Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 25/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.25/R/2008

Ședința publică din14 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Livia Mango

JUDECĂTOR 2: Ioana Cristina Morar

JUDECĂTOR 3: Monica

GREFIER:

Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj reprezentat prin PROCUROR: -.

S-a luat spre examinare recursul declarat de către intimata, împotriva sentinței penale nr.614/25.10.2007 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, cauza având ca obiect plângere împotriva rezoluției procurorului.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petenta personal asistată de av. în substituirea av., cu delegații avocațiale depuse la dosar și intimata personal asistată de apărător ales, av., cu delegație avocațială depuse la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a recursului.

Apărătorul intimatei solicită admiterea recursului, casarea hotărârii și în consecință, respingerea plângerii considerând că prezenta plângere ar avea caracter civil și nu penal. Astfel, petenta se plânge că fiica sa, numita ar fi înșelat-o și indus-o în eroare să semneze un contract de vânzare cumpărare deși nu a dorit acest fapt. Din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă că situația prezentată de petentă nu se confirmă prin nici un mijloc de probă iar înscrisurile prezentate conține o manifestare de voință diferită de cea la care se referă în plângere iar situația din convenție este confirmată de martori, aceștia prezentând elemente care atestă că de fapt petenta a dorit înstrăinarea bunului către fiica sa, împreună cu care a și locuit o perioadă de timp după care au apărut neînțelegeri.

Apărătorul petentei solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală. Astfel, consideră că instanța de fond a apreciat corect că organele de urmărire penală au obligația de a administra probe pentru a se lămuri aspectele cauzei și totodată în mod corect instanța de fond a admis plângerea și a dat indicații ferme organelor de urmărire penală.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

CURTEA

Asupra recursului de față,

Deliberând reține că prin sentința penală nr. 614/25 octombrie 2007 Tribunalului Cluj în baza 2781alin. 8 lit. b din Codul d e procedură penală admite plângerea formulată de petenta, domiciliată în comuna, sat,-, jud. C împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj dată la 04.06.2007 în dosarul nr. l493/P/2006 și a rezoluției prim-procurorului aceluiași tribunal nr. - din 05.07.2007, prin urmare:

Au fost desființate rezoluțiile atacate și a fost trimisă cauza procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj în vederea începerii urmăririi penale împotriva făptuitoarei domiciliată în mun. C-N,-,.11 jud. C pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art 215 alin. 1, 3 și 5 din Codul penal.

Procurorul a constatat următoarele împrejurări prin următoarele mijloace de probă:dacă la momentul aplicării impresiunii digitale de către petentă pe contractul de vânzare cumpărare încheiat la sediul cabinetului av. petenta cunoștea natura actului pe care îl încheia și dacă a primit vreo sumă de bani drept preț, prin audierea următoarelor persoane cu privire la aceste aspecte:, secretara d-nei avocat și a celor două persoane despre care făptuitoarea a afirmat că au fost prezente unde locuia petenta la data promovării acțiunii civile obiect al dosarului nr. 4258/2006 al Judecătoriei Cluj -N, la ce adresă a fost citată petenta în calitate de pârâtă, dacă a fost prezentă la vreun termen de judecată și care a fost poziția procesuală a acesteia, prin xerocopierea și depunerea la dosar a copiilor de pe încheierile de ședință și de pe dovezile de îndeplinire a procedurii de citare; dacă petenta a dat vreo sumă de bani de circa 18.000 lei numitei în perioada decembrie 2005, prin audierea acesteia din urmă și cu privire la alte aspecte controversate ale cauzei, precum și a numitului, respectiv prin confruntarea făptuitoarei cu; dacă există depuneri bancare pe numele petentei pentru suma de 18.000 lei făcute în perioada încheierii contractului de vânzare-cumpărare dintre petentă și făptuitoare.

