Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 47/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ NR. 47
Ședința publică de la 27 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nimineț Ștefan judecător
- -- grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa fost reprezentat legal de - - procuror
Pe rol fiind judecarea plângerii formulată de petenta împotriva rezoluțiilor nr. 225/P/ 10.09.2006 și nr.731/II/2/2007 din 23.11.2007 emise de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Instanța a pus în discuție cererea formulată de petentă prin mandatar prin care solicită efectuarea de probe, aflată la filele 57-58 dosar și a acordat cuvântul procurorului cu privire la aceasta.
Procurorul având cuvântul cu privire la cererea petentei a pus concluzii de respingere a cererii, în cadrul acestei cauze nu se pot administra probe. A învederat instanței că nu are alte cereri de formulat.
Instanța, respinge cererea formulată de petentă prin mandatar. Potrivit art.2781al.7 Cod procedură penală se poate administra numai proba cu înscrisuri.
Nefiind formulate alte cereri, instanța a constatat plângerea în stare de judecată și a acordat cuvântul procurorului.
Procurorul având cuvântul a pus concluzii de respingere a plângerii ca nefondată, soluția dată de procuror fiind legală și temeinică.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
-deliberând-
Asupra plângerii penale formulată de petiționara în baza art.2781Cod procedură penală împotriva Rezoluțiilor nr.225/P/din 10.IX.2007 și nr.731/II/2 din 23.11.2007 emise de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, constată următoarele:
Prin Rezoluția nr.225/P/din 10.IX.2007 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUs -a dispus neînceperea urmăririi penale în cauza privind pe: din mun. P N, str. - - -a p. 24, jud. N; din mun. P N, str. - - -a p. 24, jud. N; - P N,-, jud. N; - com., jud. lași, întrucât din cercetările efectuate nu rezultat săvârșirea faptelor sesizate, față de loniță, loniță și, iar față de s-au mai efectuat cercetări fiind date soluții de neîncepere a urmăririi penale, care au fost confirmate de procurorul ierarhic superior cât și de instanța de judecată;
Pentru a se da această soluție s-au reținut următoarele:
Prin ordonanța nr.3548/P/2006 din data de 6.04.2007 și înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU la 27.04.2006, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț și-a declinat competența de soluționare a cauzei privind persoanele indicate mai sus, motivat de faptul că în speță competența de soluționare a cauzei revine Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, întrucât una din persoanele cercetare are calitate de notar public fiind vorba de loniță. S-a motivat respectiva ordonanță în baza modificărilor aduse art.28 din pr.pen. ca urmare a apariției Legii nr.79 din 26.03.2007.
Din actele premergătoare și cercetările întreprinse în cauză, a rezultat că o plângere asemănătoare a mai fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU - dosar nr.132/P/2006. Prin ordonanța cu același număr din data de 15.09.2006 dosarul cauzei privind notarul public loniță a fost trimis prin declinare de competență la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, conform prevederilor Legii 356/2006.
S-a mai stabilit din cercetări că în ce privește pe, a mai fost formulată o plângere penală de către pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune art.215 al.1 pen.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț prin rezoluția dată în dosarul nr.1395/P/2004 a respins acuzațiile aduse de petenta și pe cale de consecință a confirmat propunerea formulată de organele de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală, considerându-se că în speță sunt incidente prevederile art.10 lit.d pr.pen. reținându-se că în cauză nu a fost vorba de o inducere în eroare.
Împotriva soluției respective a formulat plângere, plângere care a fost respinsă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț și de instanța de judecată - sentința penală nr.137/23.01.2005.
În fapt s-a reținut că la data de 27.03.2006 numita formulat o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț prin care sesizează faptul că a încheiat un contract de vânzare-cumpărare privind un apartament despre care afirmă că este un act simulat, în scopul de a-i facilita numitului obținerea unui împrumut bănesc de la familia loniță, împrumut pe care acesta nu l-a restituit, fiind achitat. de petentă. La data de 20,07.2006 numita depus la dosar un înscris prin care solicită cercetarea numitei loniță - notar l public - pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, susținând că aceasta prin mijloace frauduloase indus-o în eroare cu prilejul semnării contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, fiindu-i cauzat un prejudiciu de 20.300 dolari.
Din cercetările efectuate de organele de poliție au rezultat
următoarele:
La 03.12.2003 conform unei înțelegeri anterioare numita s-a prezentat, însoțită de numitul, la biroul notarului public loniță din PNp entru a vinde un apartament proprietatea petentei. În urma semnării contractului de vânzare-cumpărare, cumpărătorul loniță și soțul ei au plătit suma de 150 milioane ROL, contravaloarea apartamentului.
