Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 320/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR.8545/2/2009
2149/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
ÎNCHEIERE NR.320
Ședința publică din data de 18 septembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Constantinescu
JUDECĂTOR 2: Corina Ciobanu
JUDECĂTOR 3: Magdalena Iordache
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost reprezentat prin PROCUROR
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați -, -, - și - împotriva Încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 28 august 2009 Tribunalului București - Secția I-a Penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul-inculpat -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu -, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.028.787/11.IX.2009, aflată la fila 20, recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.299.354/18.IX.2009, recurentul-inculpat -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător ales, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.43.130/18.IX.2009, lipsind recurenții-inculpați, - și -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că, la termenul din data de 11 septembrie 2009, recurenții-inculpați, - și - și-au retras recursurile, motiv pentru care nu au mai fost citați, după care, nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat critică încheierea de ședință pentru netemeinicie, arătând că, la acest moment procesual, după aproximativ o perioadă de 6 luni de arest preventiv, nu se mai justifică prelungirea acestei măsuri, având în vedere atât faptul că urmărirea penală este aproape finalizată și urmează a se proceda la prezentarea materialului de urmărire penală, în condițiile în care față de acest inculpat nu au mai fost efectuate niciun fel de acte procesuale, cât și în raport cu datele personale ale inculpatului, care este un tânăr în vârstă de 19 ani, fără antecedente penale, elev în clasa a XII-a, pe care o repetă, elemente care nu justifică temerea că, în libertate, ar putea relua activitatea infracțională, cu atât mai mult cu cât mijloacele tehnice au fost ridicate de organul de urmărire penală și este imposibilă repetarea faptelor penale, sau riscul că ar impieta asupra bunei desfășurări a procesului penal, considerente pentru care solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, punerea în libertate a inculpatului.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat - critică încheierea de ședință pentru netemeinicie, arătând că instanța de fond nu a ținut cont de practica judiciară în materia drepturilor și libertăților omului, reținând că dispozițiile art.6 pct.3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu sunt aplicabile în cauză, întrucât termenul rezonabil al duratei măsurii arestării preventive, apreciat de la caz la caz, nu a fost depășit, cu toate că dispozițiile invocate și practica Curții Europene a Drepturilor Omului a statuat că termenul rezonabil este durata de timp în care o persoană cercetată penal este dovedită ca fiind vinovată și care nu este necesar să fie de 6 luni, regula fiind judecarea în libertate a persoanelor cercetate penale.
În egală măsură, deși instanța a apreciat că sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, nu a arătat în ce constă pericolul pentru ordinea publică dacă inculpatul ar fi cercetat în stare de libertate, cu atât mai mult cu cât practica judiciară europeană mai recentă a arătat că, în situația luării sau prelungirii duratei măsurii arestării preventive, trebuie întrunite două condiții referitoare la motivele verosimile ale săvârșirii unei fapte prevăzută de legea penală, iar aceste motive există în cauză și ele au fost dovedite, și, în al doilea rând, trebuie să existe posibilitatea sau certitudinea că inculpatul s-ar sustrage procesului penal sau ar zădărnici aflarea adevărului, ipoteze care nu au fost justificate și dovedite în ceea ce-l privește pe inculpat, care nu a mai avut conflicte cu legea penală, a avut o poziție constant sinceră de recunoaștere și regret a comiterii infracțiunilor și nu există date că și-ar schimba atitudinea procesuală, în condițiile în care în privința sa nu au mai fost efectuate acte de urmărire penală din data de 09.IV.2009.
