Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 1266/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 1266/

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 31 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Anca Nacu

JUDECĂTOR 2: Gheorghe Bugarsky G -

JUDECĂTOR 3: Florin Popescu

GREFIER: - -

- Serviciul Teritorial Timișoaraa fost reprezentat de procuror.

S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații, A, -, împotriva încheierii penale nr. 159/CC/28.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpații recurenți în stare de arest preventiv, și anume: inculpatul asistat de apărător ales avocat, inculpații și asistați de apărător ales avocat, inculpații, A, asistați de apărător din oficiu avocat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Instanța potrivit dispozițiilor art. 70, procedează la audierea inculpaților, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate separat la dosar.

Nemaifiind alte cereri, se trece la dezbaterea recursurilor.

Avocat, în calitate de apărător ales al inculpaților recurenți și și în calitate de apărător din oficiu pentru inculpații recurenți, A, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii penale recurate și cercetarea inculpaților în stare de libertate arătând că încheierea Tribunalului Timiș este scurtă și lapidară, pericolul pentru ordinea publică nu e motivat pentru fiecare inculpat în parte.

Cu privire la inculpații și arată că aceștia nu au antecedente penale și nu sunt probe la dosar din care să rezulte vinovăția acestora.

Cu privire la inculpatul arată că nu sunt probe de vinovăție împotriva acestuia, nu are antecedente penale.

Cu privire la inculpatul arată că acesta nu are antecedente penale, a avut o atitudine sinceră și se poate înlocui măsura arestării cu o altă măsură neprivativă de libertate.

Cu privire la inculpatul arată că nu s-au adus probe care să arate vinovăția acestuia.

Cu privire la inculpatul arată că acesta nu are antecedente penale, a colaborat cu organele de anchetă, interceptările telefonice nu-i aparțin, nu-i vocea inculpatului.

Cu privire la inculpatul arată că împotriva acestuia nu sunt aduse probe noi, existând doar 4 interceptări telefonice.

Cu privire la inculpatul solicită cercetarea acestuia în stare de libertate arătând că acesta are greutăți familiare.

Cu privire la inculpatul arată că acesta nu-i cunoaște pe ceilalți inculpați.

Cu privire la inculpații, și solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea arătând că nu se sustrag de la urmărirea penală.

Cu privire la inculpatul arată vă acesta a avut o atitudine sinceră și cercetarea acestuia în stare de libertate nu afectează aflarea adevărului.

Apărătorul ales al inculpatului recurent, avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara arătând că temeiurile de fapt de la arestarea preventivă nu subzistă, inculpatului nu ia-u fost aduse la cunoștință două infracțiuni, i se poate reține doar că a deținut instrumentele și că le-a vândut, inculpatul nu cunoaște pe ceilalți inculpați, nu a aderat la nici un grup infracțional, măsura arestării preventive și prelungirea acesteia este una excesivă.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate și de menținere a încheierii penale recurate ca fiind legală și temeinică arătând că inculpații sunt cercetați pentru fapte grave și prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Inculpatul recurent solicită cercetarea sa în stare de libertate.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin încheierea penală nr. 159/CC/28 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art.159 alin.7 raportat C.P.P. la art.155 și C.P.P. cu aplicarea art.143 și C.P.P. art.148 alin.1 lit.f s C.P.P.-a admis cererea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara cu privire la inculpații de mai jos, și s-a prelungit starea de arest a acestora, după cum urmează:

-, fiul lui și, născut la data de 03.04.1977 în, jud. S M, CNP - -, în prezent deținut în Arestul IPJ T;

-, fiul lui și, născut la data de 13.08.1981 în T, jud. T, CNP - -, în prezent deținut în Arestul IPJ T;

- fiul lui și, născut la data de 15.02.1988 în T, jud. T, CNP - -, în prezent deținut în Arestul IPJ T;

-, fiul lui și, născut la data de 28 aprilie 1986, CNP -, în mun. D, jud. B, în prezent deținut în Arestul IPJ;