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj dată în dosar nr.1493/P/2006, numita din comuna, sat,-, a depus la data de 15.12.2006 o plângere penală împotriva fiicei sale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prev. de art.2l5 alin.1, 3 și 5 din pen. Fapta reclamată constă în aceea că în data de 12.12.2005, petenta a semnat un contract de vânzare-cumpărare cu, a unui teren în suprafață de 4300 mp, iar cu ocazia semnării contractului a fost indusă în eroare crezând că semnează pentru vânzarea unui alt teren în favoarea familiei, precizând că este în vârstă și neștiutoare de carte, astfel a fost prejudiciată cu suma de 343.000 lei.

Petenta în vârstă de peste 70 de ani este căsătorită cu, iar din căsătoria lor au rezultat trei copii (fete) (fostă ), (fostă ) și.

a moștenit după mama sa o suprafață de 23.100 mp teren conform titlurilor de proprietate nr.27957/1339 și nr.30l7/2754 emise de Comisia Județeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate C (declarația lui 36 și certificatul de moștenitor nr.30/4.08.2005, lO).

La data de 27.07.2005 numita, în baza antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat în fața avocatului - cabinet de avocat din C-N, Calea nr.39-4l2, certificat prin încheierea de atestare nr.40, a vândut numitului HG- o suprafață de teren de 2900 mp înscris în Titlul de proprietate nr.27957/1339/l2.09.1997 cu prețul de 58.000 lei (RON) din care la data încheierii promisiunii, promitentul - cumpărător a achitat un avans de 6000 lei iar diferenta în sumă de 52.000 lei RON urma să se achite la încheierea contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică (13). În continuare prin procesul-verbal din 31.03.2006 încheiat în fața avocatului, s-s consemnat că numiții HG- și prin mandatara lor - au achitat numitei suma de 300.000.000 lei, respectiv 30.000 lei RON, diferență de preț, conform promisiunii sinalagmatice de vânzare-cumpărare încheiată la data de 24.10.2005 între părțile contractante - 24.

După cum a rezultat și din declarația martorei dată sub jurământ (declarație tip MAI - IPJ C seria C nr.-l), numita a spus în fața ei că dorește să- i dea casa și pământul lui, deoarece aceasta se înțelegea bine cu mama ei iar numita, cealaltă fiică, dorește numai bani și nici nu o salută. Numita a mers la martoră acasă și i-a spus că o să meargă la C să-i vândă la, deoarece banii din vânzare să-i dea lui, să-și acopere casa aflată în. Martora a mai relatat că o perioadă de timp, aproximativ 2-3 luni, a locuit în casa aflată în curtea comună cu cea a părinților iar într-o zi, împreună, s-au deplasat la C pentru a întocmi actele la notar, iar după ce au venit acasă, a venit acolo numita și martora fiind în curte a observat când aceasta a luat o sumă de bani de pe masă pe care a pus-o în geantă. Martora a mai precizat că ulterior din cauza lui, s-au ivit certuri între familiile (părinții) și, fapt ce a determinat ca cei din urmă să părăsească imobilul din (32-35).

În cauză a fost audiată în calitate de martor, avocata - propusă de ambele părți, care relatează că a cunoscut familia și în cursul lunii octombrie 2005, prin numitul. În data de 12.12.2005, soții și au solicitat întocmirea unui contract de vânzare-cumpărare între ei și fiica acestora, obiectul contractului fiind un teren situat în localitatea, în extravilan, în suprafață de 4300 mp. În acest scop numita a prezentat titlul de proprietate, certificat de moștenitor, buletinul de identitate. la întrebarea avocatei a răspuns că este neșcolarizată, astfel după întocmirea conținutului contractului i s-a adus la cunoștință conținutul acestui act în prezența soțului, cunoscător de carte. Prețul tranzacției a fost declarat în sumă de 18.000 RON, care a fost primit de vânzător în momentul semnării contractului, respectiv după citirea acestuia de către părți, numita aplicând impresiunea digitală la poziția vânzător. A vocata în contractul de vânzare a menționat în mod expres conținutul actului, i l-a citit, a întrebat-o dacă aude și dacă corespunde voinței acestuia ( ) fapt cu care a fost de acord, confirmat prin aplicarea impresiunii digitale. Tot cu acea ocazie s-a întocmit procesul-verbal de atestare a identitătii părtilor a continutului și a datei actului nr.42/l2.12.2005 (30-31, 9, 14).