Pentru toate aceste considerente, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, cercetarea în stare de libertate a inculpatului.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat - arată că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului și nu au apărut elemente noi care să justifice, în continuare, prelungirea duratei acestei măsuri, întrucât cercetarea sa în stare de libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și, totodată, nu există date că ar putea influența buna desfășurare a procesului penal, având în vedere atitudinea sa sinceră de recunoaștere și regret a săvârșirii infracțiunilor, elemente în raport cu care apreciază că urmărirea penală se poate efectua cu inculpatul în stare de libertate, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, respingerea, ca neîntemeiată, a propunerii de prelungire a duratei măsurii arestării preventive, cu punerea în libertate a inculpatului, iar, în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor declarate de recurenții-inculpați -, și -, arătând că în mod corect instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.155 Cod procedură penală, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților nu s-au schimbat și situația de fapt inițial reținută nu a fost răsturnată, așa încât se impune, în continuare, privarea lor de libertate, în vederea finalizării urmăririi penale, fiind incidente cazurile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală, având în vedere perioada lungă de timp a derulării activității infracționale, săvârșită cu premeditare și în mod organizat, numărul mare de inculpați și împrejurarea că, pe lângă aceștia, au fost implicate și alte persoane în retragerea de numerar, cuantumul prejudiciilor aduse unui număr mare de părți vătămate.
În ceea ce-l privește pe inculpatul este de observat faptul că, deși în vârstă de numai 19 ani, a avut o contribuție majoritară la activitatea infracțională, speculând lipsa de experiență a victimelor în efectuarea plăților prin internet, iar împrejurarea că au fost ridicate calculatoarele nu constituie o garanție că nu va relua săvârșirea infracțiunilor, întrucât dotarea tehnică este minimă.
Referitor la termenul rezonabil, acesta este apreciat în funcție de complexitatea cauzei, de numărul mare de persoane implicate în activitatea infracțională, criterii în raport cu care consideră că au fost respectate exigențele normelor comunitare și interne, iar, pe de altă parte, față de susținerea că nu s-a făcut dovada sustragerii de la procesul penal, cazul de la art.148 lit.b Cod procedură penală nici nu a fost reținut ca temei al luării și prelungirii măsurii arestării preventive.
În completare, apărătorul ales al recurentului-inculpat - arată că organul de urmărire penală a procedat la schimbarea încadrării juridice a faptei penale din infracțiunea prevăzută de art.7 din Legea nr.39/2003 în infracțiunea prevăzută de art.8 din aceeași lege, cu incidență asupra prevederilor art.323 Cod penal, respectiv participația penală, prin urmare nu s-a mai reținut constituirea unui grup infracțional organizat, pentru care pedeapsa închisorii era de până la 20 de ani, situație în care infracțiunile reținute sunt sancționate cu pedeapsa închisorii de până la 12 ani.
Recurentul-inculpat, personal, arată că este de acord cu concluziile puse de apărătorul ales și solicită să fie cercetat în stare de libertate, pentru a-și continua studiile.
Recurentul-inculpat -, personal, arată că este de acord cu concluziile puse de apărătorul ales.
Recurentul-inculpat -, personal, arată că este de acord cu concluziile puse de apărătorul ales și solicită să fie cercetat în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea din 28 august 2009 Camerei de Consiliu, Tribunalul București - Secția I Penală a admis propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București dispunând în temeiul art. 155 și urm. Cod procedură penală prelungirea duratei măsurii arestării preventive a inculpaților, pe o perioadă de 30 de zile de la 04.09.2009 la 03.10.2009 inclusiv.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul București a reținut următoarele:
Prin propunerea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția I Penală la data de 27.08.2009, MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - - Structura Centrală a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, pe o perioadă de 30 de zile de la 06.09.2009 până la 05.10.2009, inclusiv, și a inculpatului, pe o perioadă de 30 de zile de la 04.09.2009 până la 03.10.2009, inclusiv, motivat de faptul că măsura este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, iar lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, menținându-se temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă, prelungirea arestării preventive impunându-se și pentru finalizarea urmăririi penale, întrucât sunt necesare a fi efectuate următoarele acte: audierea celorlalte părți vătămate păgubite de membrii celor trei grupări infracționale; finalizarea perchezițiilor în sisteme informatice și valorificarea informațiilor obținute (în acest sens s-a obținut autorizația nr. 301/27.07.2009); reaudierea inculpaților în legătură cu rezultatul perchezițiilor informatice; confruntarea inculpatului cu învinuiții și; audierea învinuiților, și, persoane în contul cărora au fost transferate fraudulos sumele de bani de membrii grupării O; prezentarea materialului de urmărire penală inculpaților cercetați în stare de arest și învinuiților membrilor acelorași grupări infracționale; întocmirea rechizitoriului și disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor pentru identificarea și tragerea la răspundere penală a tuturor membrilor grupărilor care au desfășurat atacul tip "pshining"asupra Bank România.
