Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 98/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE FOND
SENTINȚA PENALĂ Nr. 98
Ședința publică de la 25 Iunie 2009
PREȘEDINTE: Robert Emanoil Condurat judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
Pe rol, soluționarea plângerii formulată de petentul, împotriva rezoluției nr. 132/P/2009, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 10 martie 2009.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a lipsit petentul și a răspuns intimatul, asistat de avocat, apărător ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, de către grefierul de ședință, care a învederat că la dosar s-au depus concluzii scrise și un set de înscrisuri de către petent, după care, s-a acordat cuvântul asupra plângerii.
Avocat pentru intimat, a arătat că la dosarul cauzei sunt probe pentru a se dispune începerea urmăririi penale împotriva intimatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 și 2481cod pr.penală, deoarece acesta nu a făcut decât să-și îndeplinească obligațiile profesionale în legătură cu punerea în executare a hotărârii Tribunalului Mehedinți, singurele discuții care au existat cu ocazia acestei executări au fost cele referitoare la o construcție de mici dimensiuni, care a rămas pe terenul în litigiu, restul construcțiilor fiind deja demolate la momentul realizării executării. Concluzionând, avocatul intimatului a solicitat respingerea plângerii ca nefondată, în baza art. 2781alin. 8 lit. a cod pr.penală, fiind menținută soluția procurorului, cu cheltuieli judiciare reprezentând onorariu avocat.
Reprezentantul Ministerului Publica solicitat respingerea plângerii ca nefondată deoarece, executorul judecătoresc - intimat în cauză, a pus în executare o hotărâre a Tribunalului Mehedinți cu respectarea dispozițiilor legale în materie și, cum a fost vorba de o executare silită, și nu benevolă a debitorilor, aceasta s-a realizat în contra voinței acestora, iar împotriva eventualelor nereguli ale executorului, debitorii aveau posibilitatea formulării unei contestații la executare.
Intimatul a arătat că solicită respingerea plângerii ca nefondată, conform motivelor expuse oral de către apărătorul său.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA,
Asupra plângerii de față:
Prin rezoluția nr. 132/P/2009, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 10 martie 2009, în baza art. 228 alin.6 rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 246 și 248 Cod penal.
În esență, s-a susținut de către petentul, prin plângerea formulată, că intimatul și-a depășit atribuțiile de serviciu cu ocazia executării silite a deciziei civile nr. 1190/R/ 25 septembrie 2008 a Tribunalului Mehedinți, care a fost pronunțată după rejudecarea cu reținere a deciziei civile nr. 611/R/ 20 aprilie 2007 a aceleiași instanțe și prin care, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții pârâți și, împotriva pârâților reclamanți și și i-a obligat pe aceștia din urmă să lase reclamanților în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 707 mp, teren situat în Dr. Tr. S,-.
Pentru a pune în executare silită decizia nr. 1190/R/ 25 septembrie 2008 a Tribunalului Mehedinți, și au apelat la serviciile executorului judecătoresc, formulând cerere de executare silită la data de 17 noiembrie 2008 în baza căreia s-a întocmi dosarul de executare silită nr. 285/E/2008, procedându-se la emiterea de somații de către debitorii și, la data de 24 noiembrie 2008.
La data de 4 decembrie 2008, au fost notificați și debitorii pentru a fi prezenți la domiciliu în vederea punerii în executare silită a deciziei civile nr.1190/R/ 25.09.2008, pentru data de 8 decembrie 2008 orele 1200și, deși s-a prezentat la această dată împreună cu creditorii, nu s-a putut face executarea silită, deoarece debitorii nu au fost acasă, urmând să fie notificați prin adresă pentru data de 22 decembrie 2008, când s-a făcut executarea silită în prezenta debitoarei, care a declarat că se opune la executare și nu a dorit să semneze procesul verbal.
Cu această ocazie, în prezența creditorilor, a debitoarei și a doi martori, s-a identificat terenul, s-a măsurat și a fost marcat cu Ť. din fier beton de către executorul judecătoresc.
Executorul judecătoresc a susținut că de pe teren fuseseră demolate de către debitori mai multe anexe gospodărești (garaj. Magazie, cotețe, gard de scândură pe postament de ciment) singura construcție neridicată fiind un WC care ocupa 0,70 din terenul revendicat și despre care i-a pus în vedere debitoarei să-l demoleze.
Deoarece debitorii nu au achitat cheltuielile de executare, a făcut poprire pe pensia debitoarei, înștiințând-o prin adresă, la data de 11 februarie 2009.
Petentul a formulat contestație la executare la data de 23 ianuarie 2009, respinsă prin sentința civilă nr. 1125 din 3 martie 2009 a Judecătoriei Dr. Tr.