Ulterior la data de 17.02.2004 numita loniță vinde apartamentul numitului cu aceeași sumă de 150 milioane ROL. Din declarația numitului rezultă că nu a avut nici un contract cu numita, decât acela că la data când a aflat că apartamentul este de vânzare a observat că era locuit de aceasta. De fapt și contractul de vânzare-cumpărare are prevăzută o clauză de "intrare în stăpânirea de drept asupra imobilului la data de 17.04.2004" deci după aproximativ 2 luni de la data perfectării actului de vânzare-cumpărare. Cumpărătorul a bănuit că numita este, de fapt, chiriașa numitei lonită și lonită.
Pe parcursul cercetărilor nu a rezultat faptul că numitaafost înșelată cu prilejul perfectării contractului de vânzare-cumpărare întrucât cei prezenți au declarat că înțelegerea de împrumut a fost, în fapt, între numita și numitul.Inclusiv soțul părții vătămate, a declarat că avea cunoștință de un eventual împrumut pe care urma să-l acorde soția sa numitului pentru derularea unor afaceri comerciale. De fapt fiind audiată partea vătămată, aceasta a declarat că știa la momentul încheierii contractului că era vorba de unul de vânzare-cumpărare și nu de altă natură, declarând că prin acest contract s-a simulat încheierea unui contract de împrumut al cărui garanție ar fi reprezentată de apartamentul în litigiu. De asemenea a declarat că semnătura de pe acest contract de vânzare-cumpărare este a sa și că nu a fost forțată să-l semneze și nici determinată de cineva.
Referitor la plângerea formulată de numita împotriva numitului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în convenții, la data de 2.03.2004 aceeași persoană s-a adresat Poliției mun. P N cu o plângere care viza aceeași persoană pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni. Urmare a cercetărilor efectuate la data de 16.04.2004 Poliția mun.PNa înaintat dosarul penal cu nr.54349 Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț cu propunere de neîncepere a urmăririi penale împotriva numitului, iar la data de 28.04.2004 Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamțs -a pronunțat prin rezoluțianr.1395/P/2004onfirmând soluția de neîncepere a urmăririi penale față de numitul pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. Soluția parchetului a fost atacată de numita sub aspectul legalității, iar la data de 8.07.2004 prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamța dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulată de petentă. S-a dispus respingerea plângerii și de instanța de judecată, fiind vorba așadar de autoritate de lucru judecat și incidente prevederile art.10 lit.j din pr.pen.
În cauză s-a reținut, în esență că a reclamat unele aspecte privind achiziționarea unui apartament de către lonită, notar public în mun. P N și că prin acel fapt s-ar fi comis mai multe infracțiuni, înșelăciune, fals, etc.
Au mai relevat cercetările că în cauză nu este vorba de săvârșirea nici unei fapte penale de către notarul public lonită și nici de celelalte persoane reclamate, atât timp cât actele notariale de vânzare-cumpărare au fost legal încheiate, avându-se consimțământul părților contractante și care nu au formulat obiectiuni cu ocazia încheierii actelor notariale. Mai mult notarul public loniță nu a încheiat acele acte și nici nu a avut o implicație directă în respectivele acte de vânzare-cumpărare.
Actele fiind încheiate la notarul public, fiind respectate normele notariale.
Deoarece numita și-a înstrăinat apartamentul de bună voie și de fapt pentru acel act juridic și-a procurat și alte acte și documente necesare perfectării actelor de vânzare cumpărare, rezultă că nu este vorba în speță de săvârșirea vreunei infracțiuni de înșelăciune și cu atât mai mult de fals.
Împotriva Rezoluției nr.225/P/2007 petiționara a făcut plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
Prin Rezoluția nr.731/II/2 din 23.11.2007 s-a dispus respingerea plângerii formulată de petenta, împotriva Rezoluției nr.225/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
Pentru a se da această soluție s-au reținut următoarele:
Prin rezoluția nr. 225/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂUs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de loniță, loniță, și -cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.289, 292 și 215 al.1,3 Cp. deoarece nu s-a confirmat existența acestor fapte.
Împotriva rezoluției a formulat plângere petenta
, în conformitate cu dispozițiile art.275-278.pr.pen. susținând
că rezoluția este netemeinică și nelegală, deoarece din actele
premergătoare efectuate în cauză ar rezulta săvârșirea, de
către persoanele menționate, a infracțiunilor de fals intelectual, fals în declarații și înșelăciune.
În mod concret, petenta a arătat că notarul public loniță ar fi încheiat fictiv contractul de vânzare-cumpărare 1050/17.02.2004, intervenit între vânzătorii loniță, loniță și respectiv cumpărătorul.
