Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Decizia 775/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 775/R/2008
Ședința publică din data de 18 decembrie 2008
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Chitidean Valentin judecător
JUDECĂTORI: Chitidean Valentin, Săndel Macavei Monica Șortan
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de petentul împotriva deciziei penale nr. 467/R/12 noiembrie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, cauza având ca obiect plângerea împotriva rezoluției procurorului.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă petentul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care,petentul, întrebat fiind de către instanță, arată nu mai are cereri de formulat.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea ca inadmisibil a recursului declarat în cauză, întrucât acesta a fost formulat împotriva unei hotărâri definitive pronunțată în recurs.
Petentul arată că lasă la aprecierea instanței soluționarea excepției ridicată în cauză.
CURTEA
Prin sentința penală nr.649/25.09.2008 a Judecătoriei Cluj -N, s-a admis excepția.
În temeiul art.278/1 alin.8 lit.a pr.pen. s-a respins plângerea plângerea petentului LESA, domiciliat in C-N,-, jud.C, împotriva rezoluției Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N, adoptată in dosar nr.5266/P/2006Ia data de 16.10.2007, menținută prin rezoluția prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N nr.969/II/2/2007 din 14.08.2008 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale in cauza privind pe făptuitorul, domiciliat in comuna, sat nr 64, judo C cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 penal, ca fiind tardiv formulată și au fost menținute soluțiile adoptate.
În baza art. 192 alin.2 C.P.P. a fost obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 100 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că la data de 1 septembrie 2008 a fost înregistrată sub nr. de mai sus pe rolul Judecătoriei Cluj -N plângerea petentului Lesa împotriva soluției adoptată de procuror in dosar nr. 5266/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N menținută prin rezoluția nr.969/II/2/2007 din 14.08.2008 de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N, arătând in motivare faptul că ambele soluții sunt nelegale și netemeinice, deoarece in mod greșit s-a reținut de către procuror că i-au fost puse la dispoziție actele pe care le-a solicitat din arhiva SC SA deoarece documentele in posesia cărora se afla sunt intr-un număr redus si nu i-au fost puse la dispoziție toate actele pe care le-a solicitat.
În probațiune s-a acvirat dosarul nr. 5266/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N rezoluția prim procurorului Parchetului de pa lângă Judecătoria Cluj -N nr969/I/2/3007 precum și copia plângerii adresată de către petent prim procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N împotriva soluției procurorului.
Analizând actele și lucrările dosarului, coroborate cu dispozițiile legale in materie, instanța de fond a constatat următoarele:
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N adoptată in dosar nr. 5266/P/2006 din data de 16.10.2007, in temeiul art. 228 alin.6 proc.penaIă rap. la art.10 lit. b si d proc.penaIă s-a dispus neînceperea urmăririi penale in cauză față de numitul pentru săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 penal.
La data de 4.08.2006 petentul Lesa a depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj -N o plângere penală solicitând tragerea la răspundere penală a numitului director general al SC SA C pentru efectuarea de cercetări privind săvârșirea infracțiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor fapta prev. de art. 246 penal pentru ca acesta in calitate de director general al societății mai sus amintita a refuzat eliberarea de copii după mai multe documente din perioada 1976-1977 documente aflate in arhiva societății si solicitate de către petent.
Atât in plângere cât si din audierea petentului rezultă faptul că acesta consideră că prin refuzul in mod abuziv de a i se elibera documentele solicitate i s-a cauzat o vătămare a intereselor legale sens in care a invocat prevederile art. 1 si 2 din Legea 544/2001 din conținutul cărora rezultă faptul că persoanele fizice au accesul liber si neîngrădit la orice informație de interes public, interesul public definit prin prezenta lege constituind unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane si autoritatea publică.
În urma actelor premergătoare efectuate in cauză s-a stabilit că, SC SA Cae liberat copii ale documentelor găsite in arhiva fiind permis petentului accesul in arhiva unității pentru a căuta el însuși actele care nu au fost găsite iar Tribunalul Cluja respins ca inadmisibila acțiunea formulată de petent in baza Legii nr. 544/2001 întrucât SC SA C nu este o autoritate sau instituție publică in sensul Legii 544/2004 ci o societate comercială care funcționează in temeiul Legii 31/1990 astfel încât din cercetările întreprinse in cauză nu a rezultat că fapta reclamată nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 penallipsind latura obiectivă a infracțiunii fiind incidente disp. art. 10 lit. d proc. penală si in aceeași ordine de idei pe de altă parte plângerea penală a petentului privește fapte care nu sunt de natura penală putând forma eventual obiectul unui litigiu de natură civilă astfel încât procurorul in mod corect a stabilit cauzele si împrejurările care împiedică punerea in mișcare a acțiunii penale lipsa laturii obiective a infracțiunii sesizate.
