Curții de APEL TIMIȘOARA, Secția Penală; a fost casată sentința atacată și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecarea plângerilor formulate de petiționari la Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Pentru a pronunța această hotărâre, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală a constatat că la data de 06 decembrie 2007 când a fost judecată plângerea formulată de petiționarii și, fiind pronunțată sentința penală nr. 187/P/2007 de către Curtea de APEL TIMIȘOARA, procedura de citare cu petiționara nu a fost îndeplinită, neexistând la dosarul cauzei dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu aceasta, așa încât cauza a fost soluționată de instanța de fond cu lipsa de procedură a petiționarei, care a lipsit la acea dată, potrivit mențiunii din partea introductivă a sentinței. În raport cu cele menționate, Înalta Curtea considerat ca fiind întemeiate criticile invocate de recurenți în motivele scrise cu privire la lipsa de procedură cu petiționara la data judecării cauzei la instanța de fond, fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 21 din Codul d e procedură penală.
Înalta Curtea apreciat că motivul de recurs privind lipsa de procedură este preeminent, față de consecința pe care o impune, respectiv rejudecarea cauzei în raport cu celelalte motive invocate de recurenți ce vizează critici legate de soluționarea plângerii de către instanța de fond, care urmează a fi avute în vedere cu ocazia judecării.
Cauza a fost reînregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr. 1366.1/59 din 01.04.2008.
Analizând plângerea formulată în raport cu actele depuse, respectiv: conținutul dosarului nr.393/P/2007 și rezoluția procurorului general adjunct nr. 733/II/2/2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, instanța reține următoarele:
La data de 07 mai 2007, petenta, în calitate de soția a numitului, a formulat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, care a fost trimisă spre competentă soluționare la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, în care reclama faptul că făptuitorii procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș; - cms. la. T -Serviciul și - Poliția, ar fi comis fapte penale de șantaj, tortură și violare de domiciliu cu prilejul cercetării soțului său în dosarul nr. 15/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș. În plângere, s-a susținut că ar fi fost intimidat prin chemarea la sediul Poliției în data de 08 martie 2007 și audiat, fără a fi încunoștințat că este cercetat ca învinuit; că numai comisarul putea dispune efectuarea unei expertize psihiatrice cu privire la discernământul soțului său, dat fiind că acest lucrător de poliție l-a audiat la sediul Postului de Poliție; a solicitat să se verifice în ce temei comisarul s-a deplasat la Postul de Poliție pentru a-l audia personal pe soțul său întrucât toate acestea activități au generat un stres emoțional deosebit asupra familiei sale și în special a fiicei Temis.
Prin rezoluția din 20.07.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 393/P/2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș; - cms. la. T -Serviciul și - Poliția, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 192.Cod Penal, art. 194.Cod Penal și art. 2671.
Cod PenalÎn motivarea rezoluției s-a arătat că în dosarul nr. 15/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș au fost efectuate cercetări penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de nerespectare a regimului substanțelor toxice, faptă prevăzută și pedepsită de art. 312 Cod penal și că toate actele premergătoare desfășurate în dosar se încadrează în limitele legale, nefiind aspecte din care să rezulte elementele infracțiunilor menționate în plângere.
În acest sens, s-a constatat că prin rezoluția din 17 mai 2007 procurorul - intimat a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva numitului sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 312 alin. 1 Cod penal. S-a motivat că la data de 07.04.2007, numitul expediat pe adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș un plic ce conținea o substanță de culoare albă; că acesta a susținut că ar fi găsit-o într-un abandonat în curtea Școlii generale din comuna, Jud.
S-a reținut că analizele fizico-chimice efectuate, au evidențiat că respectiva substanță este hidrogensulfat de potasiu, denumită și sulfat acid de potasiu, având formula chimică și face parte din categoria substanțelor corozive care afectează țesuturile vii, pielea, mucoasa, provocând arsuri și iritații ale sistemului respirator, și nu intră în categoria substanțelor toxice, așa cum acestea sunt definite prin art. 312 alin. 1 Cod penal.
Întrucât petentul a expediat plicul pe adresa Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, acesta a fost audiat la data de 08 martie 2007 la Postul de Poliție, Jud. C S, de către făptuitorul - comisar în cadrul IPJ C
Efectuându-se cercetări administrative în dosarul nr.15/P/2007, a fost emisă adresa din 12 martie 2007 de către Inspectoratul de Poliție al Județului C S, prin care petentul a fost rugat să se prezinte la IML T - Comisia de Expertiză Medico - Legală Psihiatrică. Cu adresa nr. 0801/23.04.2007, IML Tac omunicat că nu poate fi efectuată expertiza psihiatrică a sus-numitului, impunându-se o nouă internare în scopul exclusiv de verificare a diagnosticului stabilit anterior, iar urmare a refuzului acestuia de a fi internat nu s-a insistat în finalizarea expertizei.
Împotriva rezoluției nr. 393/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA petenții au formulat plângere la procurorul general, susținând că soluția de netrimitere în judecată este netemeinică și nelegală.