Între timp, după întocmirea contractului de vânzare-cumpărare din 12.12.2005, relațiile dintre părinții și și fiica lor s-au alterat, astfel că numitul, sub prestare de jurământ 36, a declarat foarte vag că o parte din terenul moștenit de soția a fost vândut unei persoane, nereținând numele acesteia, că a însoțit-o pe soția și fiica sa la biroul unui avocat, dar nu poate preciza data și nici ce documente s-au întocmit la cabinetul avocatului și nici unde era situat biroul (36).

relațiilor dintre și fiica sa a avut drept consecință împrejurarea că cea din urmă a chemat-o în judecată pe, obiectul litigiului fiind prestație tabulară, iar Judecătoria Cluj -N în dosarul nr. 4258/2006, prin sentința civilă nr. 4704/12.06.2006 a admis acțiunea formulată de și în final a obligat pârâta să încheie cu reclamanta contract autentic de vânzare-cumpărare având ca obiect terenul în suprafață de 4300 mp situat în pentru prețul de 18.000 RON achitat integral, iar în caz de refuz sentința să țină loc de contract autentic de vânzare-cumpărare (această sentință a rămas definitivă și irevocabilă 19-2l).

În contextul celor de mai sus, în baza actelor premergătoare s-a stabilit că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reclamate, respectiv de înșelăciune prev. de art.215 alin. 1, 3 și 5 din pen.

Petenta a formulat plângere împotriva rezoluției din 04.06.2007 dată în dosarul nr.1493/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitoarea pentru săvârșirea infractiunii de înșelăciune în temeiul prev. art.1l pct l lit b pr.pen.

Întrucât petenta a atacat la data de 21.06.2007 această soluție la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj și deoarece până la data de 30.07.2007 nu a primit nici un răspuns din partea prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul, a înțeles a introduce prezenta plângere pentru a preîntâmpina posibilitatea invocării cu rea credință a excepției tardivității plângerii.

Prin concluziile scrise s-a solicitat în principal, admiterea plângerii în temeiul prev. art.2781alin.8 lit b pr.pen. desființarea rezoluției din 04.06.2007 și pe cale de consecință să se dispună trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale împotriva numitei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2l5 alin.1, 3, 5.pen. și, în subsidiar, admiterea plângerii în temeiul prev. de art.2781alin.8 lit c pr.pn. desființarea rezoluției atacate cu consecința reținerii cauzei spre judecare și pronunțării unei hotărâri de condamnare a făptuitoarei.

Petenta a solicitat prin plângerea penală din 13.12.2006 înregistrată la Parchetul Tribunalului Cluj tragerea la răspunderea penală și trimiterea în judecată a făptuitoarei pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, constând în aceea că, în cursul zilei de 12.12.2005 cu ocazia prezentării petentei și făptuitoarei în fața av.. în vederea perfectării unui contract de vânzare-cumpărare cu numiții și HG făptuitoarea și-a indus în eroare mama și a determinat-o să încheie un antecontract de vânzare-cumpărare prin care petenta i-ar fi înstrăinat un teren proprietate personală situat in loc. în suprafață de 4300 mp.

Prin Rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj din 04.06.2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitoare pe considerentul că în cauză nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune. Prin rezoluția prim-procurorului din 6.07.2007 s-a respins ca neîntemeiata plângerea petentei și. s-a conchis că starea de fapt descrisă în plângere nu se confirmă prin nici o probă administrată in cursul actelor premergătoare, situația din convenție fiind confirmată de toti martorii oculari sau indirecti audiati.