Din probele adminJ. în cauză a rezultat că executorul judecătoresc a procedat conform legilor în vigoare și, și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu.
Împotriva rezoluției nr. 132/P/2009, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 10 martie 2009, petentul a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, iar prin rezoluție de la 6 aprilie 2009 dată în dosarul nr. 729/II/2/2009, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiovaa respins-o ca neîntemeiată, conform dispozițiile art. 275 și următoarele Cod procedură penală.
S-a constatat că, din actele premergătoare efectuate în cauză, nu a rezultat existența vreunui temei de fapt și de drept, care să justifice tragerea la răspundere penală a executorului judecătoresc, sub aspectul infracțiunilor sesizate, astfel că s-a apreciat că nu se impune infirmarea soluției dată de procuror în această cauză.
Împotriva rezoluției nr. 132/P/2009, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 10 martie 2009, petentul s-a adresat cu plângere la Curtea de Apel Craiova, care a fost înregistrată la data de 28 aprilie 2009 sub nr-, cu prim termen de judecată la data de 4 iunie 2009.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că soluția pronunțată de către procurorul Curții de Apel Craiova și confirmată de către Procurorul General al aceluiași parchet, este nelegală și netemeinică deoarece au fost pronunțate fără ca petentul să fie chemat și audiat, neoferindu-i-se astfel posibilitatea de prezenta acte și documente care să probeze săvârșirea infracțiunilor de către executorul judecătoresc. De asemenea s-a mai solicitat ca în urma admiterii plângerii, să se dispună returnarea dosarului penal la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru ca acesta să dispună completarea probatoriilor, în sensul arătat anterior, precizând că a fost grav prejudiciat de către executorul judecătoresc deoarece acesta a realizat executarea deciziei civile nr.1190/R/25.09.2008 pe un teren proprietatea sa, ocazie cu care i-a scos din pământ plantația de de vie, pomi fructiferi și a ridicat diferite anexe care se aflau pe acest teren.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că în mod just s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc, întrucât probatoriul administrat în cauză nu confirmă săvârșirea de către intimat a infracțiunilor reclamate de petent, astfel încât plângerea urmează a fi respinsă ca nefondată, în baza art.2781pct.8 lit.a
C.P.P.Potrivit dispozițiilor art.246 p - una din infracțiunile reclamate de petent ca fiind săvârșite de către intimat, reprezintă "abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor" fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act, ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane. De asemenea, potrivit dispozițiilor art.2411p, constituie infracțiunea de "abuzul în serviciu în formă calificată" situația în care fapta prevăzută la art.246 p, a avut consecințe deosebit de grave.
Examinând întregul probatoriu existent la dosarul cauzei, Curtea constată că executorul judecătoresc, la solicitarea expresă a intimaților creditori și, a procedat la punerea în executare silită, conform procedurii prevăzută în Capitolul "Predarea silită a bunurilor imobile" din Codul d e procedură civilă, a deciziei nr.1990/R din 25.09.2008 a Tribunalului Mehedinți, din a cărei considerente rezultă că, în urma unei operațiuni juridice de comparare a titlurilor, instanța de recurs a dat relevanță juridică mai mare titlului creditorilor față de titlul debitorilor și, obligându-i pe aceștia din urmă să lase primilor în deplină proprietate și liniștită posesie o suprafață de 707 m teren situat în D Tr.S, Cartier,-, cu vecinătățile identificate în hotărâre.
În urma insistențelor legale ale executorului judecătoresc, la data de 22 decembrie 2008, s-a reușit finalizarea executării pe cale silită, în prezența debitoarei, care nu a semnat procesul verbal încheiat cu această ocazie, creditorii fiind puși în posesia efectivă a terenului dobândit în urma deciziei susmenționate a Tribunalului Mehedinți. de semnalat este faptul că din conținutul procesului verbal întocmit cu această ocazie, rezultă că, pe lângă creditori, la realizarea efectivă a executării silite au participat și doi martori asistenți, aceștia semnând ulterior procesul verbal final încheiat.
Examinând conținutul acestui proces verbal de executare, Curtea constată că el cuprinde toate mențiunile obligatorii prevăzute de Codul d e procedură civilă și, lucrul cel mai important de semnalat, realizarea punerii efective în posesie s-a făcut de către executor cu ajutorul unei rulete - instrument tehnic de specialitate, și ținând cont de vecinătățile și dimensiunile stabilite prin raportul de expertiză tehnică de specialitate efectuat de, raport însușit de către instanța de judecată. De asemenea, ulterior realizării acestei executări silite, debitorii au contestat modul de efectuare a executării potrivit dispozițiilor din procedura civilă, contestații la executare care însă a fost respinsă de prima instanță prin SC nr.1125 din 03.03.2009 a Judecătoriei Drobeta Tr.