-, fiul și, născut la data de 04 iunie 1983, CNP -, în orașul, jud. T, în prezent deținut în Arestul IPJ T;

-, fiul lui G și, născut la data de 14 decembrie 1975, CNP -, în, în prezent deținut în Arestul IPJ T;

- -, fiul lui și, născut la data de 27 aprilie 1974, CNP -, în B, în prezent deținut în Arestul IPJ T;

-, fiul lui și, născut la data de 08 august 1972, CNP -, în B, în prezent deținut în Arestul IPJ T;

-, fiul lui și, născut la data de 24 iunie 1988, CNP -, în T, jud. T, în prezent deținut în Arestul IPJ T;

-, fiul lui și, născut la data de 29 mai 1987, CNP -, în D, jud. B, în prezent deținut în Arestul IPJ T;

-, fiul lui și, născut la data de 17 octombrie 1980, CNP -, în B, în prezent deținut în Arestul IPJ T;

-, fiul lui și, născut la data de 19 martie 1968, CNP -, în B, în prezent deținut în Arestul IPJ T;

-, fiul lui și, născut la data de 07 octombrie 1978, CNP -, în B, în prezent deținut în Arestul IPJ T;

- fiul lui și, născut la data de 26 aprilie 1983, CNP -, în B, în prezent deținut în Arestul IPJ T;

pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 04. 01.2010 până la data de 02 02. 2010, inclusiv.

În baza art. 139 alin. 1.C.P.P. rap. la art. 145 și art. 145 indice 1.C.P.P. s-a respins cererea formulate de inculpatul prin apărător, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara/localitatea, ca nefondata.

Pentru hotărâ astfel, tribunalul a constatat următoarele:

Prin propunerea introdusă și înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr- la data de 24 12 2009, Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoaraa solicitat prelungirea arestării preventive față de inculpații, A, și, cu o durată de 30 zile.

În motivarea referatului s-a arătat că, prin rezoluția din data de 18.08.2009 s-a început urmărirea penală împotriva inculpaților pentru infracțiunea de constituire și sprijinire a unui grup infracțional organizat, specializat în fabricarea sau deținerea de echipamente cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronice, falsificarea unui instrument de plată electronică, efectuarea de extrageri frauduloase, spălare de bani, prev.de art.7 al.1 din.39/2003, art.25 din.365/2002, art.24 al.1 din.365/2002, art.27 din.365/2002, art.23 din.656/2003, cu aplicarea art.41 al.2 p.

În opinia organelor de urmărire penală, aceste fapte au fost stabilite prin probele de la dosar, iar prin ordonanța din 09.09.2009 s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunile mai sus menționate.

În fapt, s-a reținut că inculpații s-au constituit într-un grup infracțional organizat sau au aderat ori sprijinit sub orice formă un astfel de grup specializat în săvârșirea de infracțiuni din sfera criminalității informatice prin aceea că au fabricat ori deținut echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, au falsificat instrumente de plată electronice și au efectuat extrageri frauduloase de numerar din bancomate cu ajutorul unor carduri contrafăcute pe teritoriul țării și al altor state

S-a mai arată că, prin încheierile penale nr. 120/CC/09.09.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș și nr. 121/CC/10.09.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților din prezentul dosar. Prin încheierile penale nr. 132/CC/05.10.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- si 144/CC/ 04 11 2009 si incheiaerea nr 150/CC/ 27 11 2009 pronuntata in dosar - pronuntate de Tribunalul Timișs - a prelungit succesiv măsura arestării preventive a inculpaților pâna la data de 03 01 2010.

Procurorul a solicitat instanței de judecată să aibă în vedere și prev.art.5 al.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului, cum sunt cauzele Lettelier contra Franței, și Muray contra Marea Britanie prin care s-a admis posibilitatea detenției preventive a unei persoane în vederea protejării ordinii publice atunci când prin gravitatea faptei și reacția particulară a opiniei publice o anumită infracțiune poate suscita o tulburare a acestei ordini publice.