Prin rezoluția din 15.08.2007 dată de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 733/II/2/2007 s-a dispus respingerea plângerii formulată de petenții și, reținându-se actele efectuate de organele de poliție sub supravegherea procurorului se încadrează în limitele legale.
Examinând cauza, prin prisma criticilor formulate de petenți, instanța reține că rezoluția contestată este temeinică și legală, plângerea urmând a fi respinsă ca nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. 1.Cod Penal, constituie infracțiunea de violare de domiciliu "pătrunderea fără drept, în orice mod, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără consimțământul persoanei care le folosește, sau refuzul de a le părăsi la cererea acesteia", iar conform art. 194 alin. 1.Cod Penal infracțiunea de șantaj este definită ca acțiunea de "constrângere a unei persoane, prin violență sau amenințare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul". Din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă nici un indiciu că asemenea fapte ar fi fost comise împotriva petenților de către organele judiciare reclamate.
Pe de altă parte, s-a mai solicitat tragerea la răspundere penală și pentru infracțiunea de tortură, faptă care de asemenea nu se regăsește în speță. Astfel, conform art. 2671alin. 1.Cod Penal constituie infracțiunea de tortură "fapta prin care se provoacă unei persoane, cu intenție, o durere sau suferințe puternice, fizice ori psihice, îndeosebi cu scopul de a obține de la această persoană sau de la o persoană terță informații sau mărturisiri, de aop edepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de aoi ntimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terțe persoane, sau pentru oricare alt motiv bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea, atunci când o asemenea durere sau astfel de suferințe sunt aplicate de către un agent al autorității publice sau de orice altă persoană care acționează cu titlu oficial sau la instigarea ori cu consimțământul expres sau tacit al unor asemenea persoane". În speță, activitatea organelor judiciare s-a desfășurat în limitele și în scopul prevăzut de Codul d e procedură penală, neputându-se susține că luarea unei declarații petentului, în condițiile în care acesta era suspectat de comiterea unei fapte penale ar putea fi calificată drept un act de tortură.
Totodată se mai reține că, formulând plângere, în temeiul art. 2781proc. pen. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale confirmată de procurorul ierarhic superior, petenții nu au administrat probe, în raport cu care să se poată stabili o altă situație de fapt.
În ce privește, susținerile petenți referitoare la alte infracțiuni sau persoane care nu au făcut obiectul rezoluțiilor contestate instanța reține că plângerea formulată în temeiul art. 2781.C.P.P. învestește instanța cu controlul temeiniciei și legalității rezoluției sau ordonanței procurorului de netrimitere în judecată, în raport cu actele premergătoare sau, după caz, actele de urmărire penală efectuate, cu referire exclusivă la infracțiunea pentru a cărei pretinsă săvârșire organul competent a fost sesizat în condițiile art. 221.C.P.P. Ca atare, analiza existenței și a altor infracțiuni, a căror săvârșire este invocată direct în fața instanței, excede competenței instanței de judecată sesizată cu plângere împotriva rezoluției sau ordonanței procurorului de netrimitere în judecată.
Astfel fiind, în temeiul art. art. 278 alin. 8 lit. a Cod procedură penală va respinge ca nefondată plângerea formulată de petenții și împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 20.07.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 393/P/2007, menținută prin rezoluția din 15.08.2007 dată de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 733/II/2/2007.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga petenții la plata a câte 60 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art. 278 alin. 8 lit. a Cod procedură penală respinge ca nefondată plângerea formulată de petenții și, ambii cu domiciliul în, nr. 57, jud C-S, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 20.07.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 393/P/2007, menținută prin rezoluția din 15.08.2007 dată de procurorul general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 733/II/2/2007.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă fiecare petent la plata a câte 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare cu petenții și intimații.
Pronunțată în ședință publică din 16.07.2008.
PREȘEDINTE,
- -
GREFIER,
- -
Red.LB 24.07.2008
Tehnored.
7 ex/24.07.2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--01.04.2007
MINUTA SENTINȚEI PENALE NR. 165/PI
Ședința publică din data de 16.07. 2008
În temeiul art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală respinge ca nefondată plângerea formulată de petenții și împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 20.07.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr.393/P/2007, menținută prin rezoluția din 15.08.2007 dată de procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr.733/II/2/2007.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă fiecare petent la plata a câte 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare cu petenții și intimații.
Pronunțată în ședință publică din 16.07. 2008.
PREȘEDINTE,
- -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR--01.04.2008
COPIA SENTINȚEI PENALE NR. 165/PI
Ședința publică din data de 16.07. 2008
În temeiul art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală respinge ca nefondată plângerea formulată de petenții și împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 20.07.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr.393/P/2007, menținută prin rezoluția din 15.08.2007 dată de procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr.733/II/2/2007.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă fiecare petent la plata a câte 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare cu petenții și intimații.
Pronunțată în ședință publică din 16.07. 2008.
PREȘEDINTE,
Ss/ indescifrabil
Prezenta este conformă cu originalul
Grefier,
Tehnored. 18.07.2008
Președinte:Laura BogdanJudecători:Laura Bogdan