In principal, s-a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluției atacate și trimiterea cauzei la procuror în vederea completării ansamblului probator administrat în cauză pentru următoarele motive: în cursul actelor premergătoare efectuate în dosar au fost audiați în calitate de martori numita (avocata care a întocmit contractul de vânzare-cumpărare) si martora, vecina petentei. Martora a declarat faptul că, anterior perfectării contractului de vânzare-cumpărare petenta ar fi afirmat in prezența ei că dorește înstrăinarea unui teren către fiica sa, si că a văzut ulterior că i-ar fi predat celeilalte fiice ale sale, o anumită sumă de bani. S-a apreciat că este greu de crezut ca martora să fi putut observa din curtea ei faptul că petenta i-ar fi înmânat fiicei sale o anumită sumă de bani, în condițiile în care există o distanță apreciabilă între cele două curți. Mai mult, această depoziție nu poate fi luată în considerare întrucât se bazează pe simple supoziții ale martorei, în sensul că aceasta ar bănui că acei bani provin din vânzarea pământului.

De asemenea, s-a apreciat că martora, fiind persoana care a perfectat contractul de vânzare-cumpărare, este greu de crezut că ar fi putut avea o altă poziție decât cea de a recunoaștere a faptului că s-a predat o sumă de bani, atâta vreme cât acest lucru a fost consemnat în cuprinsul contractului de vânzare-cumpărare.

În probațiune s-a solicitat audierea martorilor și, această din urmă martoră fiind persoana despre care se susține că ar fi primit o anumită sumă de bani de la petentă și care poate confirma dacă cele susținute de martora sunt sau nu veridice. De asemenea, s-a considerat că se impune efectuarea unei confruntări între petentă și martorele audiate în dosarul parchetului pentru ca petenta să aibă posibilitate a de a formula unele întrebări și a lămuri unele aspecte necesare cauzei.

Prin plângerea penală s-a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj tragerea la răspundere penală a făptuitoarei pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, constând în faptul că în cursul zilei de 12 decembrie 2005, aceasta a chemat petenta cu dânsa în C-N, ( ea locuind în loc. ) sub pretextul că urmează să încaseze prețul terenului si să finalizeze perfectarea actelor de vânzare-cumpărare.

In acest scop au mers împreună cu făptuitoarea la un birou de avocatură, unde petenta a stat tot timpul în anticameră, iar fiica sa a fost cea care a intrat în biroul d-nei avocat, unde nu poate preciza ce s-a întâmplat.

Ulterior, în cursul anului 2006. cu ocazia unui alt proces pornit de împotriva surorii sale, petenta a aflat că, în data de 12.12.2005 s-ar fi încheiat un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată în care, la rubrica VÂNZĂTOR figura numele petentei, iar la cumpărător numele fiicei petentei -, Obiectul acestui contract îl reprezenta un imobil teren situat in extravilanul loc.,., teren în suprafața de 4300 mp pe care l-a dobândit tot cu ocazia dezbaterii succesiunii mama sa. Deși din conținutul acestui contract rezultă că a fost întocmit în 3 exemplare exemplare, petenta menționează că nu a intrat niciodată în posesia vreunui exemplar.

Cu această ocazie nu a primit nici o sumă de bani de la făptuitoare, deși se susține de către aceasta că i-a înmânat suma de 18.000 lei drept echivalent al terenului vândut. Petenta era convinsă că fiica sa a chemat-o la biroul de avocatură în vederea perfectării actului de vânzare-cumpărare încheiat cu numiții și nicidecum de a încheia un contract de vânzare-cumpărare intre cele două. Consideră că a fost indusă în eroare cu privire la conținutul contractului, mai ales că nu știa să scrie și să citească și nimeni nu i-a citit acest contract. Dacă avea cunoștință de conținutul acestui act, nu era de acord cu semnarea lui, întrucât nu a avut niciodată intenția de a înstrăina terenul.