Împotriva soluției adoptată de procuror petenta a formulat plângere la data de 06.11.2007 la prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N, plângere ce a fost respinsă prin rezoluția nr.969/II/2/2007 din data de 14.08.2008, apreciindu-se ca temeinică și legală rezoluția procurorului care a stabilit in mod corect împrejurările care împiedica punerea in mișcare a acțiunii penale.
În primul rând este necesar să precizăm faptul că actele premergătoare nu au natura unor acte de urmărire penală, ci sunt doar verificări și investigații preliminare, a căror efectuare nu este obligatorie pentru organele de cercetare, fapt ce se desprinde evident din conținutul art.224 alin.1 proc.penaIă.
Aceste acte premergătoare au o natură sui-generis și pot fi efectuate in vederea începerii urmăririi penale.
Caracterul neobligatoriu al acestor acte se desprinde și din interpretarea art.228 alin.1 proc.penaIă in care se arată că organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale, când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate, nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii in mișcare a acțiunii penale, prevăzute de art.10, cu excepția celui de la lit.b indice 1. Este așadar evident că, pe de o parte organul de urmărire penală poate dispune încetarea urmăririi penale chiar bazându-se numai pe actul de sesizare, iar pe de altă parte dacă din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare rezultă unul din cazurile de împiedicare arătate, organul de cercetare penală este obligat să propună neînceperea urmăririi penale.
Ca atare, organele de poliție și procurorul, într-o primă fază a cercetărilor sunt obligate să verifice dacă este cazul să se înceapă sau nu urmărirea penală, in acest sens dacă apreciază ca fiind necesar efectuează și acte premergătoare, in cazul in care din însuși actul de sesizare nu se poate stabili o concluzie in acest sens, însă in nici un caz nu este permis a fi confundate natura și conținutul actelor premergătoare cu natura și conținutul actelor de cercetare și urmărire penală. Conținutul actelor premergătoare nu este descris de lege și in acest domeniu nu pot fi in nici un caz extinse și aplicate dispozițiile procedurale care guvernează urmărirea penală, întrucât legea de procedură este de strictă interpretare.
Ca atare, in examinarea legalității soluției procurorului, nu are efectiv nici o relevanță administrarea unui vast probatoriu, in cazul in care organul de urmărire penală stabilește indubitabil existența vreunui a din cazurile de împiedicare a punerii in mișcare a urmăririi penale.
În cazul unei asemenea soluții de neîncepere a urmăririi penale, atât procurorul ierarhic superior, cât și instanța de judecată care verifică legalitatea soluției, nu au opțiunea de a se ghida după regulile prescrise de lege pentru desfășurarea urmăririi penale, singurul fapt care trebuie examinat cu atenție fiind acela dacă rezultă sau nu cu certitudine vreunul din cazurile de împiedicare a punerii in mișcare a urmăririi penale.
Plângerea împotriva rezoluției procurorului a fost înregistrată la Judecătoria Cluj -N pe data de 01.09.2008.
Rezoluția procurorului a fost datată 14.08.2008 iar prin adresa din aceeași data a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N respectiva soluție a fost comunicată petentului Lesa cu mențiunea că acesta poate depune plângere la prim procuror in termen de 20 de zile de la data comunicării, rezoluție primita la 22.08.2008(fila 8 dosar)
Conform actelor de la dosar petentul a formulat plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N la 06.11.2007.
Potrivit alin.1 si 2 din art. 278 ind.1 proc.pen. după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum si orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere in termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 si 278, la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza in primă instanta.
În cazul in care prim procurorul Parchetului sau, după caz, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea in termenul de 20 de zile prevăzut in art. 277, termenul de 20 de zile prevăzut in alin.1 curge de la data expirării termenului initial de 20 de zile.
Dosarul a fost trimis de parchet instanței in termen de 5 zile de la primirea adresei prin care se cere dosarul.
Art. 278 proc.penala prevede: " (1) Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta, se rezolva de prim procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel ori de procurorul șef al secției al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție.
În cazul rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau al ordonanței ori, după caz, al rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, plângerea se face in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanță sau rezoluție, persoanele interesate, potrivit art. 228 alin.6, art. 246 alin.l si art. 249 alin.2". Art. 277 proc.pen." procurorul este obligat să rezolve plângerea in termen de cel mult 20 de zile de la primire si să comunice de îndată persoanei care a făcut plângerea modul in care a fost rezolvata".
De la data de 06.11.2007, data depunerii plângerii la prim procuror, termenul de 20 de zile in care procurorul era obligat sa soluționeze plângerea se împlinea la 28.11.2007. De la această dată curge termenul de 20 de zile in care petentul Lesa se putea adresa cu plângere la Judecătoria Cluj -N, conform textelor legale mai sus redate.
Data limită a depunerii plângerii la Judecătoria Cluj -N era 21.12.2007.