Din cele de mai sus, Curtea concluzionează că în realizarea efectivă executării silite a deciziei 1190/R din 25.09.2008 a Tribunalului Mehedinți, intimatul a respectat întocmai dispozițiile legale în materia executării silite privind predarea silită a unui bun imobil, atâta vreme cât acesta a avut ca bază pentru identificarea terenului un raport de expertiză tehnică de specialitate, a utilizat un instrument să poată realiza identificarea pe teren și s-a conformat întocmai hotărârii judecătorești, aspecte apreciate ca fiind în concordanță cu dispozițiile legale prin respingerea contestației la executare de către instanța civilă. În aceste condiții, nu există la dosarul cauzei nici o probă din care să rezulte că intimatul, cu ocazia punerii în executare a deciziei, a îndeplinit în mod defectuos un act și a cauzat o vătămare intereselor legale ale petentului debitor, executorul judecătoresc îndeplinindu-și atribuțiile de serviciu în limita prevăzută de procedura civilă, legea nr.188/2000 și statutul profesiei.
În plângerea penală depusă la parchet, petentul a invocat faptul că punerea în posesie a creditorilor s-a realizat pe o porțiune de teren care îi aparține, critică care nu poate fi reținută de către C, deoarece, chiar dacă acest lucru s-a întâmplat în practică, el se datorează faptului că acțiunea reclamanților a fost admisă în urma operațiunii juridice de comparare a titlurilor părților, instanța, deși a constatat că ambii au titluri pentru același teren, l-a considerat mai caracterizat juridic, și deci le-a recunoscut dreptul, titlului creditorilor.
În ceea ce privește existența pe acest teren a anumitor culturi și bunuri pe care executorul judecătoresc le-ar fi deteriorat sau ridicat în mod abuziv, această situație de fapt nu este confirmată de nici probă existentă la dosarul cauzei, din procesul verbal întocmit de executorul judecătoresc și semnat inclusiv de martorii asistenți, rezultând că aceste culturi și bunuri nu mai existau la momentul executării efective, cu excepția unui WC care ocupa o suprafață de 0,70 mp din terenul revendicat și pe care debitorii s-au obligat să-l demoleze ulterior.
Referitor la critica petentului în sensul că nu a fost chemat la parchet în vederea audierii și a prezentării tuturor mijloacelor de probă de care dispune, Curtea va constata că nici aceasta nu este întemeiată deoarece petentul avea posibilitatea de a depune aceste înscrisuri odată cu plângerea penală adresată parchetului, iar procurorul care instrumentează dosarul este singurul care decide modalitatea în care își realizează activitatea de urmărire penală.
Concluzionând, Curtea apreciază că soluția procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova de neîncepere a urmăririi penale față de intimat este legală și temeinică, din nici o probă a dosarului nerezultând că acesta din urmă și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu cu ocazia executării deciziei nr.1190/R din 25.09.2008. Având în vedere această soluție, apare ca inutilă examinarea criticii petentului referitoare la săvârșirea de către intimat a infracțiunii prev.de art.2481p, în condițiile în care aceasta din urmă face trimitere expresă la întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii prev.de art.246 p, diferența fiind dată de valoarea prejudiciului cauzat.
În ceea ce privește menționarea în plângerea petentului și a infracțiunii prev.de art.248 p, Curtea va constata că aceasta reprezintă o eroare a petentului, având în vedere motivele invocate de acesta și care se referă în exclusivitate la prejudiciul care a fost cauzat debitorilor cu ocazia executării.
Având în vedere cele expuse anterior, urmează ca în baza art.2781pct.8 lit.a p, să respingă plângerea petentului, ca fiind nefondată.
În baza art.193 pct.5 p, petentul va fi obligat la 1.000 lei cheltuieli judiciare către intimat, reprezentând onorariu avocat angajat, conform chitanței existente la dosar, apreciind că această sumă reflectă volumul de muncă alocat de apărător pentru dosar, prin raportare la gradul de complexitate al acestuia.
Văzând și art.192 p;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției nr. 132/P/2009, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova la data de 10 martie 2009, ca nefondată.
Obligă petentul la 1000 lei cheltuieli judiciare către intimat, reprezentând onorariu avocat.
Obligă petentul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică de la 25 iunie 2009.
- - -
Grefier,
- -
Red.jud.
IB/IS/10.09.2009
Președinte:Robert Emanoil ConduratJudecători:Robert Emanoil Condurat