În realitate, petenta ar fi vândut apartamentul numitului, care i-a achitat contravaloarea de 30.000 Euro, din care ar fi dat numiților loniță și 10.180 USD.
Petenta a mai aratat că ar fi fost indusă în eroare de către, cu ocazia încheierii contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 2828/3.12.2003, la Biroul Notarului Public, fiindu-i cauzat un prejudiciu de 20.300 USD. A susținut, de asemenea, că acest contract de vânzare-cumpărare a constituit doar o formă de garanție a unui împrumut de 6000 Euro acordat de către loniță numitului.
Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat următoareasituație de fapt:
În dosarul 1395/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamțs -au efectuat cercetări față de sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, constând în faptul că ar fi indus în eroare pe reclamanta, cauzându- un prejudiciu total de 20.300 USD.
a arătat că, inițial, i-a împrumutat numitului suma de 10180 USD, lăsând garanție apartamentul proprietate personală.
Prin rezoluția 1395/P/28.04.2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamțs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 al.1 Cp.
Prin rezoluția din 8.07.2004 s-a respins plângerea formulată de petentă împotriva rezoluției adoptată de procuror, în dosarul 1395/P/2004, soluție menținută și prin sentința penală 137/28.01.2005.
Ulterior, petenta a formulat plângere și împotriva notarului public loniță și a numiților loniță și, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art.289, 292, 215 al.1,3 Cp. A susținut că a fost indusă în eroare de către notarul public loniță cu ocazia încheierii contractului de vânzare-cumpărare 1050/17.02.2004. A precizat că acest contract este simulat, în realitate petenta a intenționat să se constituie doar o formă de garanție a unui împrumut acordat de loniță numitului.
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 2828/3.12.2003 la Biroul Notarului Public, în nume propriu și ca mandatar al lui, a vândut numiților loniță și un apartament compus din 4 camere, pentru suma de 150.000 lei.
Din această sumă primită, a împrumutat o parte numitului.
Ulterior, potrivit contractului de vânzare-cumpărare
1050/17.02.2004, loniță și loniță au vândut apartamentul numitului.
Contractele de vânzare-cumpărare au fost redactate și autentificate în fața notarilor publici.
Din actele premergătoare efectuate nu rezultă săvârșirea vreunei fapte de natură penală.
Cu privire la, după cum s-a menționat, s-au efectuat cercetări în dosarul 1395/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț soluția adoptată de procuror fiind confirmată prin sentința penală 137/2005 a Judecătoriei Piatra Neamț.
Împotriva actelor procurorului petiționara a făcut plângere la instanță conform art.2781Cod procedură penală, în termen legal.
În motivarea plângerii a arătat că actele procurorului sunt nelegale și netemeinice, întrucât cei reclamați se fac vinovați de faptele pentru care a făcut sesizare.
S-a mai susținut că urmărirea penală efectuată de procuror este incompletă și că se impune trimiterea dosarului la procuror pentru completarea probatoriului.
Instanța verificând rezoluțiile atacate, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constată că acestea sunt legale și temeinice.
În mod corect s-a reținut de procuror că cei reclamați nu au săvârșit faptele de natură penală ce li s-au pus în sarcină de petiționară din moment ce actele materiale întocmite privind vânzarea cumpărarea apartamentului au fost în mod legal încheiate, existând consimțământul părților contractante în fața notarului public fără nici un fel de obiecțiuni.
Împrejurarea că petiționara și-a înstrăinat apartamentul de bună voie este relevată și de faptul că și-a procurat și alte acte și documente care au fost necesare pentru perfectarea vânzării contractării.
S-a mai constat că actele încheiate de notarul public au fost făcute cu respectarea tuturor prevederilor legale aplicabile în cauză.
În ce privește actele premergătoare efectuate de procuror acestea sunt complete, fiind stabilită în mod corect situația de fapt, astfel că nu se impune suplimentarea acestora prin trimiterea cauzei la procuror.
Față de cele ce preced urmează a se respinge ca nefondată plângerea petiționarei și a se menține actele procurorului, ca fiind legale și temeinice.
Văzând și prevederile art.192 al.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art.278 ind.1 al.8 lit. a Cod procedură penală respinge ca nefondată plângerea formulată de petiționara împotriva Rezoluțiilor nr.225/P din 10.09.2007 și nr.731/II/2 din 23.11.2007 emise de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală obligă petiționarul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru petiționară și intimați.
Pronunțată în ședința publică, azi 27.03.2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.sent. Șt.
Tehnored.
2 ex.
16/18.04.2008
Președinte:Nimineț ȘtefanJudecători:Nimineț Ștefan, Patriche Gabriela