Plângerea împotriva rezoluției procurorului a fost depusă de petent in data de 01.09.2008 deci cu mai mult de 9 luni întârziere peste termenul legal in care aceasta putea fi depusă.
Într-adevăr normele procedurale instituite de textele de lege mai sus menționate sunt de ordine publică si de strictă interpretare, neadmițând nici o excepție. Prin consecință, cele invocate de persoana vătămată nu pot fi primite.
Așadar, nerespectarea termenului legal imperativ prevăzut de art. 278 ind.1 proc.penală antrenează conform art. 185 proc.pen. decăderea din exercițiul acelui drept si nulitatea actului făcut peste termen ( " alin.1: Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului si nulitatea actului făcut peste termen"). Pe de alta parte art. 197 proc.pen. dispune ca încălcarea normelor privind sesizarea instanței se sancționează cu nulitatea absoluta a actului de sesizare ( " alin.2: dispozițiile relative la competenta după materie sau după calitatea persoanei, la sesizarea instanței, la compunerea acesteia si la publicitatea ședinței de judecată sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Nulitatea prevăzută in alin.2 nu poate fi înlăturată in nici un mod. Ea poate fi invocata in orice stare a procesului si se ia in considerare chiar din oficiu).
În legătură cu natura termenelor prev. de art. 278 ind.1 alin.1 proc.penaIă instanța de fond a apreciat că acestea nu sunt termene de recomandare si de decădere având natura juridică a unei căi de atac împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale in acest sens pronunțându-se si Instanța Supremă prin decizia nr. 84/23.- ( un complet de 9 judecători) si decizia nr. 209/19.09.2005( complet de 9 judecători) a Înaltei Curți de Casație si Justiție, reținându-se totodată că petentul putea sa sesizeze instanța de judecata in cel mult 40 de zile începând cu data depunerii plângerii si anume cel mai târziu pana la 21.12.2007, instanța de judecată fiind sesizată cu plângerea împotriva soluției de netrimitere in judecată întemeiată pe prevederile art. 278 ind.l proc.penaIă la 01.09.2008.
Prin urmare, instanța de fond a admis excepția invocată și a respins plângerea petentului Lesa împotriva rezoluției din dosar nr.5266/P/2006 din 16.10.2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj -N și implicit a rezoluției prim procurorului nr. -, ca fiind tardiv introdusă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul, fără a arăta motivele.
Prin decizia penală nr.467 din 12 noiembrie 2008 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondat recursul declarat de recurentul, recurentul fiind obligat la plata cheltuielilor judiciare, ocazionate de soluționarea cauzei în recurs, în sumă de 100 lei.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a constatat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, pentru următoarele considerente: petentul a formulat plângere la prim-procurorul Parch. de pe lângă Jud. C-N la data de 6.11.2007. Acesta, potrivit dispozițiilor art. 277 C.P.P. avea obligația de a soluționa plângerea în termen de 20 zile de la primire, respectiv până la data de 27.11.2007.
În cazul în care prim-procurorul nu soluționează plângerea în termenul de mai sus, pentru petent, conform dispozițiilor art.278/1 al.2 C.P.P. începe să curgă un nou termen de 20 zile (calculat de la data expirării termenului prev. de art. 277 C.P.P. respectiv din data de 28.11.2007) de înregistrare a plângerii la instanța căreia i-ar reveni potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță (așa cum rezultă din dispozițiile art. 278/1 al.1 C.P.P.), în speță fiind vorba de un termen de decădere și nu unul de recomandare.
Termenul prev. de art. 278/1 al.2 s C.P.P.-a împlinit la data de 18.12.2007, iar petentul a înregistrat plângerea la Jud. C-N abia în data de 1.09.2008, mult peste termen.
În concluzie, în mod corect instanța de fond a respins plângerea ca tardiv formulată.
Împotriva deciziei menționate petentul a declarat recurs.
Recursul declarat nu a fost motivat.
Examinând recursul declarat, Curtea constată următoarele:
Petentul a atacat cu recurs o decizie a Tribunalului Cluj pronunțată în recurs.
Art.385/1 pr.pen. prevede expres hotărârile supuse recursului, printre care nu se regăsesc hotărârile pronunțate în recurs.
Așa fiind, petentul a exercitat recursul de față împotriva unei decizii nerecurabile.
In consecință, în baza art.385/15 pct.1 lit.a pr.pen. va respinge ca inadmisibil recursul acestuia.
Văzând și disp.art.192 al.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de către petentul LESA, domiciliat in C-N,-, jud.C, împotriva deciziei penale nr. 467/R din 12 noiembrie 2008 a Tribunalului Cluj.
Obligă pe recurent să plătească în favoarea statului suma de 75 lei cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 18 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.VC/MR
19.12.08/2 EX.
Președinte:Chitidean ValentinJudecători:Chitidean Valentin, Săndel Macavei Monica Șortan