Luând în considerare situația fiecărui inculpat, așa cum a fost redată mai sus, organele de urmărire penală au apreciat că sunt îndeplinite condițiile art. 155, 156 și urm. din pr. pen. în vederea prelungirii măsurii arestării preventive, întrucât temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Procurorul a motivat faptul că prelungirea arestului preventiv este necesară, în vederea necesității continuării urmăririi penale în cauză in condițiile in care activitatea infracționala a grupului este foarte vasta si este necesara solicitarea unei autorizații informatice de percheziție pentru unitatea de calculator a inculpatului în condițiile in care acesta refuza sa dezvăluie parola, decriptarea unității de calculator de mai sus, efectuarea unor constatări tehnice asupra cardurilor ridicate cu ocazia percheziției domiciliare, identificare numerelor de conturi ale cardurilor contrafăcute și a titularilor acestora, obținerea de date de la unitățile bancare ale titularilor de conturi, date cu privire la activitatea infracționala a inculpaților in spațiul UE si reaudierea inculpaților.

În sfârșit, organele de urmărire penală au apreciat că impactul pe care l-a produs activitatea infracțională a acestor inculpați asupra societății este deosebit de puternic, statul fiind obligat în asemenea cazuri să ia măsuri de prevenire și combatere a unor astfel de fapte comise în grup infracțional organizat care a acționat în țară dar și în țările Uniunii Europene, gravitatea faptelor fiind cu atât mai periculoasă cu cât privește veniturile populației atât din România, cât și din țările Uniunii Europene, iar pagubele creează o serioasă problemă pentru economiile țărilor unde aceste extrageri frauduloase se efectuează.

În probațiune s-a atașat la dosarul cauzei dosarul nr. 42/D/P/2009 al Ministerului Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara.

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

Prin ordonanțele nr. 42/D/P/2009 din data de 09.09.2009 Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpații și A pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.24 alin.1, 25 și 27 alin.1 din Legea nr.365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, art.23 din Legea nr.656/2002 și art.7 din Legea nr.39/2003, constând în aceea că începând din anul 2006 au pus bazele constituirii unui grup infracțional organizat specializat în efectuarea de extrageri frauduloase de bani din bancomate situate pe raza mai multor județe, cu folosirea de carduri clonate cu ajutorul unor aparate.

Totodată, prin ordonanța nr. 42/D/P/2009 din data de 09.09.2009 Ministerul Public - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișa dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.24 alin.1, 25 și 27 alin.1 din Legea nr.365/2002 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod Penal, art.23 din Legea nr.656/2002 și art.7 din Legea nr.39/2003 constând în aceea că începând din anul 2009, aderat și sprijinit un grup infracțional organizat specializat în efectuarea de extrageri frauduloase de bani din bancomate situate pe raza mai multor județe. În realizarea obiectivului, inculpatul, împreună cu membrii grupului, a achiziționat dispozitive din B de la învinuiții, cu care s-au deplasat în Olanda, Franța, Belgia etc aplicându-le pe fanta de introducere a cardurilor electronice și tastatura bancomatelor în scopul citirii datelor de identificare a cardurilor bancare. Cu ajutorul dispozitivului au creat ulterior clone ale cardurilor originale folosindu-le apoi la efectuarea de extrageri frauduloase repetate din.

Prin încheierea penală nr.120/CC/09.09.2009 s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, A și, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr.63-65 din data de 09.09.2009 ale Tribunalului Timiș.

Ulterior, prin ordonanțele nr. 42/D/P/2009 din data de 09.09.2009 Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoaraa pus în mișcare acțiunea penală față de inculpații, și sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art.7 al.1 din.39/2003, art.25 din.365/2002, art.24 al.1 din.365/2002, art.23 din.656/2003, cu aplicarea art.41 al.2 p și art.33 lit.a

Cod Penal

Prin încheierea penală nr.121/CC/10.09.2009 Tribunalul Timișa dispus arestarea preventivă a inculpaților, și, fiind emise mandatele de arestare preventivă nr.69-82 din data de 10.09.2009 ale Tribunalului Timiș.