Infracțiunea de înșelăciune în convenții prev. de art. 215 alin. 3.pen. presupune sub aspectul laturii obiective "inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel, încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul". Or, este evident în opinia apărătorului petentei făptul că, la data de 12.12.2005 făptuitoarea, cu ocazia perfectării contractului de vânzare-cumpărare a prezentat în mod greșit realitatea, petenta având convingerea fermă că este vorba de contractul încheiat cu cumpărătorii, de la care urma sa încaseze restul sumei de bani. Mai mult, făptuitoarea cunoscând conținutul acestui contract și având intenția clară de a se îmbogăți in detrimentul petentei, a procedat la transcrierea dreptului de proprietate în favoarea sa.

Sub aspectul laturii obiective, s-a apreciat că pentru existența infracțiunii nu interesează dacă victima a fost sau nu ușor indus a în eroare: legea a urmărit să apere îndeosebi persoanele credule, mai putin prudente, deoarece acestea sunt mai mult expuse să devină victime ale infracțiunii. În cazul de față, este evident că petenta se încadrează într-o astfel de categorie de persoane, având în vedere vârsta, gradul de cultură al petentei, persoana neștiutoare de carte și mai ales încrederea pe care a avut-o în fiica sa, neavând nici un dubiu că aceasta ar putea să o inducă în eroare.

În subsidiar, în măsura în care se va considera că probele existente la dosarul cauzei sunt suficiente pentru a caracteriza fapta săvârșită de numita ca infracțiune s-a solicitat reținerea cauzei spre judecare.

Analizând actele și lucrările dosarului nr. l493/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, instanța a constatat că plângerea formulată de petentă este întemeiată sub aspectul motivelor învederate pentru următoarele considerente:

Este real că potrivit certificatului de moștenitor nr. 30/2005 întocmit de către notar public din cadrul BNP, petenta a dobândit prin moștenire de la mama sa dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren totale de 1,88 ha, din care la data de 27.07.2005 a înstrăinat 2900 mp numiților și, lucru atestat de antecontractul de vânzare-cumpărare încheiat de av., antecontract pe care petenta îl semnează cu numele de scris cu majuscule. Antecontractul este consfințit prin sentința civilă pronunțată în dosarul nr. 3482/2006 al Judecătoriei Cluj -N, petenta participând la proces și fiind citată la adresa din localitatea, ocazie cu care a menționat că este de acord cu vânzarea și că aceasta corespunde realității, arătând și ce sume a încasat de la cumpărători.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare, încheiat de această dată la cabinetul avocațial al av., din aceeași suprafață totală de 1,88 ha teren petenta înstrăinează fiicei sale suprafața de 4300 mp cu prețul de 18000 lei (mult inferior celui de 58000 lei menționat în celălalt antecontract unde s-a înstrăinat o suprafață cu o treime mai mică), petenta aplicându-și impresiunea digitală pe contract.

Nici acest act nu se încheie în formă autentică la notar, iar făptuitoarea formulează o acțiune civilă împotriva petentei soluționată prin sentința nr.4704/2006 a Judecătoriei Cluj -N, sentință prin care se obligă petenta să încheie cu reclamanta contract autentic de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de mai sus pentru prețul de 18000 lei achitat integral, iar în caz de refuz sentința urmând a ține loc de contract autentic de vânzare-cumpărare.

Potrivit acestei sentințe petenta a fost citată în calitate de pârâtă de la adresa din C-N,-,. 11 judo C, adresă la care petenta declară că nu a locuit niciodată. Aceeași petentă declară că niciodată nu a înstrăinat fiicei sale vreo suprafață de teren, că nu a primit nici o sumă de bani de la aceasta și că fiica sa a indus-o în eroare spunându-i că nu face altceva la avocat decât să urgenteze procedura de obținere a banilor proveniți din cealaltă vânzare.