S-a arătat că inculpații, și sunt cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr.39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008 inculpații au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008 - aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, inculpații au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cârdului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, tară consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008 inculpatul, împreună cu inculpatul și învinuiții, -, - au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri de tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cârdului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, tară consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al. 1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008, inculpatul împreună cu învinuiții și, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cârdului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, tară consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpatul este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 42 al.1 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, și art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, și art. 27 al. 1 și 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În fapt, începând cu luna decembrie 2008 inculpatul împreună cu inculpatul și învinuitul au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri de tip "phishing" asupra clienților Bank România.
Astfel, în perioada decembrie 2008-aprilie 2009, după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi, cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( codul d e utilizator, parola, numărul cârdului) de la clienții băncii respective.
Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, tară consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membri ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Inculpații, au fost arestați pe o perioadă de 29 de zile de la 10.04.2009 până la 8.05.2009 inclusiv, în baza nr. 93-98//10.04.2009, emise de către Tribunalul București - Secția I Penală, reținându-se a fi întrunite condițiile art. 143, art. 148 lit. f Cod proc. pen. și art. 149/1 Cod. proc.pen. măsura arestării preventive fiind prelungită în mod succesiv, cu câte 30 de zile.
Inculpatul a fost arestat pe o perioadă de 29 de zile de la 8.05.2009 până la 6.06.2009 inclusiv, în baza nr. 124//8.05.2009, emis de către Tribunalul București - Secția I Penală, reținându-se a fi întrunite condițiile art. 143, art. 148 lit. f Cod procedură penală și art. 1491Cod procedură penală, măsura arestării preventive fiind prelungită în mod succesiv, cu câte 30 de zile.
S-a arătat, în susținerea propunerii de prelungire a arestării preventive a inculpaților, că la data de 15.12.2008, Bank România, prin reprezentanții săi legali, au sesizat - cu privire la constituirea unui grup infracțional specializat în crearea unor pagini de internet false, identice cu pagina web a Bank și prin care clienților băncii le erau solicitate datele de acces în cadrul aplicației on-line (aplicația de internet-banking), respectiv: codul d e utilizator, parola, numărul cârdului bancar sau grupuri de cifre din numărul cârdului bancar.
Astfel, utilizând programe speciale (gen - program ce permite transmiterea automată de mesaje unui număr foarte mare de adrese de e-mail) și folosind adrese de e-mail asemănătoare adreselor oficiale ale băncii, autorii fraudei transmit mesaje electronice în masă (spam) către un număr nedeterminat de adrese de e-mail prin care, sub diverse pretexte, solicită destinatarilor, potențiali clienți Bank, să-și declare datele personale de acces la aplicația on-line.
In cuprinsul mesajelor de tip, șpari autorii fraudei fac referire la un " (legătură către pagina web contrafăcută) care, odată accesat, redirecționează utilizatorul către o pagină web contrafăcută, încărcată pe un server localizat de regulă în străinătate și care este similară cu pagina oficială a băncii.
După introducerea datelor de autentificare în cadrul formularului on-line, acestea sunt transmise în mod automat fie către o adresă de e-mail controlată de autorii fraudei (de ex. cards.-.), fie sunt stocate într-un fișier și ulterior accesate de către aceștia:
Ulterior, folosind datele de autentificare obținute în modul descris mai sus, autorii "phishingului" au accesat neautorizat conturile clienților băncii și au efectuat transferuri frauduloase către alte conturi Bank sau ale altor instituții bancare din România, banii fiind ulterior retrași de către titularii acestor conturi fie direct de la ghișeele băncii, fie de la -uri folosind cârdurile proprii.
