Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 7/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR-

(3011/2009)

ÎNCHEIEREA NR.7

ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 06.01.2010

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Cristina Rotaru

JUDECĂTOR 2: Luciana Mera

JUDECĂTOR 3: Viorica Costiniu

GREFIER - - -

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL B - a fost reprezentat prin procuror.

Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 15.12.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IP enală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat din oficiu, cu delegația nr.- emisă de Baroul București.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul de către grefierul de ședință, după care:

Recurentul inculpat declară că este de acord cu asistența din oficiu.

Constatând că nu sunt excepții de invocat sau cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.

Apărătorul din oficiu al recurentului inculpat solicită admiterea recursului, casarea în parte a încheierii de ședință din data de 15.12.2009 și pe fond, rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive întrucât beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare. Susține că nu sunt administrate probe care să susțină acuzațiile de omor deosebit de grav și tâlhărie, că inculpatul a fost amenințat de organele de anchetă că îi vor lua cei trei copii dacă nu dă declarații în sensul recunoașterii faptelor.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului, ca neîntemeiat, încheierea de ședință fiind legală și temeinică, în mod corect fiind admisă propunerea de prelungire a arestării preventive, motivat de faptul că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive există și în continuare, acestea constând în: procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesul-verbal de recunoaștere, declarațiile date de inculpat, declarațiile martorilor, raportul de constatare tehnico-științific. În sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea a trei infracțiuni deosebit de grave, în dovedirea acestora urmând a se efectua următoarele activități: audierea martorilor, identificarea și recuperarea bunurilor sustrase, întocmirea rapoartelor de expertiza medico-legală, reaudierea inculpaților și, efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice, efectuarea unei noi expertize medico-legale cu privire la partea vătămată.

În ultimul cuvânt, recurentul inculpat declară că dorește să fie judecat în stare de libertate, că este nevinovat și a dat declarații fiind amenințat de poliție.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din Camera de consiliu de la 15.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-, s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, iar în baza art.155 și urm. pr. pen. s-a prelungit măsura arestării preventive a inculpaților și, pe o durată de 30 zile.

În motivarea încheierii se arată că propunerea este întemeiată, inculpații aflându-se în situația prevăzută de art.148 lit.f pr. pen.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, pe motiv că prelungirea arestării nu se mai impune, întrucât nu există probe privind comiterea infracțiunilor de care este învinuit și din care să rezulte că cercetarea sa în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Examinând cauza din perspectiva criticilor formulate, dar și din oficiu, în concordanță cu dispozițiile art.1403cu referire la art.3856alin.3 pr. pen. Curtea apreciază că recursul este nefondat.

Astfel, inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav prev. de art.174.176 lit.d pen. tentativă la omor deosebit de grav prev.de art.20 raportat la art.174-176 lit.d pen. și tâlhărie prev. de art.211 alin.2 lit.b, alin.21lit.b și c pen. cu aplicarea art.33 lit.a pen. reținându-se în sarcina acestuia că în seara zilei de 16.11.2009, a pătruns în locuința victimelor și, având asupra sa un obiect tăietor-înțepător, de unde a sustras mai multe obiecte de artă și, fiind surprins de către acestea, le-a înjunghiat, pentru a-și asigura scăparea și folosul faptei; ca urmare a leziunilor suferite cu ocazia agresării sale de către inculpat, victima a decedat, iar victima a fost supusă unei intervenții chirurgicale.

Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea din 20.11.2009, emisă de Tribunalul București - Secția I penală, în temeiul art.148 lit.a și f pr. pen.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că temeiurile care au determinat arestarea inițială se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, fiind îndeplinite cerințele prev. de art.155 pr. pen.

Așa cum a arătat și prima instanță, în cauză există indicii temeinice în sensul că acesta a săvârșit fapta pentru care este cercetat, astfel încât sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.143 raportat la art. 681Cod pr. pen.

Declarații de nerecunoaștere ale inculpatului sunt infirmate de celelalte probe administrate în cauză, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesul-verbal de recunoașterea inculpatului din planșele foto, procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice interceptate, declarațiile martorilor, și și raportul de constatare tehnico-științifică de stabilire a profilului ADN, neexistând nici un temei pentru considera că declarațiile de recunoaștere au fost date sub presiunea sau datorită amenințărilor organelor de anchetă.

Pe de altă parte, se constată îndeplinite și condițiile prevăzute de art.148 lit.a și f pr. pen. căci inculpatul s-a ascuns în scopul de a se sustrage urmăririi penale, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pentru care este cercetat este închisoarea mai mare de 4 ani iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică.

O atare concluzie se întemeiază nu numai pe gravitatea deosebită a faptelor, ci și pe circumstanțele personale ale inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale și a comis faptele în stare de evadare.

Drept urmare, constatând că încheierea recurată este legală și temeinică, în temeiul art.38515pct.1 lit.b pr. pen. Curtea va respinge recursul ca nefondat.

Conform art.192 alin.2 pr. pen. va obliga recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 15.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.

Obligă recurentul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 6 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact. /2 ex./21.01.; 25.01.2010

Președinte:Cristina Rotaru
Judecători:Cristina Rotaru, Luciana Mera, Viorica Costiniu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Prelungirea arestării preventive Art 156 cpp. Încheierea 7/2010. Curtea de Apel Bucuresti