De altfel, susținerea ei apare ca fiind extrem de verosimilă în condițiile în care potrivit actului de la fila 24 petenta a fost categoric la cabinetul avocatei cu ocazia predării către aceasta a sumei de 300 milioane ROL de către soții, când și-a aplicat impresiunea digitală pe actul intitulat proces verbal.

Declarația martorei nu este suficient de clară pentru a se deduce lipsa oricărui temei al celor invocate de petentă în condițiile în care martora spune că petenta i-a spus că urmează să înstrăineze fiicei sale casa și pământul și cu toate acestea în contract apare ca fiind înstrăinată doar suprafața de 4300 mp și nicidecum casa situată în comuna sat -, jud. C cu terenul aferent de 1400 mp.

Procurorul susține că în urma alterării relațiilor dintre și fiica sa s-a ajuns la promovarea acțiunii civile pentru recunoașterea contractului de vânzare-cumpărare însă acest lucru nu este stabilit cu precizie, în afara actelor încheiate de avocați și a sentințelor civile, toate referirile la timp sunt extrem de vagi.

Astfel, nu se cunoaște data la care părțile s-au certat, motivul pentru care acest lucru sa întâmplat sau când în cursul anului 2005, potrivit declarației martorei, aceasta ar fi văzut când părțile s-au dus la notar ca să perfecteze contractul. Este extrem de posibil ca să-și fi însoțit mama la încheierea primului contract, iar martora să o fi văzut pe cealaltă fiică a petentei - luând o parte din prețul primei suprafețe de teren, fiind la fel de posibil ca totul să se fi întâmplat cu ocazia primirii restului de preț aferent primei vânzări.

Prin urmare, parchetul nu a stabilit dacă petenta cunoștea sau nu ce fel de act încheie cu fiica sa, posibilitatea ca aceasta să nu fi știut că în fapt își vinde terenul fiind întărită și de împrejurarea că petenta nu a fost citată la domiciliul său real din localitatea la proces, precum și de faptul că a figurat în proces cu domiciliu ales la cabinetul avocatului tocmai pentru a nu se observa că se judeca cu ea însăși.

Pe de altă parte, procurorul nu a menționat nici motivul pentru care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii de înșelăciune, limitându-se la a menționa generic dispozițiile art. 10 lit. d din Codul d e procedură penală. Întrucât instanța a apreciat că cercetarea parchetului nu este suficientă pentru a se stabili adevărul în cauză, respectiv dacă este vorba despre o donație deghizată în vânzare-cumpărare cu acordul petentei sau despre înșelăciune, în temeiul art. 2781alin. 8 lit. b din Codul d e procedură penală instanța a admis plângerea formulată și a dispus trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj în vederea începerii urmăririi penale a numitei (cercetată pentru aceeași infracțiune și în alte dosare) pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. 1, 3 și 5 din Codul penal, urmând a fi constatate următoarele împrejurări prin următoarele mijloace de probă: dacă la momentul aplicării impresiunii digitale de către petentă pe contractul de vânzare cumpărare încheiat la sediul cabinetului av. petenta cunoștea natura actului pe care îl încheia și dacă a primit vreo sumă de bani drept preț, prin audierea următoarelor persoane cu privire la aceste aspecte:, secretara d-nei avocat și a celor două persoane despre care făptuitoarea a afirmat că au fost prezente unde locuia petenta la data promovării acțiunii civile obiect al dosarului nr. 4258/2006 al Judecătoriei Cluj -N, la ce adresă a fost citată petenta în calitate de pârâtă, dacă a fost prezentă la vreun termen de judecată și care a fost poziția procesuală a acesteia, prin xerocopierea și depunerea la dosar a copiilor de pe încheierile de ședință și de pe dovezile de îndeplinire a procedurii de citare dacă petenta a dat vreo sumă de bani de circa 18.000 lei numitei în perioada decembrie 2005, prin audierea acesteia din urmă și cu privire la alte aspecte controversate ale cauzei, precum și a numitului, respectiv prin confruntarea făptuitoarei cu dacă există depuneri bancare pe numele petentei pentru suma de 18.000 lei făcute în perioada încheierii contractului de vânzare-cumpărare dintre petentă și făptuitoare se vor administra orice alte probe considerate necesare.