Astfel, pe baza denunțurilor formulate de către reprezentanții Bank, corespondenței electronice purtate cu aceștia, solicitărilor adresate instituțiilor bancare și Internet -ilor, interceptarea convorbirilor telefonice și a traficului informațional (Internet), s-a stabilit că atacurile de tip "phishing" care au avut ca Ť. clienții Bank au fost inițiate de către 3 grupuri infracționale localizate în județele B (Mun. O) și C (Mun. C și Nord).
Până în prezent, în urma activităților infracționale au fost păgubite peste 200 de persoane, clienți Bank, suma totală transferată din conturile acestora fiind de aproximativ 1.000.000 lei (RON).
Gruparea Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pe raza Municipiului C acționat grupul infracțional organizat compus din inculpații, -, și, la care au aderat și alte persoane având rolul de a asigura acestora produsul activității infracționale.
În cadrul grupului fiecare membru avea un rol bine stabilit. Astfel, inculpatul, care a inițiat constituirea grupului, a contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe speciale a transmis un număr nedeterminat de mesaje,jparrT către potențiali clienți ai băncii. Ulterior, a apelat la inculpatul -, care a creat o adresă de e-mail destinată colectării datelor furnizate de clienții Bank care au răspuns mesajelor frauduloase.
Totodată, inculpatul - mai avea sarcina de a colecta adrese de e-mail către care urma să fie transmise mesajele "spam".
In cadrul activității infracționale, inculpatul - a realizat transferurile neautorizate din conturile clienților fraudați în conturile sale sau ale unor "săgeți", având înțelegerea să împartă pe J câștigul cu inculpatul.
Inițial, inculpatul a fost racolat de inculpatul pentru a-1 ajuta să retragă banii transferați fraudulos.
Ulterior, inculpatul a racolat mai multe persoane în contul cărora au fost transferate sume de bani din conturile clienților fraudați.
De asemenea, a realizat împreună cu inculpatul - transferuri frauduloase, folosind conexiunea de internet de la domiciliu.
Relevant este faptul că în urma perchezițiilor informatice efectuate în sistemele informatice ridicate de la cei trei inculpați s-au găsit programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", precum și informații despre conturile bancare fraudate (usere, parole), ceea ce denotă că toți trei aveau acces la conturile bancare fraudate.
Inculpatul era în legătură cu inculpatul, la solicitarea căruia a racolat mai multe persoane în contul cărora au fost transferate fraudulos sume de bani, primind în schimb o cotă-parte din produsul infracțional. In acest sens sunt declarațiile inculpatului și ale învinuiților - și, precum și conținutul convorbirilor telefonice interceptate.
Pe de altă parte, în urma efectuării percheziției informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la acesta au fost găsite programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri tip "phishing". Prin urmare, inculpatul avea atât cunoștințe tehnice, cât și mijloacele necesare de a iniția astfel de activități infracționale, nefiind doar un simplu "racolator".
Gruparea. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pe raza orașului Nord a acționat grupul infracțional organizat compus din inculpatul și învinuiții -, -, -, la care au aderat și alte persoane având rolul de a asigura acestora produsul activității infracționale.
Inculpatul, care a inițiat constituirea grupului infracțional organizat, a contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe specia le a transmis un număr nedeterminat de mesaje,yspam" către potențiali clienți ai băncii.
Ulterior, cu ajutorul învinuiților -, -, -, a intrat în posesia sumelor de bani transferate fraudulos din conturile clienților băncii.
Relevant este faptul că în urma perchezițiilor informatice efectuate în sistemele informatice ridicate de la inculpatul - s-au găsit programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", precum și informații despre conturile bancare fraudate (user-e, parole), ceea ce denotă că acesta se ocupa efectiv de declanșarea atacurilor de tip "phishing" și efectuarea transferurilor frauduloase.