Prin încheierea penală nr. 144/CC din 04.11.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, Tribunalul Timișa dispus prelungirea arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 06.11.2009 până la data de 05.12.2009, inclusiv față de inculpații:, A, și.

De asemenea prin încheierea 150/CC/27 11 2009 pronunțată în dosar - s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive până la data de 03 01 2010.

Potrivit dispozițiilor art.155 în C.P.P. cursul urmăririi penale, arestarea inculpatului poate fi prelungită dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

Referitor la temeinicia propunerii de arestare preventivă că la dosar există suficiente date care să conducă la concluzia că este posibil ca inculpații, A, să fie implicați în săvârșirea unor faptelor ce faca obiectul acuzarii.

La momentul luării respectiv prelungirii măsurii arestării preventive exista presupunerea rezonabilă ca acești inculpați au fost implicați in comiterea faptelor prev. de art. 7 din Legea 39/2003, ori art. 23 din Legea 656/2003, respectiv infr. prev de art.24, 25, 27 din Legea 365/2002. la acest moment procesual motivele avute in vederea la luarea măsurii nu s-au modificat si nici nu au dispărut, ci dimpotrivă urmare a compeltării probatoriului prin declarațiile date de inculpații A, a proceselor verbale de percheziție domiciliara, a depoziției martorilor G, s-a conturat starea de fapt reținută inițial.

Din mijloacele de proba redate mai sus care rezultă că inculpații menționați au colaborat în grupuri de circa 4-5 persoane, în număr de aproximativ 3-4 persoane, fie ocazional, fie pe o durată mai lungă, la sustrageri de bani în mod fraudulos din bancomate prin instrumente electronice confecționate artizanal, fapte prevăzute ca infracțiuni, așa cum au fost mai sus menționate.

Totodată s-a constatat ca in cauză subzistă în continuare motivele care au determinat arestarea preventivă a acestor inculpați, prev. de art. 148 alin. 1 lit. f C.P.P. în sensul că pedepsele pentru faptele presupus a fi comise de inculpați sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar starea de pericol pentru ordinea publica persista si in prezent. Împrejurările concrete de săvârșire a infracțiunilor, numărul M de persoane implicate releva o periculozitate sporita activității infracționale. Faptul ca au fost implicate mai multe persoane dintre care o parte sunt in stare de libertate sau se sustrag de la urmărirea penala, forma organizată a activității denotă periculozitate sporită și este de natura să genereze reacții de nesiguranță în rândul opinie publice și pot justifica prelungirea arestării preventive.

Instanța a constatat că durata concretă a arestării preventive,(de la 10.09.2009 și până în prezent) este o durata rezonabila fata de complexitatea activității infracționale întinderea in timp si spațiu a activității ce face obiectul cercetării penale, iar trecerea unui interval de 4 luni nu a condus la diminuarea pericolul concret pentru ordinea publică cu atât mai mult cu cat din probele administrate după momentul luării măsurii arestării preventive se desprinde concluzia ca poziția procesuala a inculpaților a condus la îngreunarea mersului anchetei.

În ceea ce privește solicitarea formulată de inculpați prin apărători, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, instanța a constaat că aceste solicitări sunt nefondate, întrucât nu s-au schimbat temeiurile arestării și în condițiile subzistenței acestor temeiuri nu este justificată înlocuirea arestării preventive cu o altă măsură, respectiv aceea de obligare de a nu părăsi localitatea ori țara.

De asemenea, s-a apreciat că eventuala reținere în cauză a dispozițiilor art.9 din Legea nr. 39/2003 nu justifică în prezent cercetarea inculpaților în stare de libertate față de menținerea motivelor arestării preventive.

Având în vedere motivele mai sus menționate s-a apreciat că în acest moment procesual se justifică în conformitate cu disp, art. 136.C.P.P. ca cercetarea penală să continue cu inculpații menționați în stare de arest.