Urmare a admiterii plângerii, în temeiul art. 192 alin. 3 din Codul d e procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal intimata solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și în consecință respingerea plângerii împotriva rezoluției procurorului formulată de către petenta deoarece cauza ar avea caracter civil și nu penal.

În motivarea recursului se arată că din probele administrate rezultă că situația prezentată de către petentă nu se confirmă prin nici un mijloc de probă iar înscrisurile prezentate conțin o manifestare de voință diferită de cea la care se referă în plângere, astfel petenta a dorit înstrăinarea bunului către fiica sa, împreună cu care a și locuit o perioadă de timp, însă au intervenit neînțelegeri între acestea.

Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursul declarat în cauză este nefondat.

Astfel instanța de fond a procedat la o analiză obiectivă a actelor de la dosar și a constatat că probatoriul administrat de către parchet este deficitar și nu a clarificat anumite aspecte esențiale pentru stabilirea unei stări de fapt conforme cu realitatea, astfel că se impune ca procurorul să verifice dacă la momentul aplicării impresiei digitale de către petentă pe contractul de vânzare-cumpărare încheiat la sediul cabinetului avocațial petenta având în vedere vârsta acesteia și gradul de școlarizare cunoștea natura actului pe care îl încheie și dacă a primit vreo sumă de bani drept preț fiind necesare audierea următoarelor persoane cu privire la acest aspect:, secretarea d-nei avocat și a celor două persoane dispuse care făptuitoarea a afirmat că au fost prezente.

De asemenea trebuie stabilit unde locuia petenta la data promovării acțiunii ce face obiectului dosarului nr. 4258/2006 a Judecătoria Cluj -N de la ce adresă a fost citată în calitate de pârâtă, dacă a fost prezentă la vreun termen de judecată și care a fost poziția procesuală a acesteia, prin xerocopiere și depunerea la dosar a copiilor de pe încheierea de ședință și de pe dovezile de îndeplinire a procedurii de citare în ipoteza în care acvirarea acestui dosar nu este posibilă.

Se impune a se stabili și dacă petenta a remis vreo sumă de bani respectiv suma de 18.000 lei numitei în perioada decembrie 2005 prin audierea acesteia din urmă și a altor aspecte contradictorii din cauză, precum și a numitului, respectiv prin confruntarea făptuitoarei cu, precum și a se verifica dacă există depuneri bancar pe numele petentei pentru suma de 18.000 lei efectuate în perioada încheierii contractului de vânzare-cumpărare dintre petentă și făptuitoare.

Ca atare instanța de fond în mod corect a admis plângerea petentei și a dat indicații clare în vederea stabilirii adevărului organelor de urmărire penală însă desigur procurorul va putea administra orice alte probe pe care le apreciază a fi utile, pertinente și concludente, ulterior urmând să pronunțe o soluție în concordanță cu dispozițiile procedurale.

În contextul celor expuse mai sus, Curtea în baza art. 38515pct 1 lit b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de intimata împotriva sentinței penale nr. 614/25 octombrie 2007 Tribunalului Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respins ca nefondat recursul declarat de recurenta, domiciliată în C-N- jud. C, împotriva sentinței penale nr.614/25.10.2007 a Tribunalului Cluj.

Obligă pe inculpat să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.

Decizia este definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - -

Red./

3 ex./25.02.2008

Președinte:Livia Mango
Judecători:Livia Mango, Ioana Cristina Morar, Monica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 25/2008. Curtea de Apel Cluj