Gruparea Din probatoriul administrat în cauză rezultă că pe raza Mun. Oaa cționat grupul infracțional organizat compus din inculpații - și - și învinuiții și -, la care au aderat și alte persoane având rolul de a asigura acestora produsul activității infracționale.
Inculpații - și - au contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe speciale au transmis un număr nedeterminat de mesaje "spam" către potențiali clienți ai yântii.
3 terior, cu ajutorul învinuiților -, -yjsde, au intrat în posesia sumelor de bani transferate fraudulos din conturile clienților băncii.
Cu ocazia efectuării perchezițiilor asupra sistemelor informatice aparținând inculpatului și la care avea acces și inculpatul, au fost identificate atât programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", cât și date referitoare la conturile fraudate (user-e, parole).
Potrivit art. 155 alin.1 Cod procedură penală, arestarea preventivă dispusă de instanță poate fi prelungită în cursul urmăririi penale, motivat, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care să justifice această măsură.
Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 155 alin.1 Cod procedură penală cu referire la art. 143 alin.1 Cod procedură penală și art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaților. Mai mult, aceste temeiuri impun în continuare privarea de libertate a acestora.
Astfel, în cauză există indicii temeinice, astfel cum sunt definite acestea de art.681Cod procedură penală, care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, așa cum rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: documentele bancare, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, interceptarea traficului informațional (Internet), procesele verbale de percheziție, declarațiile martorilor, precum și ale inculpaților și învinuiților.
Totodată, se constată că sunt îndeplinite în continuare și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică având în vedere modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor, premeditat, prin crearea unui grup infracțional organizat, modul de operare, activitatea infracțională fiind coordonată, fiecare membru al rețelei având sarcini și roluri precise în cadrul acesteia, luându-și măsuri de precauție astfel încât să îngreuneze depistarea și tragerea lor la urmărire penală, ceea ce denotă un grad ridicat de periculozitate infracțională, multitudinea faptelor săvârșite, cuantumul foarte ridicat al prejudiciul cauzat, numărul mare de părți vătămate, numărul mare de persoane atrase în activitatea infracțională în conturile cărora s-au efectuat transferurile frauduloase.
De asemenea, pericolul concret pentru ordinea publică rezidă și din starea de insecuritate generată de atentarea inculpaților la siguranța folosirii instrumentelor de plată electronice.
Totodată, prelungirea arestării preventive a inculpaților se impune pentru buna desfășurare a procesului penal față de complexitatea cauzei în vederea efectuării actelor de urmărire penală indicate în referatul privind propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive
Lipsa antecedentelor penale și poziția socială a inculpaților nu pot constitui criterii care să determine schimbarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Mai mult, arestarea preventivă a inculpaților nu a depășit un termen rezonabil raportat la circumstanțele concrete ale cauzei, durata urmăririi penale nedatorându-se pasivității organelor de urmărire penală, ci dificultății administrării probatoriului în cazul unor astfel de infracțiuni, numărului mare de părți vătămate, precum și amplorii activității infracționale.
Prin urmare, nu s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, astfel că măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau măsura obligării de a nu părăsi țara nu se justifică în cauză.
În consecință, a fost admisa propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - - Structura Centrală.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații, și criticând soluția dispusă netemeinicia și solicitând Curții desfășurarea urmăririi penale în stare de libertate.
Astfel, apărătorii recurenților au susținut că la acest moment procesual - după aproape 6 luni de la luarea măsurii arestării preventive împotriva inculpaților nu se mai justifică prelungirea acestei măsuri, având în vedere că urmărirea penală este finalizată și urmează a se proceda la prezentarea materialului de urmărire penală, și, în plus, nu au mai fost efectuate alte acte procesuale în cauză.
De asemenea, s-a mai arătat de către apărătorii inculpaților că instanța prelungind măsura arestării preventive nu a ținut cont de practica judiciară în materia drepturilor și libertăților omului, concluzionând că temeiul rezonabil nu a fost depășit, cu toate că regula este judecarea în libertate a persoanelor cercetate penal.