Față de aceste considerente, având în vedere disp. art. 159 al. 7.C.P.P. art. 155.C.P.P. art. 143.C.P.P. art. 148 al. 1 lit f C.P.P. instanța a admis cererea formulată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara cu privire la inculpații de mai jos, și a prelungit starea de arest a inculpaților:, A, pentru o perioadă de 30 zile, începând cu data de 04 01 2010 până la data de 02.02. 2010 inclusiv.

Întrucât nu sunt îndeplinite cerințele art. 139 alin. 1.C.P.P. rap. la art. 145 și art. 145 indice 1.C.P.P. a respins cererea formulată de inculpatul prin apărătorii lor, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara/localitatea, ca nefondată.

Împotriva încheierii penale nr. 159/CC/28.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 24.12.2009 au declarat recurs inculpații, A, -, și, înregistrate pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA - Secția Penală sub nr- din 29.12.2009.

Recursurile nu au fost motivate, fiind susținute oral de către apărători, conform concluziilor menționate în partea introductivă a prezentei decizii.

La termenul de judecată de azi, inculpații recurenți au fost audiați în conformitate cu disp. art. 140³alin. 3. proc. pen.

Din analiza încheierii recurate, prin prisma motivelor de recurs analizate din oficiu potrivit art. 385¹⁰alin 2 și 3. proc. pen. precum și examinând întreaga cauză sub toate aspectele conform art. 385⁶alin. 3. proc. pen. Curtea constată că recursurile sunt nefondate, pentru următoarele considerente.

Potrivit art. 155 alin. 1. proc. pen. arestarea inculpatului dispusă de instanță poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

Prima instanță a făcut o justă apreciere a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.

Instanța de recurs constată că nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, Tribunalul reținând corect că persistă presupunerea că inculpații recurenți au săvârșit fapte grave, care aduc atingere patrimoniului, unor relații privind conviețuirea socială, confidențialității și integrității datelor și sistemelor informatice, valori sociale fundamentale apărate de legea penală.

Se observă atât pericolul social al faptelor reținute în sarcina inculpaților recurenți (constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup prev. de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003; falsificarea unui instrument de plată electronică prev. de art. 24 alin. 1 din Legea nr. 365/2002; deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 25 din Legea nr. 365/2002; efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 din Legea nr. 365/2002; spălare de bani prev. de art. 23 din Legea nr. 656/2002), cât și pericolul concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpaților recurenți (față de modul de operare - caracterul organizat al activității infracționale ce se reține în sarcina inculpaților, numărul persoanelor implicate în presupusa activitate infracțională și a celor care au suportat consecințele acesteia; lipsa garanțiilor că inculpații ar abandona comportamentul infracțional - caracterul de durată al activității infracționale și numărul faptelor penale imputate).

Curtea consideră că sunt întrunite cumulativ exigențele imperative ale art. 148 alin. 1 lit. f) Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiuni care sunt pedepsite de legea penală cu închisoare mai M de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Contrar susținerilor apărătorilor, prima instanță a făcut o analiză atentă a împrejurărilor care constituie indicii că inculpații ar fi săvârșit faptele penale de care sunt acuzați, precum și a împrejurărilor ce constituie probe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Tribunalul a arătat că pentru toți inculpații există suficiente date care să conducă la concluzia că este posibil ca aceștia să fie implicați în săvârșirea faptelor ce fac obiectul acuzării și a indicat mijloacele de probă din care rezultă că se mențin temeiurile arestării preventive. Prin urmare, se consideră că autoritățile judiciare au demonstrat convingător justificarea prelungirii perioadei de detenție provizorie.