În fine, în apărarea recurenților inculpați s-a mai precizat că aceeași instanță de fond nu a arătat în ce constă pericolul pentru ordinea publica, pericol generat de lăsarea în libertate a inculpaților, iar pe de altă parte s-a învederat Curții că în prezent nu mai subzistă temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive și nici nu au apărut elemente noi în acest sens.
Se impune precizarea că în ședința publică din 11 septembrie 2009 recurenții inculpați, și și-au retras recursurile formulate împotriva încheierii de ședință din camera de consiliu din 28 august 2009.
Prin urmare Curtea va examina recursurile declarate de inculpații, și împotriva acelorași încheieri, în raport cu motivele invocate, ce se vor analiza prin prisma dispozițiilor art.385 Cod procedură penală cu referire la art. 159 și art. 155 - 156 Cod procedură penală.
Recursurile sunt nefondate, în opinia Curții, în virtutea considerentelor ce urmează:
În cauza de față, temeiurile ce au justificat arestarea inițială subzistă, iar prelungirea arestării apare ca o măsură judicios aleasă în raport cu ansamblul criteriilor enumerate în art.136 alin. 1 și 8 Cod procedură penală.
Astfel, durata arestării preventive a inculpaților recurenți, chiar dacă se situează în apropierea maximului admis de legiuitor, respectiv de 180 zile, conform art. 159 (13) Cod procedură penală - se menține în limite rezonabile, din perspectiva dispozițiilor art. 5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în sensul că, termenul ce a curs până în prezent cu recurenții în stare de arest nu a depășit limitele sacrificiului care, în circumstanțele cauzei, ar putea în mod rezonabil să fie impus unei persoane prezumate a fi nevinovată.
Curtea consideră că durată rezonabilă a detenției, conform art.5 paragraful 3 din se apreciază în concret, instanțelor naționale revenindu-i obligația de a argumenta cu probe motivele prelungirii detenției.
În cauza prezentă persistă motivele plauzibile cu privire la săvârșirea infracțiunilor de care recurenții și în plus se relevă existența riscului săvârșirii unor infracțiuni precum și necesitatea protejării ordinii publice.
Totodată, se impune constatarea că deși recurenților le-a fost prelungită succesiv durata măsurii arestării preventiv au existat de fiecare dată, motive concrete, iar pe parcursul urmăririi penale au fost efectuate acte procesuale specifice în contextul art. 200 Cod procedură penală.
Prin urmare, Curtea apreciază că temeiurile inițiale ale luării măsurii preventive a arestării subzistă, finalizarea urmăririi penale impunând privarea în continuare de libertate a recurenților, iar o asemenea concluzie se fundamentează pe analiza unor criterii precum specificul și complexitatea cauzei, bănuiala legitimă pe baza de probe a desfășurării unei activități infracționale ample.
Constatând legală prelungirea arestării preventive a inculpaților, și, în condițiile în care lipsirea de libertate a acestora se justifică, fiind demonstrată în mod convingător de autoritatea judiciară în condițiile persistentei temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, Curtea va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 28.08.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I-a Penală în dosarul nr-.
În baza art. 3854alin. 2 rap. la art. 369 Cod procedură penală va act de retragerea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva aceleiași încheieri.
În baza art. 192 alin.2 și 4 Cod procedură penală obligă recurenții inculpați, și și la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 28.08.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I-a Penală în dosarul nr-.
În baza art. 3854alin. 2 rap. la art. 369 Cod procedură penală ia act de retragerea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva aceleiași încheieri.
În baza art. 192 alin.2 și 4 Cod procedură penală obligă recurenții inculpați, și la plata sumelor de câte 200 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei pentru fiecare inculpat reprezentând onorariul apărătorului din oficiu urmează a fi avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților și obligă pe inculpații și la plata sumelor de câte 100 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact./25.09.2009
Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția I Penală
Președinte:Mariana ConstantinescuJudecători:Mariana Constantinescu, Corina Ciobanu, Magdalena Iordache