Referitor la dovedirea existenței unui grup infracțional organizat sau comiterea altor infracțiuni, Curtea constată că în prezentul dosar instanța de judecată nu este obligată să facă referire la probe privind infracțiunile pentru care sunt cercetați inculpații, ci doar la indicii că aceștia ar fi săvârșit faptele penale respective. Pe de o parte, probarea sau nu a faptelor reținute în sarcina inculpaților cade în sarcina instanței la momentul soluționării acțiunii penale, iar pe de altă parte, chiar dacă s-ar admite că încă nu s-a dovedit existența, înființarea, aderarea sau sprijinirea unui grup infracțional organizat, se observă că în privința fiecărui inculpat există indicii care fac rezonabilă presupunerea că a săvârșit infracțiuni ce sunt pedepsite de lege cu închisoarea mai M de 4 ani, astfel încât măsura arestării preventive este justificată din acest punct de vedere.

Măsura arestării preventive are un caracter excepțional, starea de libertate fiind cea normală, fiind de neadmis menținerea stării de arest preventiv peste limite rezonabile. Prin raportare la jurisprudența CEDO, instanța de recurs reține că aprecierea necesității luării și prelungirii unei măsuri preventive trebuie să se facă luându-se în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a se constata în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care are o pondere mai M decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate, fără a se aduce atingere prezumției de nevinovăție, în sensul de a se urmări existența unui just echilibru între măsura arestării preventive, pe de o parte, și interesul public de protecție a cetățenilor împotriva comiterii de infracțiuni grave, dedus din modul de săvârșire a faptelor cu privire la care există indicii că au avut loc cu participarea inculpaților, pe de altă parte. În condițiile de față, Curtea apreciază că la acest moment procesual interesul general prevalează în raport cu interesul inculpaților recurenți de a fi cercetați în stare de libertate. Astfel, se reține că presupunerea rezonabilă privește fapte grave, că aceste fapte au un impact social deosebit prin repercusiunile pe care le generează.

De asemenea, instanța de recurs apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților recurenți ar genera creșterea sentimentului de nesiguranță al cetățenilor și ar fi de natură a conduce la scăderea încrederii populației în capacitatea de protecție a organelor statului, acesta având obligația pozitivă de a adopta o legislație penală, dublată de mecanismul care să asigure aplicarea sa, capabilă să descurajeze comiterea de fapte ce pun în pericol patrimoniul cetățenilor, relațiile privind conviețuirea socială, confidențialitatea și integritatea datelor și sistemelor informatice.

Instanța de recurs mai apreciază că scopul procesului penal și buna lui desfășurare justifică prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților recurenți.

Față de cele reținute, se consideră și că lăsarea inculpaților recurenți în libertate ar încuraja săvârșirea unor fapte similare celor imputate prin actele de inculpare atât de către inculpați, cât și de către alte persoane ce ar percepe lăsarea în libertate a făptuitorilor ca pe o lipsă de reacție corespunzătoare a autorităților.

Pentru aceleași considerente care vizează prelungirea arestării preventive se apreciază că această măsură procesuală nu poate fi înlocuită cu altă măsura preventivă.

Având în vedere aceste considerente, în baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b) proc. pen. vor fi respinse ca nefondate recursurile declarate de inculpații, A, -, împotriva încheierii penale nr. 159/CC/28.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 24.12.2009.

Văzând și disp. art. 192 alin. 2 și ale art. 189 alin. 1. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b) proc. pen. respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, A, -, împotriva încheierii penale nr. 159/CC/28.12.2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr- din 24.12.2009.

În temeiul art. 192 alin. 2. proc. pen. obligă inculpații recurenți la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs, respectiv pe inculpații, și la câte 100 lei iar pe ceilalți inculpați la câte 200 lei.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 1.100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 31.12.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red. /31.12.2009

Tehnored.

2 ex./15.01.2010

Primă instanță: jud. - Tribunalul Timiș

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

MINUTA DECIZIEI PENALE NR.1266/

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timișa sumei de 1.100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 31.12.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Președinte:Anca Nacu
Judecători:Anca Nacu, Gheorghe Bugarsky, Florin Popescu

#Judecator Anca Nacu

Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 1266/2009. Curtea de Apel Timisoara

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Decizia 1266/2009. Curtea de Apel Timisoara